Relaxarea pe telefon, o iluzie confirmată de neurologie. Ce face telefonul cu creierul tău
Telefonul a devenit „partenerul” constant al majorității oamenilor. Este primul lucru atins dimineața și ultimul seara. Mulți îl folosesc deliberat ca metodă de relaxare după o zi epuizantă. Problema este că această relaxare este o iluzie, potrivit dr. Priyanka Sehrawat, neurolog. Ce se întâmplă în creier când derulezi pe telefon Derularea conținutului expune creierul la o cantitate uriașă de informații într-un interval foarte scurt. Tipul de informații se schimbă la fiecare câteva secunde. Creierul procesează continuu, fără pauză. „Dacă îți folosești telefonul mobil pentru a te relaxa mental, faci exact opusul pentru creierul tău”, a explicat dr. Sehrawat pe Instagram. „Cum pot atât de multe tipuri diferite de informații să relaxeze creierul? De fapt, ajunge să te epuizeze mental”. Dopamina eliberată în timpul derulării maschează acest efect. Senzația de plăcere acoperă temporar oboseala reală. Creierul pare satisfăcut, dar este de fapt tot mai epuizat. Efectele asupra sănătății Timpul crescut petrecut în fața ecranului, mai ales seara, are consecințe vizibile. Dr. Sehrawat enumeră tulburările asociate: anxietate, depresie, migrene, dureri de cap și un somn de calitate slabă. Lumina ecranului perturbă producția de melatonină. Somnul devine superficial. Ziua următoare începe cu un deficit de odihnă acumulat. Ce poți face în schimb Renunțarea la telefon pare imposibilă pentru mulți. Dr. Sehrawat nu cere asta. Recomandă înlocuirea treptată cu activități care permit creierului să se odihnească cu adevărat. Lista propusă de neurolog include exerciții de respirație profundă și ținerea unui jurnal. Notarea gândurilor înainte de culcare descarcă mintea. Cititul – indiferent de gen – este o alternativă validă. Alte opțiuni: o conversație cu cineva apropiat, o plimbare scurtă sau ascultarea muzicii. Toate acestea implică creierul într-un mod diferit. Stimularea este mai lentă, mai ordonată, mai odihnitoare. Dependența de ecran Telefonul a devenit o dependență reală. Gestionarea ei este dificilă, recunoaște dr. Sehrawat. Dar nu imposibilă. Cheia este conștientizarea. Știind ce face ecranul cu creierul tău, decizia de a pune telefonul jos devine mai ușoară. Nu este vorba de disciplină extremă. Este vorba de a înțelege că relaxarea reală arată altfel.
Neurologii vorbesc despre cel mai bun obicei pentru menținerea unei memorii bune după vârsta de 55 de ani. Ce ar trebui să faci zilnic
Vârsta înaintată aduce cu sine o teamă mai mare de declin fizic, dar și mental, cum ar fi pierderea memoriei. Uitarea frecventă a programărilor, pierderea regulată a obiectelor personale, schimbările frecvente de dispoziție – fără un motiv aparent – sau timpul îndelungat necesar pentru a finaliza sarcinile zilnice sunt doar câteva dintre cele mai frecvente semne. Date despre Alzheimer O formă avansată de declin cognitiv este reprezentată de unele boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Potrivit Societății Spaniole de Neurologie, citată de eleconomista.es, aproximativ 7 milioane de cazuri noi sunt detectate în Spania în fiecare an. Foto – caracter ilustrativ: Shutterstock Cu toate acestea, aproape jumătate din aceste cazuri sunt atribuibile factorilor de stil de viață modificabili, ceea ce înseamnă că poate fi prevenit. Mai exact, există un obicei zilnic care are un impact semnificativ asupra creierului, inclusiv reducerea riscului de demență, și îl afectează atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Acest lucru este confirmat de patru neurologi într-un interviu acordat revistei Parade, iar obiceiul lor nu este altul decât plimbarea. Conform diverselor studii neurologice, mersul pe jos zilnic contribuie la neurogeneză, adică la generarea de noi neuroni în hipocampus, ceea ce este fundamental pentru formarea amintirilor. Potrivit Dr. Joel Salinas, această activitate crește nivelurile factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF), molecula specială care acționează ca un „îngrășământ”. Dincolo de beneficiile sale „chimice”, îmbătrânirea determină și micșorarea naturală a creierului. Prin urmare, așa cum explică Sarah Buckingham, plimbarea crește fluxul sanguin, ceea ce poate determina literalmente creșterea ușoară a dimensiunii creierului. „Spre deosebire de multe alte regiuni ale creierului, hipocampusul este deosebit de sensibil la fluxul sanguin”, spune neurologul Majid Fotuhi. Faceți o plimbare, înainte de a lua o decizie importantă În mod similar, așa cum subliniază profesorul de neurologie și neuroștiințe cognitive de la Universitatea Oxford, există dovezi că mersul pe jos poate îmbunătăți memoria de lucru pe termen scurt. Asta înseamnă că, dacă aveți o sarcină importantă de îndeplinit sau trebuie să luați o decizie, o plimbare bună poate fi cea mai bună modalitate de a vă ajuta să o îndepliniți cu succes. În orice caz, cei patru experți subliniază că, pentru a experimenta orice beneficii, cel mai important lucru este să o faceți în mod regulat. Mai mult, mersul pe jos cu alții, mai ales mai târziu în viață, vă poate îmbunătăți și mai mult starea de spirit. Autorul mai recomandă: Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință Oamenii de știință norvegieni descoperă noi semne de avertizare ale bolii Alzheimer. Cercetătorii găsesc diferențe în funcție de vârstă și educație
Alcoolul afectează rețeaua creierului. Ce arată un nou studiu științific
Rezultatele arată că alcoolul reduce comunicarea globală dintre regiunile creierului și favorizează o procesare mai localizată a informațiilor, ceea ce poate explica de ce oamenii resimt diferit starea de ebrietate, chiar și la niveluri similare de alcool în sânge, scrie Science Alert. Spre deosebire de cercetările anterioare, care s-au concentrat pe zone individuale ale creierului, acest studiu a analizat efectele alcoolului asupra rețelei neuronale în ansamblu. Creierul este un sistem extrem de complex și interconectat, iar orice modificare în „dialogul” dintre regiunile sale poate influența emoțiile, comportamentul și capacitatea de reacție. „La nivel de rețea, alcoolul a crescut eficiența locală și gradul de grupare a conexiunilor, indicând o structură mai rigidă și mai puțin flexibilă”, notează autorii studiului. În același timp, eficiența globală a rețelei cerebrale a scăzut semnificativ, iar aceste modificări au fost asociate direct cu o senzație subiectivă mai intensă de intoxicație. Alcoolul afectează rețeaua creierului, arată datele obținute prin RMN Studiul a inclus 107 participanți sănătoși, cu vârste cuprinse între 21 și 45 de ani. În cadrul a două sesiuni separate, aceștia au consumat fie o băutură alcoolică menită să atingă limita legală de conducere în SUA (0,08 g/dl), fie un placebo. După aproximativ 30 de minute, participanții au fost supuși unor scanări RMN, care au permis analizarea comunicării dintre 106 regiuni cerebrale distincte. Rezultatele au arătat că anumite zone ale creierului au devenit mai „izolate”, comunicând mai puțin cu restul rețelei. Un exemplu relevant este lobul occipital, responsabil de procesarea informațiilor vizuale, ceea ce ar putea explica vederea încețoșată sau dificultățile de coordonare apărute după consumul de alcool. Deși participanții aveau niveluri similare de alcool în sânge, unii s-au simțit mai beți decât alții. Cercetătorii au constatat că această diferență este strâns legată de gradul de fragmentare a rețelei cerebrale. Cu cât comunicarea dintre regiuni era mai slabă, cu atât senzația de ebrietate era mai accentuată. Studiul, publicat în Drug and Alcohol Dependence, sugerează că aceste modificări pot sta la baza efectelor cunoscute ale alcoolului asupra controlului inhibitor, percepției recompensei și coordonării motorii. Autorii subliniază însă că analiza a fost realizată pe creiere aflate în stare de repaus și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung și în rândul persoanelor cu consum problematic de alcool.
Avertisment dur al medicilor: un test folosit excesiv dublează expunerea și triplează riscul de cancer
Conform analizei, procedurile au crescut de la 7,8 milioane în 2007 la aproape 16 milioane în 2022, în ciuda faptului că riscurile scanărilor CT la nivelul capului includ un nivel ridicat de expunere la radiații și un risc crescut de cancer. Cercetătorii subliniază că scanările CT sunt esențiale în urgențe precum accidente vasculare cerebrale, însă în numeroase alte situații sunt utilizate excesiv, adăugând costuri, întârzieri și expunere inutilă pacienților. Dr. Layne Dylla, autorul principal, a avertizat că pierderea echilibrului între beneficii și riscuri poate afecta direct sistemul medical. Riscurile scanărilor CT la nivelul capului cresc semnificativ în rândul copiilor Potrivit studiilor citate, copiii reprezintă categoria cea mai vulnerabilă. Cercetări anterioare au arătat că expunerea la cel puțin cinci până la zece scanări CT înainte de vârsta de 15 ani poate tripla riscul de leucemie și tumori cerebrale. În mod normal, riscul de leucemie la copii este de 1 la 2.000, însă mai multe scanări îl cresc la 1 la 600. Un alt studiu realizat în California estimează că până la 5% din toate cazurile de cancer din SUA ar putea fi atribuite expunerii la radiațiile provenite din scanările CT. În 2023, cercetătorii au estimat că, din 2,5 milioane de scanări CT la copii, aproape 9.700 ar putea duce la dezvoltarea unor forme de cancer la maturitate. Diferențe demografice majore Cei mai afectați de creșterea numărului de proceduri sunt pacienții de peste 65 de ani, care sunt de șase ori mai predispuși să primească o scanare CT decât tinerii. Totuși, utilizarea procedurii nu este uniformă: persoanele afro-americane au fost cu 10% mai puțin probabil să primească un CT, iar pacienții Medicaid (n.r. program guvernamental din Statele Unite care oferă asigurări de sănătate pentru adulți și copii cu venituri și resurse limitate) cu 18% mai puțin, din cauza ratei reduse de rambursare. În mediul rural, pacienții sunt cu 24% mai puțin probabil să beneficieze de investigație, ceea ce crește riscul unor diagnostice ratate. Cercetătorii atrag atenția că până la o treime dintre scanările CT sunt considerate medical nejustificate și ar putea fi înlocuite cu investigații mai sigure, precum RMN sau ecografie, atunci când acestea sunt adecvate.
Medicii din Chișinău, Iași și Cluj au luptat împreună pentru viața unui copil de 11 ani
Lupta pentru viața unui băiețel de 11 ani a mobilizat joi și vineri eforturi medicale din ambele părți ale Prutului. O misiune transfrontalieră contra cronometru a realizat cu succes transferul copilului la Spitalul Clinic de Urgență din Cluj-Napoca, unde micuțul va primi tratamentul neurochirurgical vital de care are nevoie pentru a rămâne în viață, a comunicat vineri Serviciul Național de Ambulanță al Republicii Moldova. Un copil grav bolnav, în vârstă de 11 ani, a fost transferat cu succes din Republica Moldova în România pentru tratament neurochirurgical specializat. Intervenția transfrontalieră, finalizată cu succes, a avut loc între Serviciul Național de Consult și Transfer Interspitalicesc al Moldovei și Serviciul de Ambulanță al județului Iași. Băiatul, aflat în stare gravă, a fost transportat joi seara, în condiții de siguranță, la frontiera dintre Republica Moldova și România, în vederea transferului într-o clinică specializată din România. Copilul a fost internat în ultima zi a lunii martie la Institutul Mamei și Copilului, una dintre cele mai importante instituții specializate în îngrijirea mamei și copilului din Republica Moldova, unde a fost diagnosticat cu o patologie severă. Pe parcursul internării, medicii din Chișinău au efectuat toate investigațiile necesare și au administrat tratamentele corespunzătoare, însă starea micului pacient a rămas critică, fără semne de ameliorare. Medicii din Chișinău au apelat la specialiști din România și, în urma consultărilor, au decis transferul urgent al pacientului la Spitalul Clinic de Urgență al județului Cluj, unde va primi tratamentul neurochirurgical necesar. Echipa din Republica Moldova a asigurat transportul medical asistat al minorului, monitorizând parametrii vitali pe durata întregului drum până la punctul de frontieră Leușeni, unde pacientul a fost predat în siguranță medicilor de la Serviciul de Ambulanță al județului Iași. Vineri, copilul a ajuns în spitalul din Cluj Napoca, unde medicii vor face tot ce posibil pentru a-i oferi a doua șansă la viață.