Etichetă: nicolae ceausescu

Platforma unei mari companii, emblemă în perioada lui Nicolae Ceaușescu, a fost vândută pentru 4,5 milioane de euro

Celebra fabrică strategică din București, fost Institut de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini Unelte Titan din perioada lui Nicolae Ceaușescu, a fost vândută conform Profit.ro. Întreprinderea a avut în coordonare, până în 1990, întreaga activitate de cercetare-proectare a institutelor din cadrul Ministerului Industriei Electrotehnice.  Compania Simtex SA (Sisteme Industriale de Mașini, Tehnologii, Execuție, Experimentare, Export) din Capitală și-a vândut la licitație platforma industrială din București pentru aproximativ 19,2 mil. lei plus TVA. Fabrica, la care Ministerul Energiei deține 30,91% din acțiuni, a fost declarată în 2004 „societate strategică” prin hotărâre de guvern, iar în 2016 Ministerul Economiei se lăuda cu proiectarea și execuția, în premieră, a primului utilaj dintr-un contract extern cu o valoare de 1,7 mil. euro. „Ansamblul imobiliar deținut de Simtex SA include clădiri administrative și hale industriale edificate în perioada 1969–1983, pe un teren amplu situat în zona industrială Faur – Sector 3, București. Starea tehnică generală a construcțiilor este medie spre slabă, cu degradări evidente ale structurii de închidere, ale finisajelor interioare și exterioare, precum și ale instalațiilor. Activul se valorifică împreună cu bunurile mobile aferente. Bunurile mobile constau preponderent în utilaje și echipamente industriale utilizate în prelucrarea metalelor, fabricate în perioada comunistă sau în anii ’80–’90.” Fabrica avea un plan de reorganizare încă din 2008, anul când a intrat în insolvență, însă nu a reușit să îl ducă la bun sfârșit. Astfel, în luna iulie a anului acesta au fost scoase la vânzare în cadrul unei licitații mai multe terenuri, construcții administrative și industriale, anexe și bunuri mobile. În cele din urmă, Simtex SA a fost vândută către Hidro Salt-B-92, o companie specializată în construcții și hidroizolații care a avut anul trecut un profit net de 13,7 mil. lei și venituri totale de 111,6 mil. lei. Simtex a obținut în total din vânzări aproximativ 4,5 mil. euro, suficient pentru a-și plăti datoriile. De la emblemă în comunism, la faliment Fabrica a fost înființată în 1964 ca Centrul de Proiectare de Mașini-Unelte București, devenind ulterior Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini-Unelte Titan. În perioada lui Nicolae Ceaușescu, institutul coordona întreaga activitate de cercetare și proiectare pentru mașinile-unelte din România. După 1990, institutul s-a transformat în societate comercială și a funcționat sub numele de Simtex SA, companie care proiecta și moderniza mașini cu comandă numerică. În cele din urmă, compania a intrat în insolvență în 2008, iar în iunie 2024 a intrat în faliment. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum arătau economia și industria în „Epoca de Aur”. Ce s-a ales de „moștenirea” lui Nicolae Ceaușescu Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot mai des cu probleme. Este înregistrat un val de INSOLVENȚE la privaţii din România

Cum arătau economia și industria în Epoca de Aur. Ce s-a ales de moștenirea lui Nicolae Ceaușescu

Economia anului 1965, an în care Nicolae Ceaușescu a venit la puere, era mult mai puțin dezvoltată decât cea pe care a lăsat-o în 1989. Totuși, economia din perioada comunistă a fost marcată atât de realizări, cât și de eșecuri. Toate încercările de a pune România în topul economiilor globale au dus în final la o politică de austeritae pentru a achita datoria externă.   Economia României a avut o evoluție pozitivă, dar ineficientă, care a venit cu prețul scump al îndatorării. Deși Ceaușescu a declanșat o epocă a construcțiilor civile și industriale, lipsa unei baze economice reale a dus într-un final la o datorie care a privat sectorul industrial de resursele necesare pentru a menține un nivel acceptabil al tehonologizării. Acum, România se află din nou în fața austerității, caracterizată de împrumuturi tot mai dese și mai scumpe și de măsurile grele care cad pe umerii poporului. Cum a arătat economia în perioada lui Ceaușescu Clădiri uriașe de beton, sticlă și fier s-au ridicat peste tot în România iar orașe întregi s-au trezit cu zone industriale imense și cartiere întregi cu blocuri de locuințe pentru a asigura cazarea miilor de muncitori angajați în fabricile ridicate de Ceaușescu. Liderul României visa la producții record și își dorea autonomia economică, însă, fabricile înregistrau pierderi masive pe care Ceaușescu a reușit să le acopere doar cu ajutorul creditelor externe. Economia românească se clătina cam de la mijlocul anilor 70, dar Ceaușescu încerca să o țină în viață cu creditele externe uriașe, pe care a ajuns să le plătească tot populația. O parte din industrie era funcțională și aici putem reaminti despre construcția uzinei Dacia și parteneriatul cu Renault. Pentru că autoritățile române nu aveau experiență în producerea de mașini, Ceaușescu a decis că e nevoie de contrucție sub licența unui producător străin. Renault a fost marele câștigător al colaborării după vizita istorică a președintelui francez Charles de Gaulee în România. Astfel, după doar 1 an și jumătate, pe 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Mioveni ieșea prima mașină creată de Dacia, 1100. În 1978 Renault a decis să plece de la uzina din Mioveni, dar Dacia a continuat să producă autonom mașini derivate din gama Renault 12. Când vine vorba de altă industrie la care a excelat Ceaușescu, ei bine construcția de tractoare rămâne un exemplu relevant și pentru realitatea de astăzi. Fermierii români încă mai ară cu tractoarele Universal de la Tractorul Brașov, vechi de cel puțin 40-50 de ani. Utilajele reprezintă 75% din parcul de tractoare din țară, lucru care poziționeză România pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de gradul de mecanizare a agriculturii. Chiar dacă industria a evoluat, nivelul tehnologiei a rămas același de mai bine de 35 de ani. PIB-ul s-a triplat dar datoria externă a crescut În acest interval de timp, PIB-ul României s-a triplat, iar PIB-ul pe cap de locuitor din anul revoluției era de 2,6 ori mai mare decât în 1965. Datele INS privind salariul meduiu net și inflația arată că în perioada regimului Ceaușescu, salariul mediu net a crescut cu 91%. Numărul mediu al salariaților din economie a crescut de la 4,3 milioane până la 8,3 milioane în 1989. Totuși, datoria publică externă a României a crescut, arată datele Băncii Mondiale. În 1972, datoria publică externă a României era de 1 mld. dolari, iar 9 ani mai târziu, urcase la peste 10 mld. dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cum au reușit spionii lui Ceaușescu să fure diamantele sintetice din Occident. România a avut singura fabrică de diamante sintetice din Europa de Sud-Est

România a avut, până la mijlocul anilor 2000, singura fabrică de diamante sintetice din Europa de Sud-Est. Înființată în secret de Nicolae Ceaușescu în 1974, fabrica a „importat” tehnologie din țările mai dezvoltate cu ajutorul spionilor români, potrivit unuor date publicate de Departamentului Naţional de Informaţii. Fabrica de diamante sintetice din bulevardul Timișoara din Capitală a fost denumită „RAMI Dacia”. Așa cum era în multe dintre cazuri, ideea producției de diamante sintetice a venit din necesitatea pe care o cerea industria. Metroul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, construcțiile de blocuri, și mai târziu, Casa Poporului solicitau unelte de înaltă performanță pentru tăierea și șlefuirea materialelor dure. Pe lângă tăiere și șlefuire, râvnitele diamante sintetice erau folosite și în activitatea de forare după petrol și gaze. Cum a reușit Ceaușescu să obțină tehnologia Occidentală? În anii 60–70 Ceaușescu avea o obsesie ca România să fie autonomă din punct de vedere economic. Președintele își dorea ca țara să producă intern tot ce era strategic, inclusiv diamante sintetice, esențiale pentru scule industriale, tăietoare de precizie și echipamente militare. Problema era că tehnologia aparținea unor companii mai din Occident care nu o vindeau țărilor din blocul comunist. O poveste relatată de șeful Direcției de lnformații Externe, Ion Mihai Pacepa, în cartea sa de memorii „Orizonturi Roșii” arată cum Nicolae Ceaușescu a făcut tot ce se putea pentru a avea propria fabrică de diamante sintetice. Astfel, în 1974, Ceaușescu i-a ordonat în secret șefului DIE să „obțină prin orice mijloace” tehnologia și echipamentele necesare pentru a produce diamante în România. „Furtul de diamante sintetice” era în realitate un furt de secrete industriale. Ceaușescu a dat ordin Direcției de Informații Externe să facă rost prin orice mijloace tehnologia de sinteză a diamantelor. Mai multe documente din arhiva Securității arată cum spionii români au furat schițe, mostre, cataloage și echipamente din Belgia, Olanda și Suedia. Pacepa a „furat diamantele” din cauza obsesiei lui Ceaușescu Dorința soților Ceaușescu de a avea propria fabrică de pietre prețioase a mers și mai departe și a dus la o relație de prietenie cu Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Centrafricane. În 1975, Ceaușescu l-a invitat pe Bokassa să facă o vizită oficială la București unde ofițerii DIE i-au infiltrat în anturaj o româncă frumoasă, numită Gabriela, care să-l înduplece să concesioneze câteva mine de exploatare a diamanetelor. După câteva săptămâni de la vizită, la rugămintea lui Bokassa, femeia a fost trimisă la el cu unul dintre avioanele private ale lui Ceaușescu. Acolo, ea a devenit Gabriela Bokassa și a reușit să-l preseze pe proaspătul ei soț să concesioneze exploatarea unei mine de diamante Guvernului român. Bokassa i-ar fi oferit lui Ceaușescu un schimb neașteptat: 10% din producția de diamante a țării în schimbul Gabrielei. Un alt episod inedit povestit de Pacepa se leagă de istoricul fostei fabrici și de consoarta președintelui comunist. Elena Ceaușescu a avut o reacție memorabilă atunci când a văzut primele mostre de diamante. Potrivit memoriilor generalului, aceasta „a holbat ochii cât cepele și a cerut imediat ca un borcan «uite-alât de mare» să fie umplut cu diamante sintetice la pregătirea aniversării a șaizeci de ani de la nașterea lui Ceaușescu, pe 26 ianuarie 1978“. Fabrica a luat act de cerința Elenei Ceaușescu și a livrat un borcan cu peste 10 kilograme de diamante sintetice, care a stat pe biroul lui Ceaușescu câteva zile. De la gloria de altă dată la disponibilizare În perioada de glorie, anii 80, se produceau 10 milioane de carate pe an, iar la jumătatea deceniului s-a atins apogeul productivității, 20 de milioane de carate cu o valoare de 12 dolari/carat. Astfel, se obțineau din exporturi aproximativ 240 de mil. $ pe an. Profitabilitatea fabricii a scăzut spre finalul regimului atunci când Ceaușescu era preocupat să plătească datoriile externe ale României. Fabrica prosperă de altă dată a fost privatizată în 2006, când 70% din cifra de afaceri a companiei era generată de producția de diamante, iar restul din fabricarea de produse abrazive. O parte din spațiile fabricii au fost scoase la închiriat însă oamenii au fost disponibilizați și utilajele de milioane de euro au fost vândute la fier vechi, Pe locul fostei fabrici a fost dechis în 2011 un parc de distracții care nu a rezistat și a fost închis 3 ani mai târziu. RECOMANDAREA AUTORULUI: IMAGINI INEDITE. Luxul în care trăia familia Ceaușescu, impresionant și după 35 de ani. Fotografii cu “Robinetele de aur”, vedetele Revoluției

Centru spa de lux la Palatul Primăverii. Circa un milion de piese de mozaic s-au folosit pentru spațiul în care se află piscina interioară

Luxul din Palatul Primăverii este impresionant și în zilele noastre. Deși atenția, de-a lungul timpului, a fost îndreptată spre „robinetele din aur”, Casa Ceaușescu uimește printr-un adevărat centru spa. La subsolul vilei se află un adevărat complex cu piscină interioară, solar, saună, băi scoţiene, toate acestea construite în 1964-1965, atunci când românii nici nu se gândeau că poate exista asemenea spații. Aparatura și camerele impecabil amenajate erau bijuterii în perioada comunistă. „Un exemplu din spațiile de îngrijire specifice soților Ceaușescu: o saună uscată, o cameră în care se făceau proceduri termale, un salon de bronzat, o frizerie”, precizează ghidul. Saună Casa Ceaușescu are o piscină interioară impresionantă. De obicei, apa era încălzită la 26 de grade pentru confortul membrilor familiei. Pereții încăperii sunt realizați din mozaic de diverse culori ce compun forme care reprezintă Apa, Soarele și Luna, zodiacul cu cele douăsprezece constelații stilizate și Pământul. Lucrarea a fost opera artiștilor Olga Porumbaru şi Florin Pârvulescu. „Ultima parte a turului Palatului Primăverii, piscina interioară. Piscina este un spațiu emblematic reședinței care iese în evidență printr-o minunăție de artizanat decorativ, circa un milion de piese de mozaic înfrumusețează încăperea”, a precizat ghidul Palatului Primăverii. Piscina interioară Palatul Primăverii a fost pregătit inițial pentru Gheorghe Gheorghiu Dej. Clădirea urma să fie folosită de acesta, la începutul anilor 1960, ca una dintre reședințele de protocol. Ulterior, după ascensiunea politică a lui Nicolae Ceaușescu în funcția de secretar general al Partidului Comunist Român, palatul a devenit locuința personală a familiei Ceaușescu pentru 25 de ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: Hainele de blană ale soților Ceaușescu care valorau zeci de mii de lei: Adevăruri despre LUXUL în care au trăit Cine a decis împușcarea Ceaușeștilor? Explicații în premieră despre omorârea Ceaușeștilor IMAGINI INEDITE. Luxul în care trăia familia Ceaușescu, impresionant și după 35 de ani. Fotografii cu “Robinetele de aur”, vedetele Revoluției

Baza sportivă construită de Ceaușescu să fie o mândrie a orașului Constanța a ajuns o junglă

Complexul Triunghi, o bază sportivă construită în timpul regimului Ceauseșcu și care trebuia să fie o mândrie în Constanța, a ajuns o junglă urbană. Doar câteva elemente rămase „în teren” mai indică faptul că această bază sportivă a avut teren de tenis, cu zgură, teren de baschet și volei sau o pistă de karting. În momentul construirii acestei baze sportive, ea deservea celor care locuiau în cartierele CET, Medeea, Far, Poarta 6 sau Km 4-5, iar destinația era atât pentru sportul de masă, cât și pentru cel de performanță. Potrivit Cuget Liber, administratorul acestei baze sportive este Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța (DJTS). În urmă cu câțiva ani, DJTS a încheiat un parteneriat cu Federația Română de Airsoft, care folosește terenul de fotbal, transformat în poligon, în competiții naționale, dar și în concursuri la nivel local. Complexul sportiv Triunghi, mândria orașului Constanța, abandonat și transformat într-o junglă Complexul sportiv Triunghi, aflat la numai șase km distanță de Cazinoul din Constanța, a fost construit în timpul regimului Ceaușescu și trebuia să devină o mândrie a orașului. Însă, trecerea timpului și nepăsarea au transformat zona într-o adevărată junglă urbană, în care doar câteva elemente rămase mai arată că acolo a fost un loc destinat sportului. Terenul de tenis cu suprafață de zgură a fost năpădit de buruieni, pista de karting e plină de gropi, iar terenul de fotbal s-a transformat într-un veritabil poligon de tragere. Potrivit sursei menționate anterior, DJST, administratorul bazei a încheiat un parteneriat cu Federația Română de Airsoft, iar terenul este în prezent folosit pentru competiții, naționale sau locale. „Noi avem acest parteneriat cu DJST din anul 2023, am venit aici printr-o recomandare de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Contractul se reînnoieşte de la an la an. Noi am încercat să preluăm această bază pe o perioadă mai mare de timp, 30, 50 de ani, dar încă nu am reuşit. Pe actualele coordonate, nu vom putea nici să ne dezvoltăm, nici să atragem sponsori. Statul nu face nimic, administraţia locală nu face nimic, noi nu avem pârghiile necesare pentru a putea investi. Am pornit la drum cu entuziasm, dornici de a face ceva, dar ne-am cam lămurit”, a declarat Daniel Filimon, președintele FRA, pentru Cuget Liber. Baza sportivă, părăsită pe un teren plin de ciulini, se poate transforma într-o bijuterie a importantului oraș din România. Au venit 8 oferte pentru refacerea structurii abandonate. Lipsesc banii pentru reabilitatea Complexului Triunghi  Directorul executiv al DJST Constanța, Marian Țuțuianu, susține că de-a lungul timpului a încercat să meargă cu propuneri către municipalitate pentru a reabilita zona, însă de fiecare dată s-a lovit de refuzul Primăriei, care, în opinia sa era singura „instituție care ar putea salva complexul”, dar care nu are bani pentru infrastructura sportivă. „Am propus ca acolo să fie amenajat un parc sportiv urban, să fie practic reabilitate terenurile de fobal, baschet, volei, tenis, pista de karting, cea de atletism, sala de lupte. Ar fi fost un proiect dedicat sportului de masă, dar și echipelor de junuori din cluburile constănțene”, a declarat Țuțuianu, pentru Cuget Liber. Totodată, oficialul  subliniză că DJST că baza este abandonată, din punct de vedere financiar, de aproape zece ani, dar și că decizia parteneriatului cu FRA a fost menită să asigure un minimum de securitate asupra zonei. „Parteneriatul cu Federația de Airsoft a fost o soluție găsită de conducerea de atunci a direcției, pentru protecția bazei, să nu mai vină hoții. Acum măcar există pază, un sistem de monitorizare video”, a mai spus Țuțuianu. Baza sportivă de 60.000.000 de euro, ca-n Vest, de pe locul fostei fabrici de fibre din Câmpulung, a primit acceptul Agenției de Mediu. Coșul de fum și castelul de apă, parte din proiectul gigant.

Ce relație avea Serghei Mizil cu Elena și cu Nicolae Ceaușescu, de fapt. Adevărul despre concurentul de la Asia Express 2025

Invitat recent în cadrul unui podcast, Serghei Mizil a povestit despre viața pe care a avut-o în timpul regimului comunist, despre relația cu Nicu Ceaușescu, dar și despre părinții lui, Elena și Nicolae Ceaușescu. Serghei Mizil a dus o viață fără lipsuri în perioada comunistă. El conducea cele mai scumpe mașini, vizita cele mai selecte locuri și oricând putea pleca în străinătate, mai pe scurt, avea parte de câteva privilegii care pentru marea majoritate a românilor nu erau posibile. Relația lui Serghei Mizil cu soții Ceaușescu El a recunoscut că a făcut o mulțime de lucruri nepermise la vremea aceea. Cu toate astea, a fost apropiat de familia Ceaușescu. Prieten bun cu Nicu, însă nu atât de apropiat de Elena și Nicolae. „Am fost familie cu Nicu Ceaușescu, a stat cu mine vreo 15 ani de zile, în casă. El a avut o relație cu sora mea și stătea cu noi și la mare, și la munte, bine, mergea și la el acasă, dar stătea în vilele astea, rămânea și acolo.Cu familia Ceaușescu nu am avut nicio amintire, cu cei doi, cu Nicolae și cu Elena Ceaușescu. Ce să vorbesc eu cu ăla sau cu aia? M-ai văzut cum arătam? Cu părul ăla, cu mașinile decapotabile, eu eram pe afară. Ce să îmi spună mie cu PIB-ul, cu economia? Mă interesau pe mine toate prostiile astea? Prostii pentru mine, pentru ei erau bune… Nu am discutat cu ei niciodată, singurul care a stat cu noi, care venea cu noi, un om deosebit, a fost Ilie Ceaușescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu, care era un om de o simplitate, el mergea la el acasă, venea la noi, era un om extraordinar.”, a declarat el în cadrul podcastului „În Oglindă”. ”Dacă făcea orice băiat ce am făcut eu, se ducea la pârnaie” „Eu să beau, să stau la masă cu ăla (n.r. Nicolae Ceaușescu) nu, niciodată. Ea mi-a zis o singură dată că cei ca mine nu au ce căuta în societate și eu am zis că pot să rămân afară oricând. Da, Elena Ceaușescu mi-a zis. Acum, dacă stau să mă gândesc, avea dreptate în ce spunea. Un om ca mine, ce am făcut eu, acum dacă făcea orice băiat se ducea la pârnaie. Multe am făcut, rele. Făceam ce un om normal nu făcea. Ea, la început, a vrut să ne crească pe toți nu rău. Că dacă te uiți al copiii ei toți sunt cu carte adevărată, Valentin a făcut Oxford, au mai încercat câțiva copii de demnitari să meargă, dar nu au reușit. Lui Zoia îi poartă numele în afară, la o chestie d-asta de matematică, eu am văzut și când au fost arestați, au venit toți colegii lui Zoia să îi ajute, și i-au ajutat și după. Aveau o părere foarte bună despre ea. Ea a vrut să nea crească pe toți cu orientări spre ce voiau ei, cu mine nu s-a legat, și m-a lăsat în pace. Totuși, la ce am făcut eu, ea, ei nu mi-au făcut nimic. Normal, când au vrut să îl ducă pe Nicu spre politică și spre astea, au vrut să îl separe, eu am înțeles treaba asta și ne-am separat”, a mai dezvăluit Serghei Mizil. Serghei i-a și descris pe soții Ceaușescu: „Părerea mea e că au fost niște oameni foarte simpli. El a ținut enorm de mult la țara asta, părerea mea, ce a făcut nu o să mai facă nimeni. Mă refer aici la tot ce a făcut, la construcții, la industrie, tot. Ca părinte, a avut o perioadă foarte legat de copii. Ea, din punctul meu de vedere, a încercat să depărteze pe toată lumea, inclusiv pe familia lui, de el.”, a mai spus el. Nicu Ceaușescu, relație cu sora lui Serghei Prietenia dintre Nicu Ceaușescu și Serghei a fost una lungă. Ei s-au cunoscut la Brașov, iar ulterior au rămas prieteni, Nicu și Dona, sora lui Serghei, au fost împreună aproape 15 ani.

Dan Voiculescu, mărturii despre banii lui Ceaușescu. Mogulul pretinde că fostul dictator nu avea bani. S-a vehiculat că a fost beneficiarul direct al valutei

Dan Voiculescu, patronul Intact, a vorbit despre averea lui Nicolae Ceaușescu, în cadrul podcastului „Fain & Simplu”. Mogulul a oferit detalii surprinzătoare despre ce s-a întâmplat cu banii dictatorului, după ce a fost executat în decembrie ’89.  A luat sau nu banii lui Ceaușescu? În ultimii 35 de ani, Dan Voiculescu s-a confruntat cu acuzația cum că el ar fi „omul care i-a luat banii lui Ceaușescu”. Conform acestei teorii, banii dictatorului ar fi fost ascunși de Securitate în conturi din străinătate, iar după Revoluție, aceștia ar fi fost „confiscați” de patronul Antenelor.  Cum răspunde Voiculescu la această acuzație? „Banii lui și Ceaușescu la cine au rămas. Părerea mea e că n-a avut banii ai lui. El era atât de puternic și încrezător în el, încât nu cred că s-a nu cred că s-a gândit să-și pună undeva bani afară. Eu cred că existau bani ai comitetului central al PCR în conturi „, a declarat Dan Voiculescu. Cum și-a construit Dan Voiculescu averea în perioada comunistă În 1984, Dan Voiculescu a devenit directorul filialei din România a Crescent Commercial & Maritime Ltd. Prin această companie s-au derulat o mare parte din exporturile Republicii Socialiste România înainte de Revoluție. Multe voci susțin că aceasta era de fapt pușculița Securității. Cu toate acestea, patronul trustului Intact a negat legăturile dintre Crescent și Securitate. Mogulul Voiculescu povestește că l-a împrumutat cu bani pe mogulul Adrian Sârbu ca să facă PRO TV: „L-am întrebat cât are nevoie” Inițiativa POT privind avortul provoacă o bătălie ideologică. ”Amintește de Decretul 770 din 1966 al dictatorului Nicolae Ceaușescu” Ce lideri străini au beneficiat de protocolul plimbării în caleașca regală/Ceaușescu a fost primit de regina ELISABETA în 1978

Diana Șoșoacă laudă regimul Ceaușescu și susține alinierea României la BRICS, într-un discurs controversat ținut în Parlamentul Serbiei

Politiciana a criticat dur Uniunea Europeană și NATO, acuzând „dictatură, cenzură și colonizare economică”. Șoșoacă a afirmat că modelul multipolar propus de BRICS ar reprezenta singura soluție viabilă pentru ieșirea României din „criza economică profundă”. Ea a prezentat BRICS ca o continuare firească a politicilor externe promovate de Ceaușescu înainte de 1989. În discursul său, lidera SOS România a susținut că Ceaușescu a „industrializat țara”, a „plătit toate datoriile externe” și a „pus România pe harta lumii”, declarând că tocmai aceste realizări ar fi dus la uciderea sa violentă în 1989. Declarațiile vin în contextul în care, conform legislației române (n.r. Legea 217/2015), este interzisă promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime împotriva umanității, cum este cazul lui Nicolae Ceaușescu. La nivel juridic, afirmațiile făcute de Șoșoacă în spațiul public, chiar și în afara granițelor țării, ar putea fi investigate. Totodată, Șoșoacă a acuzat CCR, Parchetul General și UE că i-au „fabricat dosare” și au încercat să o excludă din viața politică, menționând că i-a fi fost interzisă candidatura la alegerile din 2024 și că este „ținta unei campanii de intimidare”.

Le-a dat o palmă rușilor. Nicolae Ceaușescu a negociat cu americanii și a obținut pentru România tot ce și-a dorit

Uniunea Sovietică a boicotat Jocurile Olimpice din 1984, dar Nicolae Ceaușescu a negociat „la sânge” cu americanii și sportivii români au scris istorie la ediția de la Los Angeles. La ediția Jocurilor Olimpice din 1984 Nicolae Ceaușescu a avut un rol important pentru a obține accesul românilor pe teritorul SUA. A discutat direct cu omologul său american Ronald Reagan și le-a dat „o palmă” rușilor, dar și celorlalte țări comuniste care au decis să nu participe. Nicolae Ceaușescu a obținut tot ce a vrut din partea americanilor înainte de JO 1984 Andrei Vochin a vorbit la Fanatik despre rolul extrem de important jucat de Nicolae Ceaușescu înainte de startul Jocurilor Olimpice de la Los Angeles. Americanii aveau nevoie să aducă sportivi de renume din spațiul comunist, așa că pentru liderul Republicii Socialiste România a fost prilejul de a le da peste nas rușilor. Nicolae Ceaușescu a avut câștig de cauză în negocierile cu Ronald Reagan și a obținut tot ce a dorit ca să permită delegației României să trimită sportivii în SUA, pe banii americanilor. „A negociat la vremea respectivă cu președintele SUA, Ronald Reagan, niște lucruri pentru România și pentru siguranța lui, ca imagine. De exemplu, era negociată clauza națiunii celei mai favorizate, câteodată ți-o dădea, câteodată ți-o lua, vedeau și ei că drepturile omului sunt încălcate în România. Dar acum, cu ocazia asta, a spus ‘Vreți să venim? Ne dați clauza în continuare’. A doua chestie pe care a negociat-o era să semneze un document prin care oricine ar fi rămas acolo dintre sportivi, așa cum s-a întâmplat cu soții Karolyi, să fie ordin de extrădare imediat. Și s-a obținut și asta din partea americanilor, acest lucru a fost anunțat foarte clar aici. A treia chestie era o chestie financiară, Ceaușescu începuse să ‘strângă cureaua’, sursele vremii susțin că le-au luat americanilor vreo 150.000 de dolari ca să acceptăm să participăm, plus costurile de deplasare”, a povestit Andrei Vochin la „Oldies but Goldies”, a precizat Andrei Vochin. 53 de medalii obținute de sportivii români la Los Angeles 84 Este incredibilă performanța reușită de sportivii români la JO de la Los Angeles din 1984. 127 de sportivi au participat în SUA printre care s-a numărat și Nadia Comăneci, deși ea se retrăsese și devenise antrenoare. A revenit la solicitarea americanilor, fiind alături de Ronald Reagan în tribună la festivitatea de deschidere. La acea ediție, România a scris istorie reușind să obțină 20 de medalii de aur, 16 de argint și alte 17 medalii de bronz. Cu un total de 53 de medalii, sportivii români au fost întrecuți în clasament doar de SUA. Ecaterina Szabo a strălucit pe podium la gimnastică cu 4 medalii de aur și 1 argint. Românii au mai dominat competiția la atletism, canotaj, scrimă, lupte, haltere și kaiac-canoe.

Vila alocată lui Traian Băsescu e bântuită de umbrele trecutului

Astfel, fostului președinte îi va fi alocată o casă de protocol, a cărei adresă a fost dezvăluită de GÂNDUL, și unde au locuit, vreme îndelungată, familiile unor înalți demnitari comuniști. Azi, MEDIAFAX vă prezintă în exclusivitate istoria acelui loc. Traian Băsescu a rămas în 2022 fără privilegiile prezidențiale, în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ „Petrov”. În baza deciziei ÎCCJ, Administrația Prezidențială i-a retras atunci beneficiile acordate foștilor președinți, inclusiv locuința de protocol, paza SPP și indemnizația lunară. Băsescu nu s-a împăcat însă cu această hotărâre și a deschis proces statului român, iar, la trei ani distanță de la retragerea beneficiilor, Curtea Constituțională i-a redat drepturile, printre care și casa de protocol. Astfel, el urmează să primească o altă locuință, printr-o hotărâre de Guvern, care a fost deja redactată, dar nu a fost încă aprobată. GÂNDUL a scris că vila care va fi repartizată fostului președintele este situată în str. Emile Zola (fostă Eugen Lovinescu) nr. 2A, în centrul Capitalei, și că are 116, 71 mp. Parterul clădirii este unul extrem de generos la capitolul „camere” – living, garderobă, vestibul, oficiu, dar și o bucătărie, în timp ce, la etaj, se află 2 băi și un duș, 2 dormitoare, bucătărie și mai multe încăperi cu destinații diverse, printre care și boxă garderobă. Traian Băsescu va reprimi privilegiile prezidențiale printr-o Hotărâre de Guvern adoptată săptămâna aceasta MEDIAFAX a descoperit că vila respectivă este ”bântuită” de umbrele trecutului și că, acolo, au locuit câteva decenii familiile unora dintre cei mai importanți demnitari comuniști. Despre cine este vorba, vă vom dezvălui imediat! Traian Băsescu, vecin cu Adrian Năstase și cu urmașii lui Sergiu Nicolaescu Până atunci, merită menționat faptul că, după ce se va muta în vila din Dorobanți, Traian Băsescu va fi vecin cu văduva regretatului regizor și actor Sergiu Nicolaescu – care locuiește într-o casă aflată „peste drum” de locuința alocată fostului președinte –, dar se va învecina și cu vila lui Adrian Năstase, aflată pe str. Zambaccian. Nu departe de casa de pe strada Emile Zola de la numărul 2A. Acolo unde, până în urmă cu aproape zece ani, a trăit vreme îndelungată familia lui Paul Niculescu-Mizil, un înalt demnitar comunist. Acesta a murit în 5 decembrie 2008, la București și a fost căsătorit cu Lidia Niculescu-Mizil, cu care a avut șase copii, din care trei adoptați. Copiii naturali sunt Serghei Mizil, Lidia Mizil și Donca Mizil. Nepoata lui Paul Niculescu-Mizil, Oana Niculescu-Mizil, a locuit și ea chiar în această vilă de protocol, împreună cu soțul ei – fostul primar Marian Vanghelie. În anul 2011, mama Oanei – Lidia Niculescu-Mizil, fiica fostului mare demnitar comunist -, care locuia în vila de pe str. Emile Zola, avea restanțe la RA-APPS în valoare de aproximativ 22.000 euro – reprezentând chiria pe ultimul an și penalitățile aferente. Lidia Niculescu-Mizil s-a adresat instanței, căreia i-a cerut să anuleze hotărârea prin care s-a majorat chiria şi să oblige statul român să prelungească pe o perioadă nedeterminată contractul de închiriere al locuinţei. „Contractul încheiat cu Lidia Niculescu-Mizil nu este singurul care nu mai poate fi prelungit, motivul principal în luarea acestei măsuri fiind lipsa spaţiilor cu destinaţie de locuinţe de serviciu sau de protocol, cu care ne confruntăm”, spuneau reprezentanții RA-APPS. Judecătoria Sectorului 1 a respins cererea Lidiei Niculescu-Mizil și procesul s-a mutat la Tribunalul Bucureşti. Contractul de închiriere al RA-APPS cu Lidia Niculescu-Mizil, au arătat magistrații, a fost prelungit în 2004, pe un termen de cinci ani, până la 8 aprilie 2009, astfel că au dat dreptate statului român în acest proces, pentru că RA-APPS a respectat dispoziţiile legale în momentul în care a notificat-o pe Lidia Niculescu-Mizil că trebuie să părăsească imobilul. În  anul 2008, din cauza actualizării preţului la rata inflaţiei, chiria pe care trebuia să o plătească Lidia Niculescu-Mizil pentru vila de protocol a RA-APPS s-a mărit la 1800 de euro pe lună. Până în 2008, timp de 24 de ani, fiica lui Paul Niculescu-Mizil plătise o chirie mai degrabă simbolică, de numai 450 de lei / lună. Vila în care au locuit Marian Vanghelie și Oana Niculescu Mizil – cei doi au divorțat în luna noiembrie a anului 2022 – se află la mai puțin de 200 de metri de Piața Dorobanți. Paul Niculescu-Mizil, în elita politică încă din 1955  Membru al PCR din anul 1945, Paul Niculescu-Mizil a intrat în elita politică încă din anul 1955, când – se întâmpla pe vremea lui Gheorghiu-Dej – a fost ales membru în Comitelul Central (CC) al Partidului Muncitoresc Român (PMR). Ulterior, PMR s-a transformat în Partidul Comunist Român (PCR). Iar Paul Niculescu-Mizil a avut cele mai înalte poziții la nivel de nomenclatură comunistă în perioada lui Nicolae Ceauşescu. A fost de două ori ministru – ministrul Educației și Învățământului din Republica Socialistă România (între 1972-1976); ministrul Finanțelor Publice ale României (între 1978-1981) A fost viceprim-ministru -18 martie 1972 – 30 martie 1981 Din 1981 până în luna decembrie a anului 1989, Paul Niculescu-Mizil a fost preşedintele CENTROCOOP Paul Niculescu-Mizil a fost arestat în febuarie 1990 Condamnat, Niculescu-Mizil a executat o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru implicarea directă, prin votul dat în Comitetul Politic Executiv, în represiunea împotriva manifestanților de la București și Timișoara Ulterior, fostul demnitar comunist a fost grațiat de Ion Iliescu Adrian Năstase a locuit în casă alături de primul socru, faimosul Grigore Preoteasa Înainte ca vila repartizată acum lui Traian Băsescu să fie locuită de familia lui Paul Niculescu-Mizil, ea a fost ocupată de un alt înalt demnitar comunist. Imediat după ce comuniștii s-au instalat la putere în România, Grigore Preoteasa a primit casa de pe Emile Zola 2A ca locuință de serviciu. În anii ’30, în decursul studiilor sale universitare, Preoteasa aderase inițial la Frontul Studențesc Democratic, a devenit membru al PCdR în anul 1933, cu ocazia grevelor ceferiștilor de la Grivița și a fost condamnat la închisoare în repetate rânduri. Ulterior, el a fost arestat împreună cu alți oponenți ai regimului Antonescu și, în perioada frecventelor sale condamnări la Jilava, Doftana și