Etichetă: neptun deep

Avertismentul gen. Bălăceanu după incidentul Neptun Deep

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu consideră că România trebuie să ia în calcul mai multe scenarii după distrugerea celor două drone Gerbera în zona Neptun Deep. Incidentul a avut loc marți, în zona economică exclusivă a României. Dronele au fost distruse de scafandrii EOD ai Armatei Române, la 90 de mile marine travers de Constanța. În acest sens, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu ia în calcul două scenarii. Primul vizează un incident accidental. Al doilea presupune o acțiune deliberată.  Loading … Miruță anunță distrugerea a două drone de tip Gerbera în zona Neptun Deep „Putem să plecăm de la un scenariu al pregătirii unei acțiuni hibride sau putem să plecăm de la ideea hazardului. Lucrurile acestea însă trebuie să plece de la următorul fapt: În momentul în care pregătești o operație chiar sub steag fals, îți atingi ținta. Ori nu avem o țintă atinsă nici în cazul dronei Maia și nici în cazul celor două drone. Pur și simplu au căzut”, a spus generalul la Realitatea Plus. Bruiajul poate afecta traiectoria unei drone și o poate trece pe modul automat. Bălăceanu ia în calcul și varianta unui spoofing, prin care controlul dronei ar putea fi preluat și direcționat către o anumită zonă. „Există posibilitatea bruierii sau chiar dacă rușii au ajuns la o tehnică superioară, specialiștiii cam contestă o asemenea variantă la spoofing, adică preiei controlul dronei și o duci unde vrei tu. Dar chiar în cazul bruierii, ea nu mai funcționează pe traiectoria normală, intră pe o dirijare tip pilot automat, dar nu are toate datele, ca atare se pierde în spațiul aerian, pentru că vorbim nu de drone maritime, din ce văd ci de drone aeriene, un spațiu aerian care poate să fie asupra unei zone terestre sau asupra unei zone maritime”, a continuat el. „Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals” Virgil Bălăceanu spune că incidentele cu drone sunt frecvente pe flancul sud-estic al NATO. El consideră că Rusia exercită presiuni asupra regiunii prin acțiuni directe și indirecte. Potrivit generalului, zona rămâne volatilă atât timp cât continuă războiul din Ucraina. „Cert este că incidentele cu dronele sunt cele mai frecvente în flancul de sud-est, deci amenințările tip război hibrid, inclusiv incidente cu drone în derivă, că facem diferența între o acțiune hibridă și o dronă în derivă, sunt cele mai frecvente aici, ca atare rușii amenință flancul de nord-est și acționează uneori direct, alteori indirect pe flancul de sud-est. Situația cea mai volatilă este în zona noastră și va rămâne atâta timp cât continuă războiul din Ucraina. Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals, să se producă o lovitură în zona Neptun Deep, platforma Alpha este instalată, ne pregătim ca să primim gaze anul viitor, ori un asemenea lucru va fi un test la adresa NATO și am să și explic de ce. În primul rând, o operație sub steag fals nu știi cine este autorul, îl presupui, și doi, să nu uităm, zona economică exclusivă nu intră sub incidența articolului 5. Sub articolul 5 intră apele teritoriale ale României”, a mai spus acesta.

Tehnocratul pregătit de Zelenski pentru conducerea Ucrainei. Legătura lui Serhii Koretskyi cu România

Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război. Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz. Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale. Un posibil premier fără partid și fără carieră politică Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat. Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz. Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului. România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Managerul care a readus Ukrnafta pe profit Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război. El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică. Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee. Misiunea noului „premier-manager” În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz. Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii. Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii. Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului. Parlamentul trebuie să aprobe numirea Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui. Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier. Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.

Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale

Prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră ar putea scădea, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Astfel, modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile după intrarea în producție a Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Însă, adevărata întrebare este cine va beneficia cu adevărat de resursele uriașe de gaze din Marea Neagră: Statul sau consumatorul român? E plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România. Mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă. Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea. Acesta depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import). O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive, ar putea aduce o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028). Există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 — dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară. De ce ar putea scădea prețul gazelor în România: 1. Creştere semnificativă a producţiei de gaze în România Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an; producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an; O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare). Și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă. 2. Conectivitate și infrastructură bună România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz; O piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive. De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea? 1. Cererea internă şi externă Dacă cererea internă în România crește (de exemplu prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern. Impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune, se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030. Unde sunt folosite gazele naturale? Dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern. Dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale, arată studiul citat. 2. Politică fiscală și reglementare Taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului Dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus. 3. Piața globală / geopolitică Prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă. 4. Impactul asupra consumatorului final Chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul. După startul producției în proiectul Neptun Deep, sunt șanse mari ca prețul gazului românesc să scadă „Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă”, spune Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Gazul extras din Marea Neagră va intra pe piața europeană și nu va fi vândut la un preț „patriotic” Totuși, gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”, avertizează specialistul. Gazul va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii vizeazăcel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo. Un alt factor important în ecuație este acela că România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Astfel, noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Altfel spus, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras. Prețul gazului este doar o parte din factura plătită de consumator Există apoi un aspect pe care politicienii o minimizează constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește. În scenariul optimist, prețul final ar putea fi cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile. În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Așadar, realitatea din spatele discursului politic este că gazele din Marea Neagră nu garantează automat facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță

Semnal de alarmă. Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? România este vulnerabilă: Nu există un comandament unic dedicat securității energetice

În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora. Asociația Energia Inteligentă trage un puternic semnal de alarmă și transmite că există „actori principali”, identificați după atribuțiile prezentate în spațiul public. Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces. Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate. Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime. Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor. Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației. „Respectiv cineva (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și alt cineva (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. „Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României” Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României. Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident? Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică? Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze? Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.â Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național. „Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, Senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei si președintele Asociației Energia Inteligentă. Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități. Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului  României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a încheiat un parteneriat cu SpaceX pentru a aduce mesajele text prin satelit pe iPhone-uri. Cum se activează Efectele moțiunii: „AUR poate ajunge la 50%, dar devine un risc peste acest prag”, afirmă directorul INSCOP. Ce spune despre popularitatea lui Bolojan KMG International, deținută de KazMunayGas, precizează că nava rusească Safeen Elona, staționată în Portul Midia, nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei Cel mai lung pod suspendat din lume leagă două continente și a costat 2,5 miliarde de euro

Reuters: Compania Naftogaz din Ucraina, în discuții cu OMV Petrom din România pentru găzduirea gazelor din Marea Neagră

Compania ucraineană Naftogaz, care a descoperit rezerve „substanțiale” de gaze offshore în Marea Neagră înainte de invazia Rusiei, este în discuții cu compania românească OMV Petrom  pentru a forma un parteneriat legat de acest zăcământ, au declarat trei surse din industrie pentru Reuters. Sursele nu au indicat cantitatea de gaze recuperabile la descoperire, dar una dintre ele a numit-o „unul dintre cele mai promițătoare zăcăminte de gaze din regiunea Mării Negre”, unde România și Turcia își dezvoltă deja propriile zăcăminte. Discuțiile se află într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de sfârșitul războiului, au spus aceștia. Totuși, descoperirea de gaze ar putea, în cele din urmă, să consolideze securitatea energetică a Europei, deoarece aceasta rupe legăturile cu Rusia, subliniind în același timp potențialul Mării Negre pentru descoperiri suplimentare. Naftogaz și OMV Petrom nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Una dintre surse a declarat pentru Reuters că studii seismice au fost efectuate parțial pe zăcămintele aflate în apropierea perimetrelor offshore românești, și că sunt disponibile date 3D și 2D. Sursa a declarat că Ucraina solicită discuții inter-business și inter-guvernmentale pentru a atrage tehnologia occidentală de extracție a gazelor din adâncurile mării. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestei luni, după întâlnirea cu președintele român, Nicușor Dan, la București, că cele două țări își propun să deruleze împreună proiecte de extracție a resurselor pe platoul Mării Negre. Nu a oferit mai multe detalii. Ucraina era aproape în întregime autonomă în materie de gaze înainte de război, dar a fost forțată să își mărească brusc importurile după ce atacurile cu rachete rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile sale de producție. Marea Neagră, crucială pentru transporturile de cereale, petrol și produse petroliere și care găzduiește proiecte de foraj offshore, este împărțită de Bulgaria, România, Georgia, Turcia și Ucraina, precum și de Rusia prin Crimeea. În cei patru ani de la începutul războiului, statele membre NATO Bulgaria, România și Turcia au interceptat mine care plutesc în Marea Neagră pe rute energetice și comerciale. OMV Petrom, controlată majoritar de compania austriacă OMV (OMVV.VI), deschide o nouă filă de explorare în blocul Han Asparuh, în largul coastei Bulgariei. În România, dezvoltă Neptun Deep în parteneriat cu producătorul de gaze de stat Romgaz (SNG.BX), care va începe producția în 2027, dublând producția de gaze a țării și transformând-o într-un exportator net.

Cristian Bușoi: Gazul din Marea Neagră nu poate să scadă prețul la gaz în toată Europa. Prețul european va influența prețul din România

Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, care este situația cu privire la efectul gazului din Marea Neagră asupra prețurilor pentru consumatorii români și europeni. De asemenea, acesta spune că prețul gazului din România va fi influențat de prețul european.  Potrivit lui Cristian Bușoi, gazul extras cu ajutorul Neptun Deep nu va determina, de unul singur, scăderea prețurilor la gaz pentru întreg continentul. De asemenea, acesta a explicat că prețul gazului pentru consumatorii români trebuie să fie mai mic decât media europeană, deoarece România nu va mai suporta tarife suplimentare pentru tranzit, lichefiere sau rețele de gazeificare. În plus, susține Bușoi, proiectul Neptun Deep va aduce beneficii economice României prin taxe suplimentare, locuri de muncă și dividende pentru bugetul de stat din profiturile companiilor care exploatează gazul din Marea Neagră. „Gazul din Marea Neagră nu poate să scadă prețul la gaz în toată Europa. Și, cât timp suntem în piața unică europeană și suntem interconectați, prețul european va influența prețul din România. Evident că la noi prețul trebuie să fie mai mic, inclusiv din faptul că nu avem tarife de tranzit, de lichefiere și de gazeificare. În plus, proiectul Neptun Deep va aduce României taxe și locuri de muncă, iar bugetul de stat va primi mai mulți bani și din profiturile și dividendele companiilor care exploatează gazul în Marea Neagră.” Secretarul de stat a atras totuși atenția că prețurile din România ar putea scădea din cauza congestiilor pe infrastructura de export, generate de încheierea războiului din Ucraina sau de proiecte precum Coridorul Vertical și de fluxurile de gaz natural lichefiat american către centrul Europei. În final, Cristian Bușoi a precizat că guvernul condus de Ilie Bolojan și Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, vor lua toate măsurile necesare pentru ca țara noastră să valorifice potențialul gazului din Marea Neagră. „De asemenea, pot să apară și congestii pe infrastructura de export, generate de încheierea războiului din Ucraina sau de proiectul Coridorului Vertical și de fluxurile de LNG american către centrul Europei, iar atunci prețurile la gazul natural în regiune și în România vor scădea semnificativ. Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, precum și toată echipa de secretari de stat și specialiști din care fac parte vor lua toate măsurile necesare astfel încât, în final, România și românii să beneficieze la maximum de potențialul gazului natural din Marea Neagră, prin creșterea securității energetice, scăderea prețului gazului natural pentru populație și industrie și prin taxe și impozite către buget.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ar putea România să-și apere singură, fără NATO, cea mai mare investiție energetică? Cum va fi protejat proiectul Neptun Deep și cine ne-ar putea ajuta Vom fi independenți energetic din 2028, cum a promis ministrul Energiei? Doi faimoși economiști susțin că ar fi un vis imposibil. ”România nu va fi independentă energetic în anul 2028. Și nici în anul 2030 și nici în anul 2040”

Cum poate fi apărată zona Neptun Deep, cea mai mare investiție energetică a României

Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României și una dintre cele mai importante investiții strategice din regiune, 4 miliarde de euro, ridică întrebări serioase de securitate. Proiectul de producție de gaze la mare adâncime din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz ar trebui să înceapă producția din toamna anului viitor, dar nu beneficiază de protecția Articolului 5 din Tratatul NATO. Autoritățile române vorbesc despre responsabilitatea directă a statului în apărarea infrastructurii critice, dar și despre sprijin aliat în afara NATO. Sursa: Wood Mackenzie Lens Se estimează că Neptun Deep va avea o producție anuală de aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz de cea mai bună calitate care ar putea transforma România într-un stat independent din punct de vedere al alimentării cu gaze și un exportator important în regiune. În total, proiectul are o rezervă de cel puțin 100 de miliarde de metri cubi, adică echivalentul consumului pe 10 ani al României. De ce nu se aplică Articolul 5 din Tratatul NATO pentru Neptun Deep Este foarte probabil ca România să nu se bucure de ajutorul aliaților când vine vorba de securitatea investiției. Amplasarea Neptun Deep ridică o problemă juridică și strategică majoră pentru că proiectul se află dincolo de limita apelor teritoriale ale țării noastre, care se întind până la 12 mile marine de la țărm (aproximativ 22,2 kilometri). Conform articolului 9 din legea 17/1990, Zona Economică Exclucisivă a României se află dincolo de marea teritorială. Practic, țara noastră are dreptul să exploateze resurse din această zona, dar nu are suveranitate deplină, așa cum are pe uscat sau în marea teritorială. „Conform legii 17/1990, articolul 9, Zona Economică Exclusivă a României este instituită în spațiul marin al țărmului românesc la Marea Neagră, situat dincolo de limita apelor mării teritoriale și adiacent acestora, în care România își exercită drepturi suverane și jurisdicția asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia și a coloanei de apă de deasupra, precum și în ceea ce privește diferitele activități legate de explorarea, exploatarea, protecția, conservarea mediului și gestionarea acestora.” În acest context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică automat pentru apărarea zonei Neptun Deep. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad. „Este datoria statului român să își apere toată infrastructura” Deși Șeful Statului Major al Apărării a atras atenția că Neptun Deep nu intră sub incidența Articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă, acesta a subliniat că infrastructura critică și protejarea infrastructurilor critice este o misiune a Ministerului de Interne. De asemenea, acesta a precizat că Ministerul Apărării Naționale va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului național al României. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive. Dar asta nu presupune și faptul că nu ne apărăm zonele de responsabilitate. Sunt convins că într-o astfel de situație o să avem foarte mulți parteneri și aliați care vor fi alături de România pentru apărarea interesului național”, a spus generalul Gheorghiță Vlad. Referitor la platformele care urmează să fie implementate în sectorul din Marea Neagră aflat în exploatarea Neptun Deep, Șeful Statului Major al Apărării a transmis că „toate platformele petroliere sunt teritoriu național”. „Când am discutat despre infrastructură critică, m-am referit și la cablurile subacvatice și la cablurile de comunicație, la toate conductele care sunt submarine. Este datoria statului român să își apere toată infrastructura și să-și promoveze interesele în zona economică exclusivă.” Fostul ministru de Externe al României crede că „problemele din zonă trebuie rezolvate de România” Fostul ministru de Externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, a confirmat că zona economică exclusivă a României nu beneficiază de protecția oferită de Articolul 5 din NATO. Acesta susține că România va fi nevoită să se apere singură în cazul unei agresiuni în această zonă. „Din această perspectivă, dacă cineva privește cu rea-credință din proximitatea estică și nu respectă dreptul internațional pot să apară probleme pe care trebuie să le rezolvăm singuri. Mai este o problemă care se adaugă. În momentul în care se fac aceste împărțiri se au în vedere zonele cele mai adânci în mare de la care se construiește un astfel de perimetru. Una dintre aceste zone este peninsula Crimeea. Din această perspectivă poate exista o interpretare de rea-credință în ceea ce privește drepturile suverane ale statelor cu un impact în legătură cu acest partaj”, a spus Cristian Diaconescu. Neptun Deep are un potențial economic uriaș pentru România De asemenea, dincolo de riscurile de securitate ale Neptun Deep, Claudiu Cazacu, specialist în piețele internaționale, a vorbit despre potențialul economic pe care ar urma să-l aibă proiectul Neptun Deep. Acesta crede că România ar putea ajunge cu ușurință pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de gaze. „România va ajunge pe locul unu în Uniunea Europeană, pentru că Olanda este în declin cu producția. La prețurile actuale, ar fi o valoare de undeva la 40 de miliarde de euro a întregului zăcământ.” Cum ar putea fi apărată zona Neptun Deep  Deși zona în care se află proiectul Neptun Deep nu este acoperită automat de garanțiile de securitate prevăzute în Articolul 5 din Tratatul NATO, România nu rămâne complet neajutorată. Statul român spune că își asumă responsabilitatea directă pentru protejarea infrastructurii critice din Zona Economică Exclusivă, iar sprijinul partenerilor strategici rămâne posibil și în afara mecanismului Articolului 5. De asemenea, MApN susține că va asigura monitorizarea permanentă a spațiului maritim și spune că poate activa mecanisme de consultare cu aliații pentru răspunsuri coordonate în caz de incidente. Mai mult decât atât, modernizarea Forțelor Navale rămâne o prioritate strategică și o garanție a faptului că Neptun Deep va rămâne protejat. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 FORBES: Neptun Deep, noua eră a SECURITĂȚII energetice. România,

Ministrul Energiei anunță avansul proiectelor strategice la forumul Rebuilding Ukraine

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat astăzi la forumul Rebuilding Ukraine organizat de New Strategy Center, unde a prezentat rezultatele negocierilor purtate în ultimele săptămâni cu reprezentanți ai Comisiei Europene, Austriei și Ungariei, discuții menite să accelereze proiectele strategice care vor modela dezvoltarea energetică a României și a întregii regiuni în următoarele decenii, conform unei postări. Acces la o piață energetică mai mare Ministrul a subliniat că interconectarea energetică Austria-Ungaria va oferi României acces la o piață mai mare, prețuri mai mici și flexibilitate crescută, marcând o veritabilă schimbare de paradigmă pentru întreaga regiune. Proiectul, anunțat oficial la București împreună cu comisarul european Dan Jørgensen, va atrage fonduri europene în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, accelerând integrarea României în piața energetică europeană. Neptun Deep intră într-o etapă decisivă Ministrul a subliniat că proiectul Neptun Deep avansează într-o fază crucială, urmând să transforme România într-un furnizor regional de securitate energetică. Gazul românesc va alimenta atât consumul intern, cât și exporturile către statele vecine. Coridorul Vertical Bogdan Ivan a confirmat și integrarea României în Coridorul Vertical, ruta de aprovizionare cu LNG american din Grecia până în Austria, care va crește flexibilitatea pieței regionale și va asigura volume suplimentare de gaz.

Bogdan Ivan după discuțiile cu omologul austriac: Neptun Deep este punctul-cheie

În cadrul vizitei oficiale la Viena, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei, Wolfgang Hattmannsdorfer.  Discuțiile au avut în centru proiectele prin care România își poate consolida poziția strategică în regiune în domeniul energiei și investițiilor.  „Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special cele electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, se arată în mesajul publicat pe Facebook  Acesta a mai precizat și că oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE.  „Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană!”, conchide ministrul. 

Anunțul ministrului ungar de Externe despre interesul Ungariei de a importa gaze din Neptun Deep. Interesul MOL pentru Lukoil

Ungaria este interesată de diversificare, dar și de importul de gaze din zăcământul Neptun Deep, din Marea Neagră, afirmă ministrul Afacerilor Externe și Comerțului exterior al Ungariei, Peter Szijjarto. Ungaria, interesată să importe gaze din zăcământul Neptun Deep „Acum, care va fi structura consumului intern şi a exporturilor de gaze care vor fi exploatate din Neptun Deep este o decizie naţională a voastră. Odată ce România decide şi dacă există gaz din zăcământul Neptun Deep care urmează să fie exportat, cu siguranţă suntem interesaţi să îl importăm în Ungaria, în cazul în care poate fi încheiat un acord comercial bun între compania energetică maghiară MVM şi OMV Petrom. Ideea este că da, suntem interesaţi de diversificare, suntem interesaţi să adăugăm România la sursele de aprovizionare cu gaze ale Ungariei. Problema este, pe de o parte, comercială şi, pe de altă parte, o decizie naţională a voastră”, a declarat oficialul maghiar, potrivit G4media. Peter Szijjarto a afirmat când a fost întrebat despre posibilitatea ca firma energetică maghiară MOL să achiziționeze activele internaționale ale Lukoil: „Ce pot să vă spun este că MOL cumpără petrol de la Lukoil şi va continua să facă acest lucru pentru că am obţinut o derogare din partea Statelor Unite privind sancțiunile lor asupra livrărilor de petrol. Aşadar, considerăm Rusia un partener de încredere pentru noi atunci când vine vorba de aprovizionarea energetică a Ungariei. Îmi menţin poziţia. Am experienţă în ceea ce priveşte cooperarea cu Rusia în domeniul energiei. Până acum au fost de încredere. Toate alternativele sunt mai puţin de încredere sau mai scumpe. Deci, pentru a schimba o sursă ieftină şi de încredere cu una mai scumpă şi mai puţin de încredere, nu-mi puteţi oferi un motiv pentru asta”. Întrebat dacă Ungaria ar fi interesată să achiziţioneze participaţia Lukoil din zăcământul Trident din Marea Neagră, Peter Szijjarto a răspuns: „Ei bine, după cum v-am spus, MOL, care este o companie maghiară cu capital privat, desfăşoară negocieri internaţionale pe baze comerciale, fie cu Lukoil, fie cu oricine altcineva. Dacă au şansa de a face tranzacţii, de a încheia acorduri pe piaţa internaţională de energie, care sunt accesibile şi profitabile pentru ei, sunt sigur că vor negocia în favoarea lor. Sperăm că vor avea succes în toate negocierile care le aduc profit, pentru că cu cât sunt mai profitabile companiile ungare, cu atât mai bine pentru economia ungară”. Lukoil deține 87,8% din perimetrul Trident, iar restul Romgaz, o companie controlată de statul român, iar estimările preliminare indicau că aici ar fi rezerve potențiale de gaze de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. „Pentru că noi credem în pragmatism, în bun-simţ şi credem în necesitatea unei cooperări de bună vecinătate, deoarece, dacă vecinii nu sunt capabili să coopereze pentru a contribui la securitatea energetică a fiecăruia, atunci apare o mare problemă, aşa cum, din păcate, unii dintre vecinii noştri sunt exemple în acest sens. Aşadar, cooperarea energetică dintre România şi Ungaria este exemplară. Este cu adevărat perfectă şi apreciem acest lucru. De la 1 noiembrie am reuşit să creştem capacitatea interconectorului nostru de gaze la 2,7 miliarde de metri cubi. De ce? Pentru că ne bazăm pe livrări crescute în anii următori din şi prin România către Ungaria. De ce? Pentru că înţelegem că România va juca un rol foarte important în alimentarea regiunii cu gaze în viitor”, a precizat oficialul maghiar.