Nicușor Dan, întâlnire cu președintele Consiliului de Administrație al Grupului ENGIE, la două zile după ce a primit vizita noului CEO de la OMV
Președintele României, Nicușor Dan, primește miercuri, 7 octombrie, la Palatul Cotroceni, vizita președintelui Consiliului de Administrație al Grupului ENGIE, Jean-Pierre Clamadieu, și a directorului general ENGIE România, Nicolas Richard. Evenimentul are loc la două zile după ce Nicușor Dan s-a întâlnit cu delegația OMV condusă de noul director executiv al companiei, irlandeza Emma Delaney. Pe agenda de lucru se află aspecte cheie legate de viitorul energetic al României, în contextul în care țara continuă să resimtă efectele crizei globale, mai ales în ceea ce privește creșterea prețurilor la carburanți. Inginer de profesie, Jean-Pierre Clamadieu este unul dintre cei mai influenți lideri de business din Franța, recunoscut la nivel internațional pentru expertiza sa în sectorul energetic și în cel chimic. În perioada 2012-2019, a ocupat funcția de CEO al grupului chimic belgian Solvay. De-a lungul carierei, a mai avut rolul importante în consiliile de administrație ale unor mari corporații precum Airbus sau AXA. Loading … Nicușor Dan și-a început săptămâna cu vizita la Cotroceni a noului director executiv care conduce gigantul OMV Cu două zile înainte de întâlnirea cu membrii din conducerea ENGIE, luni, 5 octombrie, președintele României a primit vizita CEO-ul OMV, Emma Delaney, într-un moment dificil pe care îl traversează sectorul energetic. Prețul unui litru de combustibil a depășit pragul de 10 lei în majoritatea benzinăriilor din țară, iar scumpirile încep să se resimtă din ce în ce mai puternic în buzunarele românilor. De asemenea, unul dintre cele mai importante subiecte despre care au discutat cei doi oficiali este proiectul Neptun Deep, care urmează să debuteze oficial în prima jumătate a anului 2027. Anunțul a fost făcut de reprezentanții OMV Petrom și Romgaz, cele două companii care dețin câte 50% din valoarea totală a proiectului. Directorul executiv al gigantului austriac OMV, Emma Delaney, a preluat mandatul la data de 1 septembrie 2026, pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Este prima femeie care ocupă această funcție în istoria de 70 de ani a companiei.
Cum este irosită uriașă șansă Neptun Deep
România are în față o oportunitate strategică de care puține țări au parte, proiectul Neptun Deep. Însă începutul producției din Neptun Deep, anunțat recent de OMV Petrom, se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești din Uniunea Europeană. Prima extracție de gaze este preconizată pentru prima jumătate a anului 2027. Din păcate, statul se dovedește inabil în valorificarea șansei uriașe pe care o reprezintă Neptun Deep, arată experții în energie. România nu a construit o piață pentru gazele naturale care vor fi extrase, ci se va limita doar la exporturi. Consecința este ușor de intuit – scumpirea energiei se va regăsi, din nou, în facturile românilor. Importurile de gaze rusești, eliminate complet din 2027 Din anul 2027, începînd cu 1 ianuarie, UE închide gradual accesul GNL (gaz natural lichefiat) -ului rusesc și al gazelor rusești prin conducte. Acțiunea se va derula până la 30 septembrie, cu posibilitatea amânării până la 1 noiembrie în condițiile prevăzute pentru stocuri. În Uniunea Europeană, eliminarea completă a importurilor de gaze rusești este prevăzută pentru 2027, însă cu termene diferite. Neptun Deep ne putea aduce o poziție puternică în sud-estul Europei Astfel, în anul în care Europa trebuie să înlocuiască gazul rusesc după o serie de restricții, România începe să aducă pe piață gazele din Neptun Deep. Producția va crește treptat, dar fereastra strategică este evidentă, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Pentru un stat capabil să gândească dincolo de următoarea rectificare bugetară, aceasta ar trebui să fie o prioritate națională. Sursa FOTO: environmentamerica.org Concret, România își putea pregăti din timp o poziție puternică în sud-estul Europei, care să includă: producție proprie, un portofoliu competitiv de gaze americane, acces la terminale, capacități de transport și înmagazinare, contracte cu clienți regionali. Fiecare componentă trebuia negociată împreună cu celelalte, astfel încât riscurile și costurile să fie acoperite de o afacere viabilă, arată studiul citat. Statul nu a construit o piață pentru gazele Neptun Deep România a eșuat în a constru o piață pe măsura anvergurii proiectului, pe care o putea transforma în influență regională. Un portofoliu de GNL american are sens dacă permite României să deservească piețe externe, să ofere flexibilitate și să câștige dintr-o activitate competitivă. Dacă gazul este cumpărat fără clienți, fără capacități de transport asigurate și fără o evaluare serioasă a costului până la destinație, avem o obligație de plată în căutarea unui cumpărător. Colaj Gândul Chisăliță: Cum funcționează găinăria În lipsă de idei, statul constată (a câta oară) că cel mai comod cumpărător rămâne românul. El nu participă la negocieri, nu vede toate condițiile contractuale și află rezultatul când deschide factura. „De aici începe găinăria, entitățile statului român doreau să aducă gaz scump (furnizorul român fiind doar scos țap în locul adevărațiilor vinovați), să îl punem într-un portofoliu cu gaz românesc și prezentăm combinația drept mare succes energetic. Dar gazul românesc nu spală costul unei achiziții proaste. Costul rămâne și trebuie suportat de cineva. De cine? De populație, care ajunge să finanțeze experimentul comercial al celor care au semnat”,explică președintele AEI, expertul în energie Dumitru Chisăliță. Analistul Dumitru Chisăliță Este revoltător să invoci securitatea energetică pentru o operațiune a cărei justificare economică nu o explici, mai punctează acesta. Securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri. Folosită ca formulă solemnă care închide orice discuție, ea devine paravan pentru decizii slabe. Legea votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă La fel trebuie judecată preempțiunea statului asupra gazelor din Marea Neagră, aprobată prin legea 171/2026. Legea nu oferă fundament care să răspundă la întrebări esențiale: Pentru ce cumpărăm? Pentru rezerva strategică? Pentru industrie? Pentru echilibrarea pieței? La ce preț, în ce volume și cu ce bani? O lege votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România, mai arată evaluarea AEI. Astfel, statul transmite incertitudine într-o piață care taxează incertitudinea. Mecanismul de risc este clar: o intervenție prezentată ca protecție poate ajunge să coste chiar consumatorul pe care pretinde că îl apără. Interesul național nu include date concrete Nu este suficient să scrii „interes național” într-o lege. Trebuie să arăți cine beneficiază, cine plătește și ce problemă rezolvi. Mai gravă este micimea ambiției. România putea folosi contribuția sa la aprovizionarea regiunii pentru a negocia la Bruxelles finanțări pentru infrastructură, interconectări, investiții și susținerea unor proiecte industriale. Putea construi parteneriate în care gazele să fie legate de dezvoltarea economică a țării. Aceste avantaje trebuie cerute și negociate. Dacă ne prezentăm doar cu disponibilitatea de a vinde, vom obține prețul negociat pentru marfă. Dacă venim cu o strategie regională credibilă, putem negocia și locul României în acea strategie, mai arată analiza citată. Unde ar putea plusa statul Contractele pe termen lung trebuie să fie rentabile și să respecte regulile pieței. Tocmai de aceea, statul trebuie să își facă partea, infrastructură, diplomație, predictibilitate și dezvoltarea industriei. Companiile nu pot suplini absența unei politici naționale, iar bugetul nu ar trebui să înghită fiecare câștig fără să lase în urmă capacitate economică. Un dividend încasat astăzi nu justifică ratarea unei oportunități pentru următorii zece ani. Gazele pot aduce venituri din vânzare, dar pot susține și producție industrială, locuri de muncă și exporturi cu valoare adăugată. Un guvern competent urmărește toate aceste rezultate și explică alegerile făcute. O șansă ratată în facturile românilor „România riscă să rămână cu rolul cel mai prost: furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import și colector de bani aaproape exclusiv din facturile propriilor cetățeni. Alții își construiesc poziții regionale. Noi ne felicităm că am mai semnat ceva și am mai alimentat bugetul. Când ai o oportunitate de asemenea dimensiune și o reduci la combinații de portofoliu, încasări imediate și costuri împinse spre populație, eșecul poartă semnătura decidenților”, mai observă Chisăliță. Românii plătesc mai mult la facturi. Curentul s-a scumpit cu 50%, iar tariful gazului s-a dublat. Ce ar putea să se întâmple în iarna 2026-2027 Românii au dreptul să ceară socoteală înainte să li se ceară bani, mai spune specialistul. Au dreptul să știe de ce se
Nicușor Dan se întâlnește la Cotroceni cu noul șef al OMV, înainte de negocieri cu partidele parlamentare
Președintele Nicușor Dan primește luni, 5 octombrie, la Palatul Cotroceni, delegația OMV condusă de noul director executiv al companiei, irlandeza Emma Delaney. Întâlnirea are loc de la ora 10:00 și pune în discuție aspecte cheie legate de viitorul energetic al României, în contextul în care țara continuă să resimtă efectele crizei globale, mai ales în ceea ce privește creșterea prețurilor la carburanți. Ulterior, de la ora 14:00, președintele va începe o nouă rundă de negocieri cu reprezentanții partidelor parlamentare, consultări care se vor încheia abia după ora 19:00. Mai apoi, președintele ar urma să facă încă o propunere de prim-ministru, la fix cinci luni de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Loading … Nicușor Dan, întâlnire critică pentru viitorul energetic al României cu noul CEO al gigantului OMV Președintele României primește vizita CEO-ul OMV, Emma Delaney, într-un moment dificil pe care îl traversează sectorul energetic. Prețul unui litru de combustibil a depășit pragul de 10 lei în majoritatea benzinăriilor din țară, iar scumpirile încep să se resimtă din ce în ce mai puternic în buzunarele românilor. De asemenea, unul dintre cele mai importante subiecte aflate pe agenda de lucru este proiectul Neptun Deep, care urmează să debuteze oficial în prima jumătate a anului 2027. Anunțul a fost făcut de reprezentanții OMV Petrom și Romgaz, cele două companii care dețin câte 50% din valoarea totală a proiectului. Directorul executiv al gigantului austriac OMV, Emma Delaney, a preluat mandatul la data de 1 septembrie 2026, pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Este prima femeie care ocupă această funcție în istoria de 70 de ani a companiei. CEO-ul OMV, Emma Delaney După cinci luni de la demiterea lui Bolojan și trei încercări eșuate, Nicușor Dan începe noi consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier La scurt timp după încheierea întâlnirii oficiale cu delegația OMV, președintele României va începe o nouă rundă de negocieri cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Dezbaterile de la Cotroceni au loc după trei nominalizări – Eugen Tomac, Adrian Veștea, respectiv Siegfried Mureșan – care au eșuat în încercarea de a forma următorul Executiv cu puteri depline. În același timp, luni, 5 octombrie, se împlinesc cinci luni de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Președintele României, Nicușor Dan Reprezentanții Administrației Prezidențiale au anunțat programul oficial al consultărilor pe care Nicușor Dan le va purta cu liderii partidelor parlamentare. Aceștia se vor prezenta, la Palatul Cotroceni, în următoarea ordine: Partidul Social Democrat – ora 14:00 Alianța pentru Unirea Românilor – ora 14:30 Partidul Național Liberal – ora 15:00 Uniunea Salvați România – ora 15:30 Uniunea Democrată Maghiară din România – ora 16:00 Grupul parlamentar al minorităților naționale – ora 16:30 Partidul S.O.S. România – ora 17:00 Partidul Oamenilor Tineri – ora 17:30 Grupul parlamentar Uniți pentru România – ora 18:00 Grupul parlamentar PACE – Întâi România – ora 18:30 Parlamentarii neafiliați – ora 19:00 Printre numele vehiculate pentru noua desemnare se află și cel al ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, membru PNL care beneficiază de susținerea PSD. În paralel, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat în repetate rânduri că partidul i-a încredințat mandatul de a prelua conducerea Guvernului și că așteaptă ca președintele Nicușor Dan să îl desemneze pentru această funcție. Mai multe informații sunt disponibile AICI.
OMV Petrom anunță primele gaze din Marea Neagră
OMV Petrom, partener cu Romgaz în mega-proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, anunță că primele gaze vor fi extrase în prima jumătate a anului 2027. OMV Petrom şi Romgaz, partenerii egali în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, apreciază că primele gaze vor intra în Sistemul Naţional de Transport (SNT) în prima jumătate a anului 2027, au anunţat luni seara companiile în rapoarte transmise Bursei de Valori Bucureşti. Compania OMV Petrom anunțase anterior că gazele din Marea Neagră vor începe să fie extrase în anul 2027, însă nu prezentase un interval mai restrâns. Acum, OMV precizează că acest lucru se va întâmpla în prima jumătate a anului 2027, notează ZF. Când se va atinge platoul de producție După instalarea platformei de producţie Neptun Alpha şi în urma progreselor recente, proiectul merge conform planului. Lucru care a permis stabilirea mai precisă a calendarului. După ce gazele ajung în punctul de intrare în SNT, urmează o perioadă de creştere treptată a producţiei şi de testare. Platoul ar urma să fie atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027. În aprilie, CEO-ul companiei, Christina Verchere, declara că intervalul exact din 2027 în care va curge prima moleculă de gaz urmează să fie comunicat mai târziu în cursul acestui an, dacă toate piesele de puzzle ajung și sunt asamblate în timp util. „Nu am restrâns încă intervalul. Probabil vom începe să îl restrângem și să comunicăm asta mai târziu în cursul anului, cu privire la momentul din 2027. Sunt câteva lucruri de care trebuie să ne asigurăm cu adevărat că se întâmplă. Trebuie să urmărim platforma, să ne asigurăm că ajunge la timp, că ajunge jacket-ul, că toate piesele ajung, să vedem cum arată sondele, iar apoi vom putea oferi un interval de timp mai restrâns în 2027”, a explicat atunci Christina Verchere. S-a instalat platforma offshore de producție în Marea Neagră Între timp, în luna iulie, platforma offshore de producție din proiectul Neptun Deep a fost instalată în Marea Neagră. Acesta este unul dintre etapele cheie în dezvoltarea celui mai mare proiect de gaze naturale din România. Platforma va asigura procesarea gazelor naturale, precum și direcționarea acestora către infrastructura de transport care le va aduce la țărm. „Fiecare etapă importantă finalizată ne apropie de prima producţie de gaze”, a spus Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz. Statul român este deținător majoritar al Neptun Deep Infrastructura de producție a proiectului Neptun Deep include: 10 sonde pe zăcămintele Pelican Sud și Domino, 3 sisteme de producție submarine, conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conductă de gaze naturale către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. OMV Petrom şi Romgaz deţin câte 50% din Neptun Deep. OMV Petrom este operatorul, iar Romgaz participă prin Romgaz Black Sea Limited, fosta subsidiară ExxonMobil preluată în august 2022. De precizat că fiecare partener îşi vinde separat gazele. Statul român deţine 70% din Romgaz şi 20,7% din OMV Petrom.
Gaz din Marea Neagră, la preț fix de 2,5 miliarde de euro pe 7 ani
O nouă lege intrată în vigoare la începutul lunii august autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să solicite un buget de aproape 2,5 miliarde de euro pentru un contract semnat de statul român cu OMV Petrom, prin care gazele naturale extrase din Marea Neagră în proiectul Neptun Deep să fie cumpărate la un tarif fix stabilit de compania austriacă, pe o perioadă de șapte ani. Este vorba de Legea nr. 171 din 5 august 2026, inițiată de doi senatori PNL, cărora li s-a alăturat și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Legea a fost votată în plenul camerei superioare la finalul lunii iulie și a primit doar opt voturi „împotrivă”, la o zi după ce a fost avizată negativ de membrii Consiliului Legislativ. Loading … Preț fix stabilit de OMV Petrom pentru gazul din Marea Neagră, pe o perioadă de 7 ani / Cine sunt inițiatorii legii și ce prevede aceasta Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 28 iulie 2026. La acea vreme, inițiatorii erau liberalii Cătălin-Daniel Fenechiu și Maria-Gabriela Horga. O zi mai târziu, celor doi senatori PNL li s-a alăturat și Mircea Abrudean, președintele camerei superioare din Parlamentul României, în calitate de coinițiator. Forma inițială a legii – care a rămas, oricum, nemodificată până când a fost adoptată – prevede autorizarea ANRSPS cu privire la stabilirea sumei de bani care este adăugată la bugetul stabilit pentru implementarea anumitor operațiuni petroliere, offshore și onshore. În textul expunerii de motive, sunt precizate detaliile ofertei făcute de reprezentanții OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. „Pentru cantitatea de gaz ofertată de OMV Petrom, de 49,9 Twh, respectiv 49.900.000 Mwh, la un preț de 48,752 euro/Mwh și la un curs de 5,2581 lei/euro, bugetul necesar ANRSPS pentru achiziția cantității pentru o perioadă de 7 ani este de cca. 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fară TVA și accize”, au menționat inițiatorii legii în documentul de motivare. Președintele Senatului, Mircea Abrudean | Sursa foto: Mediafax Cum a fost votată legea în Parlament, după ce a primit aviz negativ de la membrii Consiliului Legislativ Odată înregistrată la Senat, forma inițială a legii a fost trimisă, în regim de urgență, pentru aviz la Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, respectiv Consiliul Legislativ. Dintre acestea, doar Consiliul Legislativ a acordat aviz negativ, din următoarele considerente: „Semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare intitulat Expunerea de motive indică valoarea estimată a operațiunii, însă nu stabilește sursa concretă din care vor fi asigurate plățile, simpla indicare a cuantumului unei cheltuieli nu echivalează cu stabilirea sursei de finanțare. Astfel, constatăm că nu sunt precizate: bugetul și subdiviziunea bugetară din care vor fi suportate plățile, repartizarea anuală a sumelor pe perioada de șapte ani, creditele bugetare necesare în fiecare exercițiu, tratamentul TVA și al accizelor, costurile de finanțare, impactul asupra deficitului bugetar și datoriei publice”, este menționat în documentul de motivare a avizului. Sursa foto: Mediafax Toate partidele, cu excepția grupului PACE, au votat „pentru” / Doar opt senatori au respins proiectul Noul proiect de lege a fost supus votului în plenul Senatului la data de 30 iulie. Dintre cei 126 de senatori prezenți, 115 au votat „pentru”, opt „împotrivă”, doi s-au abținut, iar unul singur a fost înregistrat în categoria „Prezent – Nu votez”. Este vorba de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Restul senatorilor au votat în felul următor: PSD: 35 pentru, 1 împotrivă; AUR: 26 pentru, 1 abținere, 1 nu a votat; PNL: 20 pentru, 0 împotrivă; USR: 19 pentru, 0 împotrivă; UDMR: 9 pentru, 0 împotrivă; PACE: 0 pentru, 7 împotrivă; Neafiliați: 6 pentru, 1 abținere. O zi mai târziu, pe 31 iulie, legea a fost adoptată și de Camera Deputaților. Ulterior, Consiliul Economic și Social a acordat aviz favorabil, iar, pe 3 august, legea a fost trimisă spre promulgare către președintele Nicușor Dan. Pe 5 august, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Victor Ponta, acuzații grave la adresa Guvernului / „Cum să le zici tu ălora că șapte ani de zile le cumperi gazul la prețul pe care îl vor ei” Fostul premier Victor Ponta a lansat un atac dur la adresa Guvernului cu privire la contractul pe șapte ani încheiat cu OMV Petrom. Invitat la „Marius Tucă Show”, luni, 7 septembrie, Ponta a atras atenția asupra faptului că tranzacția vizează doar cantitățile deținute de compania austriacă, deși statul român este coproprietar al exploatării maritime prin societatea națională Romgaz. „Pe 31 iulie, a venit un proiect de lege de la Guvern cu 70 de modificări la 70 de legi. Nu îți închipui că cineva a citit ce scria acolo. Era și o modificare ca rezervele statului să poată să aplice legea nu știu care. Oricum ceva ciudat, că dai o lege ca să aplici o lege. Dar, a doua zi, s-a dus repede Guvernul Bolojan la OMV să le zică „Vrem să cumpărăm pe șapte ani de acum încolo gazul pe care îl produceți în Marea Neagră și vă dăm un preț fix de 50 de euro.» Păi stai puțin, că poate o fi prețul 30. Sau poate o fi 35. Cum le zici tu la ălora că șapte ani de zile le cumperi la prețul pe care îl vor ei?! Romgazul are jumătate acolo. La Romgaz nu le-a dat nimic. Și-au împărțit gazul de acolo, Romgazul cu OMV-ul. Noi luăm de la OMV, noi nu luăm de la Romgaz”, afirmă Victor Ponta în emisiunea „Marius Tucă Show”. Victor Ponta | Sursa foto: Mediafax Proiectul Neptun Deep presupune investiții de până la 4 miliarde de euro Perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din zona offshore a României, dezvoltat în participație egală de către companiile OMV Petrom și Romgaz. Investițiile totale estimate pentru dezvoltarea perimetrului se ridică la până la 4 miliarde de euro.
Avertismentul gen. Bălăceanu după incidentul Neptun Deep
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu consideră că România trebuie să ia în calcul mai multe scenarii după distrugerea celor două drone Gerbera în zona Neptun Deep. Incidentul a avut loc marți, în zona economică exclusivă a României. Dronele au fost distruse de scafandrii EOD ai Armatei Române, la 90 de mile marine travers de Constanța. În acest sens, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu ia în calcul două scenarii. Primul vizează un incident accidental. Al doilea presupune o acțiune deliberată. Loading … Miruță anunță distrugerea a două drone de tip Gerbera în zona Neptun Deep „Putem să plecăm de la un scenariu al pregătirii unei acțiuni hibride sau putem să plecăm de la ideea hazardului. Lucrurile acestea însă trebuie să plece de la următorul fapt: În momentul în care pregătești o operație chiar sub steag fals, îți atingi ținta. Ori nu avem o țintă atinsă nici în cazul dronei Maia și nici în cazul celor două drone. Pur și simplu au căzut”, a spus generalul la Realitatea Plus. Bruiajul poate afecta traiectoria unei drone și o poate trece pe modul automat. Bălăceanu ia în calcul și varianta unui spoofing, prin care controlul dronei ar putea fi preluat și direcționat către o anumită zonă. „Există posibilitatea bruierii sau chiar dacă rușii au ajuns la o tehnică superioară, specialiștiii cam contestă o asemenea variantă la spoofing, adică preiei controlul dronei și o duci unde vrei tu. Dar chiar în cazul bruierii, ea nu mai funcționează pe traiectoria normală, intră pe o dirijare tip pilot automat, dar nu are toate datele, ca atare se pierde în spațiul aerian, pentru că vorbim nu de drone maritime, din ce văd ci de drone aeriene, un spațiu aerian care poate să fie asupra unei zone terestre sau asupra unei zone maritime”, a continuat el. „Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals” Virgil Bălăceanu spune că incidentele cu drone sunt frecvente pe flancul sud-estic al NATO. El consideră că Rusia exercită presiuni asupra regiunii prin acțiuni directe și indirecte. Potrivit generalului, zona rămâne volatilă atât timp cât continuă războiul din Ucraina. „Cert este că incidentele cu dronele sunt cele mai frecvente în flancul de sud-est, deci amenințările tip război hibrid, inclusiv incidente cu drone în derivă, că facem diferența între o acțiune hibridă și o dronă în derivă, sunt cele mai frecvente aici, ca atare rușii amenință flancul de nord-est și acționează uneori direct, alteori indirect pe flancul de sud-est. Situația cea mai volatilă este în zona noastră și va rămâne atâta timp cât continuă războiul din Ucraina. Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals, să se producă o lovitură în zona Neptun Deep, platforma Alpha este instalată, ne pregătim ca să primim gaze anul viitor, ori un asemenea lucru va fi un test la adresa NATO și am să și explic de ce. În primul rând, o operație sub steag fals nu știi cine este autorul, îl presupui, și doi, să nu uităm, zona economică exclusivă nu intră sub incidența articolului 5. Sub articolul 5 intră apele teritoriale ale României”, a mai spus acesta.
Tehnocratul pregătit de Zelenski pentru conducerea Ucrainei. Legătura lui Serhii Koretskyi cu România
Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război. Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz. Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale. Un posibil premier fără partid și fără carieră politică Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat. Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz. Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului. România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Managerul care a readus Ukrnafta pe profit Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război. El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică. Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee. Misiunea noului „premier-manager” În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz. Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii. Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii. Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului. Parlamentul trebuie să aprobe numirea Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui. Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier. Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.
Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale
Prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră ar putea scădea, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Astfel, modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile după intrarea în producție a Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Însă, adevărata întrebare este cine va beneficia cu adevărat de resursele uriașe de gaze din Marea Neagră: Statul sau consumatorul român? E plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România. Mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă. Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea. Acesta depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import). O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive, ar putea aduce o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028). Există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 — dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară. De ce ar putea scădea prețul gazelor în România: 1. Creştere semnificativă a producţiei de gaze în România Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an; producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an; O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare). Și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă. 2. Conectivitate și infrastructură bună România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz; O piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive. De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea? 1. Cererea internă şi externă Dacă cererea internă în România crește (de exemplu prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern. Impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune, se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030. Unde sunt folosite gazele naturale? Dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern. Dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale, arată studiul citat. 2. Politică fiscală și reglementare Taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului Dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus. 3. Piața globală / geopolitică Prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă. 4. Impactul asupra consumatorului final Chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul. După startul producției în proiectul Neptun Deep, sunt șanse mari ca prețul gazului românesc să scadă „Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă”, spune Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Gazul extras din Marea Neagră va intra pe piața europeană și nu va fi vândut la un preț „patriotic” Totuși, gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”, avertizează specialistul. Gazul va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii vizeazăcel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo. Un alt factor important în ecuație este acela că România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Astfel, noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Altfel spus, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras. Prețul gazului este doar o parte din factura plătită de consumator Există apoi un aspect pe care politicienii o minimizează constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește. În scenariul optimist, prețul final ar putea fi cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile. În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Așadar, realitatea din spatele discursului politic este că gazele din Marea Neagră nu garantează automat facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță
Semnal de alarmă. Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? România este vulnerabilă: Nu există un comandament unic dedicat securității energetice
În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora. Asociația Energia Inteligentă trage un puternic semnal de alarmă și transmite că există „actori principali”, identificați după atribuțiile prezentate în spațiul public. Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces. Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate. Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime. Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor. Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației. „Respectiv cineva (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și alt cineva (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. „Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României” Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României. Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident? Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică? Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze? Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.â Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național. „Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, Senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei si președintele Asociației Energia Inteligentă. Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități. Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a încheiat un parteneriat cu SpaceX pentru a aduce mesajele text prin satelit pe iPhone-uri. Cum se activează Efectele moțiunii: „AUR poate ajunge la 50%, dar devine un risc peste acest prag”, afirmă directorul INSCOP. Ce spune despre popularitatea lui Bolojan KMG International, deținută de KazMunayGas, precizează că nava rusească Safeen Elona, staționată în Portul Midia, nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei Cel mai lung pod suspendat din lume leagă două continente și a costat 2,5 miliarde de euro
Reuters: Compania Naftogaz din Ucraina, în discuții cu OMV Petrom din România pentru găzduirea gazelor din Marea Neagră
Compania ucraineană Naftogaz, care a descoperit rezerve „substanțiale” de gaze offshore în Marea Neagră înainte de invazia Rusiei, este în discuții cu compania românească OMV Petrom pentru a forma un parteneriat legat de acest zăcământ, au declarat trei surse din industrie pentru Reuters. Sursele nu au indicat cantitatea de gaze recuperabile la descoperire, dar una dintre ele a numit-o „unul dintre cele mai promițătoare zăcăminte de gaze din regiunea Mării Negre”, unde România și Turcia își dezvoltă deja propriile zăcăminte. Discuțiile se află într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de sfârșitul războiului, au spus aceștia. Totuși, descoperirea de gaze ar putea, în cele din urmă, să consolideze securitatea energetică a Europei, deoarece aceasta rupe legăturile cu Rusia, subliniind în același timp potențialul Mării Negre pentru descoperiri suplimentare. Naftogaz și OMV Petrom nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Una dintre surse a declarat pentru Reuters că studii seismice au fost efectuate parțial pe zăcămintele aflate în apropierea perimetrelor offshore românești, și că sunt disponibile date 3D și 2D. Sursa a declarat că Ucraina solicită discuții inter-business și inter-guvernmentale pentru a atrage tehnologia occidentală de extracție a gazelor din adâncurile mării. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestei luni, după întâlnirea cu președintele român, Nicușor Dan, la București, că cele două țări își propun să deruleze împreună proiecte de extracție a resurselor pe platoul Mării Negre. Nu a oferit mai multe detalii. Ucraina era aproape în întregime autonomă în materie de gaze înainte de război, dar a fost forțată să își mărească brusc importurile după ce atacurile cu rachete rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile sale de producție. Marea Neagră, crucială pentru transporturile de cereale, petrol și produse petroliere și care găzduiește proiecte de foraj offshore, este împărțită de Bulgaria, România, Georgia, Turcia și Ucraina, precum și de Rusia prin Crimeea. În cei patru ani de la începutul războiului, statele membre NATO Bulgaria, România și Turcia au interceptat mine care plutesc în Marea Neagră pe rute energetice și comerciale. OMV Petrom, controlată majoritar de compania austriacă OMV (OMVV.VI), deschide o nouă filă de explorare în blocul Han Asparuh, în largul coastei Bulgariei. În România, dezvoltă Neptun Deep în parteneriat cu producătorul de gaze de stat Romgaz (SNG.BX), care va începe producția în 2027, dublând producția de gaze a țării și transformând-o într-un exportator net.