Etichetă: neptun deep

Cristian Bușoi: Gazul din Marea Neagră nu poate să scadă prețul la gaz în toată Europa. Prețul european va influența prețul din România

Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, care este situația cu privire la efectul gazului din Marea Neagră asupra prețurilor pentru consumatorii români și europeni. De asemenea, acesta spune că prețul gazului din România va fi influențat de prețul european.  Potrivit lui Cristian Bușoi, gazul extras cu ajutorul Neptun Deep nu va determina, de unul singur, scăderea prețurilor la gaz pentru întreg continentul. De asemenea, acesta a explicat că prețul gazului pentru consumatorii români trebuie să fie mai mic decât media europeană, deoarece România nu va mai suporta tarife suplimentare pentru tranzit, lichefiere sau rețele de gazeificare. În plus, susține Bușoi, proiectul Neptun Deep va aduce beneficii economice României prin taxe suplimentare, locuri de muncă și dividende pentru bugetul de stat din profiturile companiilor care exploatează gazul din Marea Neagră. „Gazul din Marea Neagră nu poate să scadă prețul la gaz în toată Europa. Și, cât timp suntem în piața unică europeană și suntem interconectați, prețul european va influența prețul din România. Evident că la noi prețul trebuie să fie mai mic, inclusiv din faptul că nu avem tarife de tranzit, de lichefiere și de gazeificare. În plus, proiectul Neptun Deep va aduce României taxe și locuri de muncă, iar bugetul de stat va primi mai mulți bani și din profiturile și dividendele companiilor care exploatează gazul în Marea Neagră.” Secretarul de stat a atras totuși atenția că prețurile din România ar putea scădea din cauza congestiilor pe infrastructura de export, generate de încheierea războiului din Ucraina sau de proiecte precum Coridorul Vertical și de fluxurile de gaz natural lichefiat american către centrul Europei. În final, Cristian Bușoi a precizat că guvernul condus de Ilie Bolojan și Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, vor lua toate măsurile necesare pentru ca țara noastră să valorifice potențialul gazului din Marea Neagră. „De asemenea, pot să apară și congestii pe infrastructura de export, generate de încheierea războiului din Ucraina sau de proiectul Coridorului Vertical și de fluxurile de LNG american către centrul Europei, iar atunci prețurile la gazul natural în regiune și în România vor scădea semnificativ. Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, precum și toată echipa de secretari de stat și specialiști din care fac parte vor lua toate măsurile necesare astfel încât, în final, România și românii să beneficieze la maximum de potențialul gazului natural din Marea Neagră, prin creșterea securității energetice, scăderea prețului gazului natural pentru populație și industrie și prin taxe și impozite către buget.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ar putea România să-și apere singură, fără NATO, cea mai mare investiție energetică? Cum va fi protejat proiectul Neptun Deep și cine ne-ar putea ajuta Vom fi independenți energetic din 2028, cum a promis ministrul Energiei? Doi faimoși economiști susțin că ar fi un vis imposibil. ”România nu va fi independentă energetic în anul 2028. Și nici în anul 2030 și nici în anul 2040”

Cum poate fi apărată zona Neptun Deep, cea mai mare investiție energetică a României

Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României și una dintre cele mai importante investiții strategice din regiune, 4 miliarde de euro, ridică întrebări serioase de securitate. Proiectul de producție de gaze la mare adâncime din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz ar trebui să înceapă producția din toamna anului viitor, dar nu beneficiază de protecția Articolului 5 din Tratatul NATO. Autoritățile române vorbesc despre responsabilitatea directă a statului în apărarea infrastructurii critice, dar și despre sprijin aliat în afara NATO. Sursa: Wood Mackenzie Lens Se estimează că Neptun Deep va avea o producție anuală de aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz de cea mai bună calitate care ar putea transforma România într-un stat independent din punct de vedere al alimentării cu gaze și un exportator important în regiune. În total, proiectul are o rezervă de cel puțin 100 de miliarde de metri cubi, adică echivalentul consumului pe 10 ani al României. De ce nu se aplică Articolul 5 din Tratatul NATO pentru Neptun Deep Este foarte probabil ca România să nu se bucure de ajutorul aliaților când vine vorba de securitatea investiției. Amplasarea Neptun Deep ridică o problemă juridică și strategică majoră pentru că proiectul se află dincolo de limita apelor teritoriale ale țării noastre, care se întind până la 12 mile marine de la țărm (aproximativ 22,2 kilometri). Conform articolului 9 din legea 17/1990, Zona Economică Exclucisivă a României se află dincolo de marea teritorială. Practic, țara noastră are dreptul să exploateze resurse din această zona, dar nu are suveranitate deplină, așa cum are pe uscat sau în marea teritorială. „Conform legii 17/1990, articolul 9, Zona Economică Exclusivă a României este instituită în spațiul marin al țărmului românesc la Marea Neagră, situat dincolo de limita apelor mării teritoriale și adiacent acestora, în care România își exercită drepturi suverane și jurisdicția asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia și a coloanei de apă de deasupra, precum și în ceea ce privește diferitele activități legate de explorarea, exploatarea, protecția, conservarea mediului și gestionarea acestora.” În acest context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică automat pentru apărarea zonei Neptun Deep. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad. „Este datoria statului român să își apere toată infrastructura” Deși Șeful Statului Major al Apărării a atras atenția că Neptun Deep nu intră sub incidența Articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă, acesta a subliniat că infrastructura critică și protejarea infrastructurilor critice este o misiune a Ministerului de Interne. De asemenea, acesta a precizat că Ministerul Apărării Naționale va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului național al României. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive. Dar asta nu presupune și faptul că nu ne apărăm zonele de responsabilitate. Sunt convins că într-o astfel de situație o să avem foarte mulți parteneri și aliați care vor fi alături de România pentru apărarea interesului național”, a spus generalul Gheorghiță Vlad. Referitor la platformele care urmează să fie implementate în sectorul din Marea Neagră aflat în exploatarea Neptun Deep, Șeful Statului Major al Apărării a transmis că „toate platformele petroliere sunt teritoriu național”. „Când am discutat despre infrastructură critică, m-am referit și la cablurile subacvatice și la cablurile de comunicație, la toate conductele care sunt submarine. Este datoria statului român să își apere toată infrastructura și să-și promoveze interesele în zona economică exclusivă.” Fostul ministru de Externe al României crede că „problemele din zonă trebuie rezolvate de România” Fostul ministru de Externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, a confirmat că zona economică exclusivă a României nu beneficiază de protecția oferită de Articolul 5 din NATO. Acesta susține că România va fi nevoită să se apere singură în cazul unei agresiuni în această zonă. „Din această perspectivă, dacă cineva privește cu rea-credință din proximitatea estică și nu respectă dreptul internațional pot să apară probleme pe care trebuie să le rezolvăm singuri. Mai este o problemă care se adaugă. În momentul în care se fac aceste împărțiri se au în vedere zonele cele mai adânci în mare de la care se construiește un astfel de perimetru. Una dintre aceste zone este peninsula Crimeea. Din această perspectivă poate exista o interpretare de rea-credință în ceea ce privește drepturile suverane ale statelor cu un impact în legătură cu acest partaj”, a spus Cristian Diaconescu. Neptun Deep are un potențial economic uriaș pentru România De asemenea, dincolo de riscurile de securitate ale Neptun Deep, Claudiu Cazacu, specialist în piețele internaționale, a vorbit despre potențialul economic pe care ar urma să-l aibă proiectul Neptun Deep. Acesta crede că România ar putea ajunge cu ușurință pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de gaze. „România va ajunge pe locul unu în Uniunea Europeană, pentru că Olanda este în declin cu producția. La prețurile actuale, ar fi o valoare de undeva la 40 de miliarde de euro a întregului zăcământ.” Cum ar putea fi apărată zona Neptun Deep  Deși zona în care se află proiectul Neptun Deep nu este acoperită automat de garanțiile de securitate prevăzute în Articolul 5 din Tratatul NATO, România nu rămâne complet neajutorată. Statul român spune că își asumă responsabilitatea directă pentru protejarea infrastructurii critice din Zona Economică Exclusivă, iar sprijinul partenerilor strategici rămâne posibil și în afara mecanismului Articolului 5. De asemenea, MApN susține că va asigura monitorizarea permanentă a spațiului maritim și spune că poate activa mecanisme de consultare cu aliații pentru răspunsuri coordonate în caz de incidente. Mai mult decât atât, modernizarea Forțelor Navale rămâne o prioritate strategică și o garanție a faptului că Neptun Deep va rămâne protejat. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 FORBES: Neptun Deep, noua eră a SECURITĂȚII energetice. România,

Ministrul Energiei anunță avansul proiectelor strategice la forumul Rebuilding Ukraine

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat astăzi la forumul Rebuilding Ukraine organizat de New Strategy Center, unde a prezentat rezultatele negocierilor purtate în ultimele săptămâni cu reprezentanți ai Comisiei Europene, Austriei și Ungariei, discuții menite să accelereze proiectele strategice care vor modela dezvoltarea energetică a României și a întregii regiuni în următoarele decenii, conform unei postări. Acces la o piață energetică mai mare Ministrul a subliniat că interconectarea energetică Austria-Ungaria va oferi României acces la o piață mai mare, prețuri mai mici și flexibilitate crescută, marcând o veritabilă schimbare de paradigmă pentru întreaga regiune. Proiectul, anunțat oficial la București împreună cu comisarul european Dan Jørgensen, va atrage fonduri europene în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, accelerând integrarea României în piața energetică europeană. Neptun Deep intră într-o etapă decisivă Ministrul a subliniat că proiectul Neptun Deep avansează într-o fază crucială, urmând să transforme România într-un furnizor regional de securitate energetică. Gazul românesc va alimenta atât consumul intern, cât și exporturile către statele vecine. Coridorul Vertical Bogdan Ivan a confirmat și integrarea României în Coridorul Vertical, ruta de aprovizionare cu LNG american din Grecia până în Austria, care va crește flexibilitatea pieței regionale și va asigura volume suplimentare de gaz.

Bogdan Ivan după discuțiile cu omologul austriac: Neptun Deep este punctul-cheie

În cadrul vizitei oficiale la Viena, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei, Wolfgang Hattmannsdorfer.  Discuțiile au avut în centru proiectele prin care România își poate consolida poziția strategică în regiune în domeniul energiei și investițiilor.  „Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special cele electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, se arată în mesajul publicat pe Facebook  Acesta a mai precizat și că oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE.  „Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană!”, conchide ministrul. 

Anunțul ministrului ungar de Externe despre interesul Ungariei de a importa gaze din Neptun Deep. Interesul MOL pentru Lukoil

Ungaria este interesată de diversificare, dar și de importul de gaze din zăcământul Neptun Deep, din Marea Neagră, afirmă ministrul Afacerilor Externe și Comerțului exterior al Ungariei, Peter Szijjarto. Ungaria, interesată să importe gaze din zăcământul Neptun Deep „Acum, care va fi structura consumului intern şi a exporturilor de gaze care vor fi exploatate din Neptun Deep este o decizie naţională a voastră. Odată ce România decide şi dacă există gaz din zăcământul Neptun Deep care urmează să fie exportat, cu siguranţă suntem interesaţi să îl importăm în Ungaria, în cazul în care poate fi încheiat un acord comercial bun între compania energetică maghiară MVM şi OMV Petrom. Ideea este că da, suntem interesaţi de diversificare, suntem interesaţi să adăugăm România la sursele de aprovizionare cu gaze ale Ungariei. Problema este, pe de o parte, comercială şi, pe de altă parte, o decizie naţională a voastră”, a declarat oficialul maghiar, potrivit G4media. Peter Szijjarto a afirmat când a fost întrebat despre posibilitatea ca firma energetică maghiară MOL să achiziționeze activele internaționale ale Lukoil: „Ce pot să vă spun este că MOL cumpără petrol de la Lukoil şi va continua să facă acest lucru pentru că am obţinut o derogare din partea Statelor Unite privind sancțiunile lor asupra livrărilor de petrol. Aşadar, considerăm Rusia un partener de încredere pentru noi atunci când vine vorba de aprovizionarea energetică a Ungariei. Îmi menţin poziţia. Am experienţă în ceea ce priveşte cooperarea cu Rusia în domeniul energiei. Până acum au fost de încredere. Toate alternativele sunt mai puţin de încredere sau mai scumpe. Deci, pentru a schimba o sursă ieftină şi de încredere cu una mai scumpă şi mai puţin de încredere, nu-mi puteţi oferi un motiv pentru asta”. Întrebat dacă Ungaria ar fi interesată să achiziţioneze participaţia Lukoil din zăcământul Trident din Marea Neagră, Peter Szijjarto a răspuns: „Ei bine, după cum v-am spus, MOL, care este o companie maghiară cu capital privat, desfăşoară negocieri internaţionale pe baze comerciale, fie cu Lukoil, fie cu oricine altcineva. Dacă au şansa de a face tranzacţii, de a încheia acorduri pe piaţa internaţională de energie, care sunt accesibile şi profitabile pentru ei, sunt sigur că vor negocia în favoarea lor. Sperăm că vor avea succes în toate negocierile care le aduc profit, pentru că cu cât sunt mai profitabile companiile ungare, cu atât mai bine pentru economia ungară”. Lukoil deține 87,8% din perimetrul Trident, iar restul Romgaz, o companie controlată de statul român, iar estimările preliminare indicau că aici ar fi rezerve potențiale de gaze de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. „Pentru că noi credem în pragmatism, în bun-simţ şi credem în necesitatea unei cooperări de bună vecinătate, deoarece, dacă vecinii nu sunt capabili să coopereze pentru a contribui la securitatea energetică a fiecăruia, atunci apare o mare problemă, aşa cum, din păcate, unii dintre vecinii noştri sunt exemple în acest sens. Aşadar, cooperarea energetică dintre România şi Ungaria este exemplară. Este cu adevărat perfectă şi apreciem acest lucru. De la 1 noiembrie am reuşit să creştem capacitatea interconectorului nostru de gaze la 2,7 miliarde de metri cubi. De ce? Pentru că ne bazăm pe livrări crescute în anii următori din şi prin România către Ungaria. De ce? Pentru că înţelegem că România va juca un rol foarte important în alimentarea regiunii cu gaze în viitor”, a precizat oficialul maghiar.

Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că primele extracţii de gaze din proiectul Neptun Deep vor avea loc la finalul anului 2026 sau începutul lui 2027. Ivan a subliniat că investiţia de 4 miliarde de euro va transforma România într-un jucător major pe piaţa energetică regională. „Neptun Deep e în linie dreaptă. Avem date care confirmă faptul că acolo este un zăcământ foarte bun. Din 2027 o să avem mai multe gaze produse din Marea Neagră pentru România. Lucru care ne dă capacitatea de a face şi alte noi centrale de producţie energie electrică pe gaz şi, în acelaşi timp, de a dezvolta industria petrochimică, industria care e mare consumatoare de energie. Şi este evident că e mult mai simplu să foloseşti gazul românesc în România, fără a avea tarife de transport într-o altă ţară, şi asta va reprezenta un plus pentru tot ce înseamnă industria din ţara noastră, începând cu 2027”, a declarat Bogdan Ivan, sâmbătă, la Prima TV. Întrebat când va fi extrasă prima cantitate de gaz, Ivan a confirmat că procesul este deja în desfăşurare. „În finalul lui 2026, începutul lui 2027 vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră, din Neptun Deep. Se lucrează în acest moment. Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, 50% Romgaz, 50% OMV. În momentul de faţă avem date foarte,  foarte pozitive despre modul în care urmează să fie exploatat acest zăcământ extrem de important pentru ţara noastră”, a precizat el. Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră şi primul de mare adâncime din România. Co-dezvoltat de Romgaz şi OMV Petrom, Neptun Deep are rezerve estimate la minim 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027, a confirmat OMV Petrom. Scenarii privind obiceiurile de consum de energie

În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027

Oficialii OMV Petrom au anunțat că proiectul Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din Uniunea Europeană, avansează fără abatere față de plan. S-a început forajul de dezvoltare, în același timp cu avansarea în procesul de fabricare a  echipamentelor și al construcției stației de măsurare a gazelor naturale; continuarea activităților de comercializare a gazelor naturale. „Facem progrese solide în ceea ce privește proiectul Neptun Deep. Se derulează conform planului, suntem în grafic și în limita bugetului, iar prima extracție de gaze este așteptată în 2027”, a declarat joi, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, în cadrul conferinței de presă de joi Gândul în cadrul conferinței de presă de prezentare a rezultatelor financiare din primul semestru al anului. Cristian Hubati, membru al Directoratului responsabil pentru activitatea de Explorare și Producție în cadrul OMV Petrom, a precizat de asemenea că proiectul Neptun Deep avansează conform planului și nu s-au întregistrat incidente de securitate. „Proiectul este în grafic, este la 46%, pe partea de stație de tratare gaze, progresăm foarte energic, suntem la 40% progres pentru partea de subtraversare a țărmului, progres foarte robust pe partea de platformă, în Indonezia și de asemenea pe partea de substructură în Sardinia. De asemenea, am început forajul în Pelican Sud, cu ținta de a termina forajul aici în acest an”, a detaliat Cristian Hubati, în conferința de joi. Grupul OMV Petrom deține o cotă de 50% din proiectul Neptun Deep, alături de Romgaz, și este operatorul perimetrului de mare adâncime din Marea Neagră, care înseamnă o investiție totală de 4 miliarde de euro, la care partenerii în concesiune contribuie în mod egal. Neptun Deep este cea mai mare resursă de gaze naturale din UE, cu o producție estimată de circa 100 miliarde de metri cubi, iar după începere exploatării, România va deveni principalul producător de gaze naturale din Europa, potrivit oficialilor. Ce profit a avut grupul după prima jumătate a anului Grupul OMV Petrom, a încheiat primele șase luni din acest an cu un profit net de 2,08 miliarde de lei, de la 2,62 de miliarde de lei din perioada similară de anul trecut, respectiv o scădere de 21%,  arată rezultatele pentru ianuarie – iunie și trimestru doi din 2025, publicate joi la Bursa de Valori București (BVB). Profitul net a scăzut cu 21% la 2,1 miliarde lei, de la 2,62 miliarde de lei Investițiile au fost cu 37% mai mari, de 3,3 miliarde lei, cu investiții mai ridicate în Neptun Deep Contribuția la bugetul de stat a fost de 7,9 miliarde lei Plata dividendelor de bază record aferente anului 2024 pentru acționarii grupului a început în iunie. OMV Petrom S.A. (SNP) este deținută în proporție de 51,15% de compania-mamă din Austria, OMV Aktiengesellschaft, 20,69 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,39%) și fizice (3,75%), conform datelor oficiale la 30 iunie 2024. Sursa foto, video: OMV Petrom și Romgaz Recomandăm și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027, a confirmat OMV Petrom. Scenarii privind obiceiurile de consum de energie OMV Petrom și Romgaz au aprobat o investiție de 4 mld. € în proiectul Neptun Deep.  România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE

OMV Petrom a avut un PROFIT net de 2,08 miliarde de lei în primul semestru, cu 21% mai mic față de prima jumătate a anului 2024. Care sunt cauzele

Cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei, la care statul deține, prin Ministerul Energiei, 20,69% din acțiuni, anunță un profit net în scădere, dar și investiții-record pentru prima jumătate a anului 2025. Grupul OMV Petrom, a încheiat primele șase luni din acest an cu un profit net de 2,08 miliarde de lei, de la 2,62 de miliarde de lei din perioada similară de anul trecut, respectiv o scădere de 21%,  arată rezultatele pentru ianuarie – iunie și trimestru doi din 2025, publicate joi la Bursa de Valori București (BVB). Potrivit situației financiare neauditate interimare consolidate simplificate la data de și pentru perioada încheiată la 30 iunie 2025, rezultatul din exploatare excluzând elemente speciale a fost de 2,5 miliarde lei, mai mic cu 22%, în principal din cauza prețurilor mai mici la țiței, a impactului reglementărilor în domeniul gazelor naturale și al energiei electrice, precum și a activităților de mentenanță planificată în toate segmentele de activitate din trimestrul doi. Profitul net a scăzut cu 21% la 2,1 miliarde lei, de la 2,62 miliarde de lei Investițiile au fost cu 37% mai mari, de 3,3 miliarde lei, cu investiții mai ridicate în Neptun Deep Contribuția la bugetul de stat a fost de 7,9 miliarde lei Plata dividendelor de bază record aferente anului 2024 pentru acționarii grupului a început în iunie. Statul român, prin Ministerul Energiei, are 12.897.296.810 acțiuni (20,6980%) și i se cuvin 572.639.978,36 de lei dividende. Compania deține o cotă de 50% din proiectul Neptun Deep, alături de Romgaz, și este operatorul perimetrului de mare adâncime din Marea Neagră, care înseamnă o investiție totală de 4 miliarde de euro, la care partenerii în concesiune contribuie în mod egal. Neptun Deep este cea mai mare resursă de gaze naturale din UE, cu o producție estimată de circa 100 miliarde de metri cubi, iar după începere exploatării, România va urca pe primul loc în Europa ca producător de gaze naturale potrivit oficialilor. Primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate în 2027. Investiții record în prima jumătate a anului 2025 „În prima jumătate a anului, am avut investiții record de 3,3 miliarde lei, cu aproape 40% mai mari față de perioada similară a anului trecut. Acestea ne-au permis să progresăm în proiecte cheie precum Neptun Deep, energie regenerabilă și biocombustibili. De asemenea, am continuat să investim în activitățile noastre tradiționale de Explorare și Producție și am continuat să ne extindem amprenta în regiune, mai precis în Bulgaria”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, în comunicatul de presp al companie. Potrivit șefei OMV Petrom, performanța semestrială a fost afectată de prețurile volatile și mai scăzute ale țițeiului, în timp ce reviziile planificate ale activelor cheie în toate segmentele de activitate au afectat temporar volumele de producție în al doilea trimestru. Activitatea de Gaze si Energie a rămas foarte reglementată, ceea ce a dus la un rezultat negativ al acestui segment. Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a scăzut cu 22% față de anul precedent, la 2,5 miliarde de lei, in timp ce contribuția la bugetul de stat a fost la un nivel ridicat, de aproximativ 8 miliarde de lei, a explicat șefa OMV Petrom. „Pentru 2025 avem un plan de investiții record, de aproximativ 8,6 miliarde de lei, care necesită un cadru de reglementare și fiscal predictibil și competitiv. În contextul unui mediu de piață cu provocări, rămânem concentrați pe disciplina strictă a costurilor și excelența operațională, pentru a oferi valoare pe termen lung tuturor părților interesate”, a transmis Christina Verchere. Rezultate-cheie Explorare și Producție Potrivit companiei, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 1,5 miliarde lei vs 1,6 miliarde lei în aceeași perioadă din 2024, determinat în principal de prețul mai scăzut al țițeiului, volumele mai mici de hidrocarburi, impozitarea mai mare a gazelor și costurile de producție mai mari Producția a scăzut cu 5,4%, în linie cu așteptările, în principal ca urmare a activităților de mentenanță planificate și a declinului natural în principalele zăcăminte, compensate parțial de contribuția lucrărilor capitale la sonde și a sondelor noi Costul de producție a crescut cu 13%, la 17,7 USD/bep, ca urmare a scăderii producției disponibile pentru vânzare și a costurilor mai mari (inclusiv noua taxă pe construcții) Rafinare și Marketing Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 0,9  miliarde lei, față de 1,2 miliarde lei în 1-6/24, în principal din cauza scăderii marjei de rafinare și a ratei de utilizare mai redusă a rafinăriei în contextul opririi planificate din mai 2025 Indicatorul marjă de rafinare OMV Petrom a fost de 9,2 USD/bbl, în scădere cu 17% ca urmare a diferențialelor mai mici pentru benzină și distilate medii Rata de utilizare a rafinăriei a fost de 87%, în contextul opririi planificate de 20 de zile a rafinăriei Petrobrazi în mai 2025 Gaze și Energie Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de  (94) milioane lei vs 382 milioane lei în 1-6/24; cadrul de reglementare a continuat să influențeze negativ rezultatul din activitatea de energie electrică Vânzările totale de gaze naturale au crescut la 22,6 TW, cu 11% mai mari Producția centralei electrice Brazi a fost de 1,8 TWh, reprezentând 8% din mixul de producție al României în contextul reviziei planificate Evenimente importante Dezvoltarea regională a gazelor Neptun Deep: începerea forajului de dezvoltare, în același timp cu avansarea în procesul de fabricare a  echipamentelor și al construcției stației de măsurare a gazelor naturale; continuarea activităților de comercializare a gazelor naturale. Han-Asparuh (Bulgaria): încheierea tranzacției cu NewMed și progresul către începerea forajului de explorare în T4/25. Instalație de foraj contractată. Decarbonizarea energiei electrice Bulgaria: achiziția unei participații de 50% din unul dintre cele  mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria Semnarea contractelor EPCC pentru toate cele 4 parcuri fotovoltaice care urmează să fie dezvoltate împreună cu CE Oltenia Decarbonizarea transporturilor Unitatea SAF/HVO: începerea construcției și asigurarea materiei prime prin contractul de achiziție a uleiului de gătit uzat Electromobilitate: ~1.000 de puncte de încărcare disponibile Optimizarea activităților tradiționale O nouă descoperire de gaze naturale la Spineni, lângă Craiova Opriri planificate au

ANRE a aprobat autorizația de înființare a conductelor de alimentare din amonte pentru proiectul Neptun Deep

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a acordat, marți, autorizația de înființare pentru conductele de alimentare din amonte aferente activității de producție a gazelor naturale în cadrul proiectului strategic de exploatare a gazelor din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, au anunțat reprezentanții instituției. Comitetul de Reglementare al ANRE a acordat, în ședința de marți, autorizația de înființare pentru conductele de alimentare din amonte aferente activității de producție a gazelor naturale în cadrul proiectului strategic Neptun Deep. Potrivit autorității de reglementare, această decizie vizează infrastructura critică ce leagă perimetrul de exploatare offshore din Marea Neagră de terminalul de la țărm, în zona comunei Tuzla, județul Constanța, și marchează o etapă esențială în derularea proiectului de dezvoltare-exploatare a celui mai important zăcământ de gaze naturale descoperit în România în ultimele decenii. „Acordarea acestei autorizații de înființare reprezintă încă un pas important în direcția valorificării eficiente a resurselor strategice ale României din Marea Neagră. Neptun Deep nu este doar un proiect energetic, ci un punct de plecare pentru planul ambițios al României, acela de a deveni exportator de securitate energetică în regiune. ANRE rămâne ferm angajată în sprijinirea investițiilor care au rolul de a transforma România într-un campion energetic al Europei Centrale și de Sud-Est”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE. Valoarea lucrărilor Autorizația a fost emisă companiei OMV Petrom SA – operatorul proiectului Nepun Deep, la care deține p cotă egală cu Romgaz Black Sea Limited –  în urma analizării documentației tehnice și legale transmise către ANRE, completată integral până la data de 11 iulie 2025. Autorizația a fost emisă pentru: conducte de transport din zona offshore în zona onshore; subtraversări de plajă, faleză, drumuri și cale ferată; stația de reglare-măsurare Tuzla (SRM Tuzla); infrastructură asociată (centru de control, platforme, iluminat, împrejmuiri). Valoarea totală a lucrărilor autorizate este estimată la 3,77 miliarde de lei (fără TVA). Autorizația este valabilă până la 8 decembrie 2045, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare. Recomandăm și: Romgaz a crescut cu aproape 10 miliarde de lei pe bursă, de la începutul anului. Acțiunea și CAPITALIZAREA companiei au ajuns la valori-record Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: „Drill, Romgaz, drill”

Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente

Peste 1.800 MW noi au fost conectați la sistem în 2024 și 2025, cât în aproape un deceniu anterior, scrie ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în raportul său în care detaliază realizările echipei de la conducerea instituției din cei doi ani de la preluarea mandatului. Ministrul Energiei a publicat, duminică, bilanțul celor doi ani de activitate, implicit gradul de realizare a planurilor de la preluarea mandatului. „Am spus din prima zi că am trei priorități: investiții, investiții, investiții. Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente pentru a face saltul către o Românie independentă energetic, modernă și respectată la nivel internațional. Am promis că vom pune energia pe primele locuri în agenda națională — ca pilon de securitate, dezvoltare și creștere economică care să servească generațiilor următoare”, a scris ministrul, într-o postare pe contul de Facebook. Ministrul menționează că a atras 14 miliarde EUR fonduri nerambursabile pentru producție, stocare, rețele, toate componentele sistemului energetic național. „Aceste fonduri au mobilizat finanțări private de încă pe-atât. 30 de miliarde EUR pentru energia României de astăzi și mai ales de mâine. Este singura cale pentru a fi proprii noștri stăpâni, cu energie sigură și facturi mai mici”, a scris Sebastian Burduja. „În 2 ani cât în 10” Potrivit acestuia, a fost nevoie de un restart, iar acest restart a venit. „În 2 ani cât în 10. În anul 2024 am conectat la Sistemul Energetic Național 1251 MW, mai mult decât între 2016 și 2023 la un loc. Iar anul acesta, până la 31 mai 2025, încă 594 MW produc energie și livrează în rețea. În total peste 1800 MW, cât în aproape un deceniu. Acest raport nu este despre mine. Este despre o echipă minunată și rezultatele ei. Este despre o Românie care vrea mai mult, merită mai mult și poate mai mult”, a transmis ministrul. Sintetizând cele câteva sute de pagini din rapoartele detaliate de activitate, Sebastian Burduja a publicat un TOP 10 realizări în acești doi ani de mandat: Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050, după 17 ani. Atragerea a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru investiții fără precedent în sistemul energetic național. Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru construcția Unităților 3 și 4 Cernavodă, un termen de finalizare estimat 2031-2032. Peste 1800 MW noi conectați la sistem, cât în aproape un deceniu anterior. ⁠Facturi ținute sub control, prin plafonarea prețurilor la energie – România, s-a menținut în top 5 cele mai mici prețuri din UE la energie. După 1 iulie, continuam cu sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Nimeni nu va fi lăsat în urmă! Finalizarea listării Hidroelectrica – cel mai mare succes bursier din lume în 2023. Demararea forajului la Neptun Deep, care va aduce peste 20 miliarde euro la buget și dublarea producției de gaz românesc. România a devenit deja cel mai important producător de gaze naturale din UE. Adoptarea legii eolian offshore – România este prima țară de la Marea Neagră cu legislație în acest domeniu. Deblocarea marilor investiții în hidrocentralele începute înainte de 1989 și finalizarea, după 10 ani, a Grupului V Rovinari – 330 MW energie în bandă. Niciun grup pe cărbune nu a fost închis. Demararea modernizării CET-urilor din București – 361 milioane euro finanțare nerambursabilă. „Poate cel mai important, am arătat că se poate. Că România poate. Că în loc să ne plângem, ne putem ridica, ne putem organiza, putem construi. Înainte, împreună”, a conchis ministrul. Raportul integral, aici. Sursa foto: Facebook Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele