Ce relație avea Serghei Mizil cu Elena și cu Nicolae Ceaușescu, de fapt. Adevărul despre concurentul de la Asia Express 2025
Invitat recent în cadrul unui podcast, Serghei Mizil a povestit despre viața pe care a avut-o în timpul regimului comunist, despre relația cu Nicu Ceaușescu, dar și despre părinții lui, Elena și Nicolae Ceaușescu. Serghei Mizil a dus o viață fără lipsuri în perioada comunistă. El conducea cele mai scumpe mașini, vizita cele mai selecte locuri și oricând putea pleca în străinătate, mai pe scurt, avea parte de câteva privilegii care pentru marea majoritate a românilor nu erau posibile. Relația lui Serghei Mizil cu soții Ceaușescu El a recunoscut că a făcut o mulțime de lucruri nepermise la vremea aceea. Cu toate astea, a fost apropiat de familia Ceaușescu. Prieten bun cu Nicu, însă nu atât de apropiat de Elena și Nicolae. „Am fost familie cu Nicu Ceaușescu, a stat cu mine vreo 15 ani de zile, în casă. El a avut o relație cu sora mea și stătea cu noi și la mare, și la munte, bine, mergea și la el acasă, dar stătea în vilele astea, rămânea și acolo.Cu familia Ceaușescu nu am avut nicio amintire, cu cei doi, cu Nicolae și cu Elena Ceaușescu. Ce să vorbesc eu cu ăla sau cu aia? M-ai văzut cum arătam? Cu părul ăla, cu mașinile decapotabile, eu eram pe afară. Ce să îmi spună mie cu PIB-ul, cu economia? Mă interesau pe mine toate prostiile astea? Prostii pentru mine, pentru ei erau bune… Nu am discutat cu ei niciodată, singurul care a stat cu noi, care venea cu noi, un om deosebit, a fost Ilie Ceaușescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu, care era un om de o simplitate, el mergea la el acasă, venea la noi, era un om extraordinar.”, a declarat el în cadrul podcastului „În Oglindă”. ”Dacă făcea orice băiat ce am făcut eu, se ducea la pârnaie” „Eu să beau, să stau la masă cu ăla (n.r. Nicolae Ceaușescu) nu, niciodată. Ea mi-a zis o singură dată că cei ca mine nu au ce căuta în societate și eu am zis că pot să rămân afară oricând. Da, Elena Ceaușescu mi-a zis. Acum, dacă stau să mă gândesc, avea dreptate în ce spunea. Un om ca mine, ce am făcut eu, acum dacă făcea orice băiat se ducea la pârnaie. Multe am făcut, rele. Făceam ce un om normal nu făcea. Ea, la început, a vrut să ne crească pe toți nu rău. Că dacă te uiți al copiii ei toți sunt cu carte adevărată, Valentin a făcut Oxford, au mai încercat câțiva copii de demnitari să meargă, dar nu au reușit. Lui Zoia îi poartă numele în afară, la o chestie d-asta de matematică, eu am văzut și când au fost arestați, au venit toți colegii lui Zoia să îi ajute, și i-au ajutat și după. Aveau o părere foarte bună despre ea. Ea a vrut să nea crească pe toți cu orientări spre ce voiau ei, cu mine nu s-a legat, și m-a lăsat în pace. Totuși, la ce am făcut eu, ea, ei nu mi-au făcut nimic. Normal, când au vrut să îl ducă pe Nicu spre politică și spre astea, au vrut să îl separe, eu am înțeles treaba asta și ne-am separat”, a mai dezvăluit Serghei Mizil. Serghei i-a și descris pe soții Ceaușescu: „Părerea mea e că au fost niște oameni foarte simpli. El a ținut enorm de mult la țara asta, părerea mea, ce a făcut nu o să mai facă nimeni. Mă refer aici la tot ce a făcut, la construcții, la industrie, tot. Ca părinte, a avut o perioadă foarte legat de copii. Ea, din punctul meu de vedere, a încercat să depărteze pe toată lumea, inclusiv pe familia lui, de el.”, a mai spus el. Nicu Ceaușescu, relație cu sora lui Serghei Prietenia dintre Nicu Ceaușescu și Serghei a fost una lungă. Ei s-au cunoscut la Brașov, iar ulterior au rămas prieteni, Nicu și Dona, sora lui Serghei, au fost împreună aproape 15 ani.
Dan Voiculescu, mărturii despre banii lui Ceaușescu. Mogulul pretinde că fostul dictator nu avea bani. S-a vehiculat că a fost beneficiarul direct al valutei
Dan Voiculescu, patronul Intact, a vorbit despre averea lui Nicolae Ceaușescu, în cadrul podcastului „Fain & Simplu”. Mogulul a oferit detalii surprinzătoare despre ce s-a întâmplat cu banii dictatorului, după ce a fost executat în decembrie ’89. A luat sau nu banii lui Ceaușescu? În ultimii 35 de ani, Dan Voiculescu s-a confruntat cu acuzația cum că el ar fi „omul care i-a luat banii lui Ceaușescu”. Conform acestei teorii, banii dictatorului ar fi fost ascunși de Securitate în conturi din străinătate, iar după Revoluție, aceștia ar fi fost „confiscați” de patronul Antenelor. Cum răspunde Voiculescu la această acuzație? „Banii lui și Ceaușescu la cine au rămas. Părerea mea e că n-a avut banii ai lui. El era atât de puternic și încrezător în el, încât nu cred că s-a nu cred că s-a gândit să-și pună undeva bani afară. Eu cred că existau bani ai comitetului central al PCR în conturi „, a declarat Dan Voiculescu. Cum și-a construit Dan Voiculescu averea în perioada comunistă În 1984, Dan Voiculescu a devenit directorul filialei din România a Crescent Commercial & Maritime Ltd. Prin această companie s-au derulat o mare parte din exporturile Republicii Socialiste România înainte de Revoluție. Multe voci susțin că aceasta era de fapt pușculița Securității. Cu toate acestea, patronul trustului Intact a negat legăturile dintre Crescent și Securitate. Mogulul Voiculescu povestește că l-a împrumutat cu bani pe mogulul Adrian Sârbu ca să facă PRO TV: „L-am întrebat cât are nevoie” Inițiativa POT privind avortul provoacă o bătălie ideologică. ”Amintește de Decretul 770 din 1966 al dictatorului Nicolae Ceaușescu” Ce lideri străini au beneficiat de protocolul plimbării în caleașca regală/Ceaușescu a fost primit de regina ELISABETA în 1978
Diana Șoșoacă laudă regimul Ceaușescu și susține alinierea României la BRICS, într-un discurs controversat ținut în Parlamentul Serbiei
Politiciana a criticat dur Uniunea Europeană și NATO, acuzând „dictatură, cenzură și colonizare economică”. Șoșoacă a afirmat că modelul multipolar propus de BRICS ar reprezenta singura soluție viabilă pentru ieșirea României din „criza economică profundă”. Ea a prezentat BRICS ca o continuare firească a politicilor externe promovate de Ceaușescu înainte de 1989. În discursul său, lidera SOS România a susținut că Ceaușescu a „industrializat țara”, a „plătit toate datoriile externe” și a „pus România pe harta lumii”, declarând că tocmai aceste realizări ar fi dus la uciderea sa violentă în 1989. Declarațiile vin în contextul în care, conform legislației române (n.r. Legea 217/2015), este interzisă promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime împotriva umanității, cum este cazul lui Nicolae Ceaușescu. La nivel juridic, afirmațiile făcute de Șoșoacă în spațiul public, chiar și în afara granițelor țării, ar putea fi investigate. Totodată, Șoșoacă a acuzat CCR, Parchetul General și UE că i-au „fabricat dosare” și au încercat să o excludă din viața politică, menționând că i-a fi fost interzisă candidatura la alegerile din 2024 și că este „ținta unei campanii de intimidare”.
Le-a dat o palmă rușilor. Nicolae Ceaușescu a negociat cu americanii și a obținut pentru România tot ce și-a dorit
Uniunea Sovietică a boicotat Jocurile Olimpice din 1984, dar Nicolae Ceaușescu a negociat „la sânge” cu americanii și sportivii români au scris istorie la ediția de la Los Angeles. La ediția Jocurilor Olimpice din 1984 Nicolae Ceaușescu a avut un rol important pentru a obține accesul românilor pe teritorul SUA. A discutat direct cu omologul său american Ronald Reagan și le-a dat „o palmă” rușilor, dar și celorlalte țări comuniste care au decis să nu participe. Nicolae Ceaușescu a obținut tot ce a vrut din partea americanilor înainte de JO 1984 Andrei Vochin a vorbit la Fanatik despre rolul extrem de important jucat de Nicolae Ceaușescu înainte de startul Jocurilor Olimpice de la Los Angeles. Americanii aveau nevoie să aducă sportivi de renume din spațiul comunist, așa că pentru liderul Republicii Socialiste România a fost prilejul de a le da peste nas rușilor. Nicolae Ceaușescu a avut câștig de cauză în negocierile cu Ronald Reagan și a obținut tot ce a dorit ca să permită delegației României să trimită sportivii în SUA, pe banii americanilor. „A negociat la vremea respectivă cu președintele SUA, Ronald Reagan, niște lucruri pentru România și pentru siguranța lui, ca imagine. De exemplu, era negociată clauza națiunii celei mai favorizate, câteodată ți-o dădea, câteodată ți-o lua, vedeau și ei că drepturile omului sunt încălcate în România. Dar acum, cu ocazia asta, a spus ‘Vreți să venim? Ne dați clauza în continuare’. A doua chestie pe care a negociat-o era să semneze un document prin care oricine ar fi rămas acolo dintre sportivi, așa cum s-a întâmplat cu soții Karolyi, să fie ordin de extrădare imediat. Și s-a obținut și asta din partea americanilor, acest lucru a fost anunțat foarte clar aici. A treia chestie era o chestie financiară, Ceaușescu începuse să ‘strângă cureaua’, sursele vremii susțin că le-au luat americanilor vreo 150.000 de dolari ca să acceptăm să participăm, plus costurile de deplasare”, a povestit Andrei Vochin la „Oldies but Goldies”, a precizat Andrei Vochin. 53 de medalii obținute de sportivii români la Los Angeles 84 Este incredibilă performanța reușită de sportivii români la JO de la Los Angeles din 1984. 127 de sportivi au participat în SUA printre care s-a numărat și Nadia Comăneci, deși ea se retrăsese și devenise antrenoare. A revenit la solicitarea americanilor, fiind alături de Ronald Reagan în tribună la festivitatea de deschidere. La acea ediție, România a scris istorie reușind să obțină 20 de medalii de aur, 16 de argint și alte 17 medalii de bronz. Cu un total de 53 de medalii, sportivii români au fost întrecuți în clasament doar de SUA. Ecaterina Szabo a strălucit pe podium la gimnastică cu 4 medalii de aur și 1 argint. Românii au mai dominat competiția la atletism, canotaj, scrimă, lupte, haltere și kaiac-canoe.
Vila alocată lui Traian Băsescu e bântuită de umbrele trecutului
Astfel, fostului președinte îi va fi alocată o casă de protocol, a cărei adresă a fost dezvăluită de GÂNDUL, și unde au locuit, vreme îndelungată, familiile unor înalți demnitari comuniști. Azi, MEDIAFAX vă prezintă în exclusivitate istoria acelui loc. Traian Băsescu a rămas în 2022 fără privilegiile prezidențiale, în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ „Petrov”. În baza deciziei ÎCCJ, Administrația Prezidențială i-a retras atunci beneficiile acordate foștilor președinți, inclusiv locuința de protocol, paza SPP și indemnizația lunară. Băsescu nu s-a împăcat însă cu această hotărâre și a deschis proces statului român, iar, la trei ani distanță de la retragerea beneficiilor, Curtea Constituțională i-a redat drepturile, printre care și casa de protocol. Astfel, el urmează să primească o altă locuință, printr-o hotărâre de Guvern, care a fost deja redactată, dar nu a fost încă aprobată. GÂNDUL a scris că vila care va fi repartizată fostului președintele este situată în str. Emile Zola (fostă Eugen Lovinescu) nr. 2A, în centrul Capitalei, și că are 116, 71 mp. Parterul clădirii este unul extrem de generos la capitolul „camere” – living, garderobă, vestibul, oficiu, dar și o bucătărie, în timp ce, la etaj, se află 2 băi și un duș, 2 dormitoare, bucătărie și mai multe încăperi cu destinații diverse, printre care și boxă garderobă. Traian Băsescu va reprimi privilegiile prezidențiale printr-o Hotărâre de Guvern adoptată săptămâna aceasta MEDIAFAX a descoperit că vila respectivă este ”bântuită” de umbrele trecutului și că, acolo, au locuit câteva decenii familiile unora dintre cei mai importanți demnitari comuniști. Despre cine este vorba, vă vom dezvălui imediat! Traian Băsescu, vecin cu Adrian Năstase și cu urmașii lui Sergiu Nicolaescu Până atunci, merită menționat faptul că, după ce se va muta în vila din Dorobanți, Traian Băsescu va fi vecin cu văduva regretatului regizor și actor Sergiu Nicolaescu – care locuiește într-o casă aflată „peste drum” de locuința alocată fostului președinte –, dar se va învecina și cu vila lui Adrian Năstase, aflată pe str. Zambaccian. Nu departe de casa de pe strada Emile Zola de la numărul 2A. Acolo unde, până în urmă cu aproape zece ani, a trăit vreme îndelungată familia lui Paul Niculescu-Mizil, un înalt demnitar comunist. Acesta a murit în 5 decembrie 2008, la București și a fost căsătorit cu Lidia Niculescu-Mizil, cu care a avut șase copii, din care trei adoptați. Copiii naturali sunt Serghei Mizil, Lidia Mizil și Donca Mizil. Nepoata lui Paul Niculescu-Mizil, Oana Niculescu-Mizil, a locuit și ea chiar în această vilă de protocol, împreună cu soțul ei – fostul primar Marian Vanghelie. În anul 2011, mama Oanei – Lidia Niculescu-Mizil, fiica fostului mare demnitar comunist -, care locuia în vila de pe str. Emile Zola, avea restanțe la RA-APPS în valoare de aproximativ 22.000 euro – reprezentând chiria pe ultimul an și penalitățile aferente. Lidia Niculescu-Mizil s-a adresat instanței, căreia i-a cerut să anuleze hotărârea prin care s-a majorat chiria şi să oblige statul român să prelungească pe o perioadă nedeterminată contractul de închiriere al locuinţei. „Contractul încheiat cu Lidia Niculescu-Mizil nu este singurul care nu mai poate fi prelungit, motivul principal în luarea acestei măsuri fiind lipsa spaţiilor cu destinaţie de locuinţe de serviciu sau de protocol, cu care ne confruntăm”, spuneau reprezentanții RA-APPS. Judecătoria Sectorului 1 a respins cererea Lidiei Niculescu-Mizil și procesul s-a mutat la Tribunalul Bucureşti. Contractul de închiriere al RA-APPS cu Lidia Niculescu-Mizil, au arătat magistrații, a fost prelungit în 2004, pe un termen de cinci ani, până la 8 aprilie 2009, astfel că au dat dreptate statului român în acest proces, pentru că RA-APPS a respectat dispoziţiile legale în momentul în care a notificat-o pe Lidia Niculescu-Mizil că trebuie să părăsească imobilul. În anul 2008, din cauza actualizării preţului la rata inflaţiei, chiria pe care trebuia să o plătească Lidia Niculescu-Mizil pentru vila de protocol a RA-APPS s-a mărit la 1800 de euro pe lună. Până în 2008, timp de 24 de ani, fiica lui Paul Niculescu-Mizil plătise o chirie mai degrabă simbolică, de numai 450 de lei / lună. Vila în care au locuit Marian Vanghelie și Oana Niculescu Mizil – cei doi au divorțat în luna noiembrie a anului 2022 – se află la mai puțin de 200 de metri de Piața Dorobanți. Paul Niculescu-Mizil, în elita politică încă din 1955 Membru al PCR din anul 1945, Paul Niculescu-Mizil a intrat în elita politică încă din anul 1955, când – se întâmpla pe vremea lui Gheorghiu-Dej – a fost ales membru în Comitelul Central (CC) al Partidului Muncitoresc Român (PMR). Ulterior, PMR s-a transformat în Partidul Comunist Român (PCR). Iar Paul Niculescu-Mizil a avut cele mai înalte poziții la nivel de nomenclatură comunistă în perioada lui Nicolae Ceauşescu. A fost de două ori ministru – ministrul Educației și Învățământului din Republica Socialistă România (între 1972-1976); ministrul Finanțelor Publice ale României (între 1978-1981) A fost viceprim-ministru -18 martie 1972 – 30 martie 1981 Din 1981 până în luna decembrie a anului 1989, Paul Niculescu-Mizil a fost preşedintele CENTROCOOP Paul Niculescu-Mizil a fost arestat în febuarie 1990 Condamnat, Niculescu-Mizil a executat o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru implicarea directă, prin votul dat în Comitetul Politic Executiv, în represiunea împotriva manifestanților de la București și Timișoara Ulterior, fostul demnitar comunist a fost grațiat de Ion Iliescu Adrian Năstase a locuit în casă alături de primul socru, faimosul Grigore Preoteasa Înainte ca vila repartizată acum lui Traian Băsescu să fie locuită de familia lui Paul Niculescu-Mizil, ea a fost ocupată de un alt înalt demnitar comunist. Imediat după ce comuniștii s-au instalat la putere în România, Grigore Preoteasa a primit casa de pe Emile Zola 2A ca locuință de serviciu. În anii ’30, în decursul studiilor sale universitare, Preoteasa aderase inițial la Frontul Studențesc Democratic, a devenit membru al PCdR în anul 1933, cu ocazia grevelor ceferiștilor de la Grivița și a fost condamnat la închisoare în repetate rânduri. Ulterior, el a fost arestat împreună cu alți oponenți ai regimului Antonescu și, în perioada frecventelor sale condamnări la Jilava, Doftana și
O fabrică ceaușistă care producea 800.000 de cămăși pe an își închide porțile după 45 ani! Ultimul raport al directorului general era îngrijorător
O fabrică de confecții din Tulcea, care era considerată simbol al puterii, al mândriei naționale și una dintre realizările de top ale regimului ceaușist, și-a închis porțile în 2025. Era o fabrică de cămăși de o calitate deosebită, care erau cumpărate de clienți din Germania, Franța, Grecia, Marea Britanie și Italia. Producea 800.000 de cămăși pe an, realizate din bumbac 100%! Construită în 1979, fabrica a făcut ca România să devină un exportator important către Occident. Muncitorii lucrau în trei schimburi pentru a face față comenzilor uriașe venite din Europa de Vest. O fabrică din Tulcea confecționa cămăși pentru țări vestice Cămășile în valoare de 100 de euro pentru mărci recunoscute, precum Guy Laroche, Gianfranco Ferre sau Pierre Cardin, erau confecționate în această fabrică din Tulcea. Fabrica chiar dezvoltase și un brand propriu: Gilarrdi, un comerciant care a avut succes pe piața românească. Paula Neacșu, angajată în 1982, a lucrat aproape 43 de ani în fabrica de confecții. „La început lucram cu Rusia, apoi cu Italia, Regatul Unit, Germania. În perioada de vârf se lucra în două schimburi, iar uneori chiar și 12 ore pe zi, inclusiv duminica”, a povestit Paula pentru radioconstanta.ro. Angajata povestește că era un mecanism pus la punct, Fiecare muncitor știa ce avea de făcut. „Cămășile erau croite, cusute, finisate, călcate și ambalate cu grijă pentru fiecare client în parte: „Era un mecanism bine pus la punct, fiecare își știa exact ce avea de făcut”. Motivele pentru care fabrica a fost închisă Fabrica a intrat în pierdere, încasând lovituri după lovituri: creșterea salariului minim și taxele în continuă majorare, pandemia de coronavirus din 2020, presiunea concurenței din partea țărilor asiatice care produceau cămăși similare la costuri mult mai mici. Potrivit EVZ, fabrica și-a închis porțile, iar producția s-a oprit definitiv. Directorul general, inginerul Cornel Runcan, a transmis acționarilor un raport privind situația gravă a fabricii: „Lucrăm în pierdere, fără perspective de a găsi noi clienți și a ne încadra în costuri. După finalizarea comenzilor din acest sezon și acordarea concediului de odihnă pentru perioada lucrată, activitatea productivă va fi încetată. Recomandăm dizolvarea voluntară a societății.” Dpă aproape 45 de ani, fabrica a fost închisă, iar clădirea, evaluată la 16,8 milioane de lei, va fi scoasă la licitație. Mii de angajați și-au pierdut locul de muncă, iar Tulcea a rămas cu hale goale. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Totul despre fabrica de diamante construită de Nicolae Ceaușescu în România. “DIE să vândă pietrele în secret, aşa cum procedează şi cu cocaina!“
Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu i-au dezbinat pe Nadia Comăneci și pe Bela Karoly. Totul a plecat de la bani: Erau microfoane peste tot
După aproape 50 de ani, s-a aflat motivul rupturii dintre Nadia Comăneci și fostul ei antrenor, Bela Karoly. Totul a pornit de la Nicolae și Elena Ceaușescu. Mai exact, de la premiile acordate de cuplul prezidențial din perioada comunistă marilor figuri ale sportului. Zeița de la Montreal a primit mai mulți bani, dar nu și un autoturism, așa cum își dorea. Celor doi li se datorează una dintre marile performanțe ale gimnasticii românești și mondiale. Vorbim, evident, despre prima notă de zece din istorie, obținută în 1976, la Jocurile Olimpice. Nadia Comăneci și Bela Karoly, învrăjbiți de Nicolae și Elena Ceaușescu La scurt timp după competiția de la Montreal, Comitetul Politic Executiv – condus de soții Ceaușescu – s-a întrunit pentru a stabili cum să premieze performanțele obținute. Nadiei Comăneci i s-au oferit 100.000 de lei, iar Bela și Marta Karoly s-au ales în total cu 50.000. Această discrepanță a dus la deteriorarea relației dintre fosta mare gimnastă și antrenori. „Din stenograme reiese că acolo era un soi de dezbatere, nu era o unanimitate. Ceaușescu a propus ca Nadia Comăneci să primească titlul de erou al muncii socialiste, cel mai mare din România. Elena Ceaușescu l-a aprobat, dar unii ziceau că e cam mult la 14 ani. I-au dat titlul ei până la urmă, pe când lui Bela Karoly i-au dat următoarea treaptă. La prime, i-au dat ei 100.000 de lei, iar soților Karoly 30.000 lui Bela și 20.000 Martei. Elena Ceaușescu l-a aprobat, dar unii ziceau că e cam mult la 14 ani. I-au dat titlul ei până la urmă, pe când lui Bela Karoly i-au dat următoarea treaptă. La prime, i-au dat ei 100.000 de lei, iar soților Karoly 30.000 lui Bela și 20.000 Martei. În plus, Ceaușescu a propus ca Bela să primească o Dacie 1300, iar Marta voia și ea o mașină. Elena Ceaușescu a zis să îi dea o Skoda, a doua ca valoare. Nadiei și familiei ei li s-a dat 100.000 de lei și o mașină, pe hârtie. În realitate, acea mașină trebuia cumpărată cu acei bani. Practic i s-a dat o aprobare să cumpere mașina. Tema aceasta a câștigurilor financiare a fost o altă temă care a nemulțumit-o profund pe Nadia Comăneci”, a dezvăluit jurnalistul Andrei Vochin pentru fanatik.ro. Nadia, „luată peste picior” de Bela Karoly Din cauza factorului financiar, între Nadia Comăneci și Bela Karoly se instalase invidia. Stenogramele acelor vremuri demonstrează că antrenorul – care s-a stins din viață la 82 de ani, în Statele Unite ale Americii, măcinat de probleme de sănătate – și-a tratat cu dispreț eleva după ședință. „Mama ei a încercat tot timpul să îi reprezinte interesele, dar s-a lovit și de refuzuri. Bela Karolyi încerca să o separe pe Nadia de influența mamei. În seara de după ședință, Nadia a fost luată peste picior non-stop la antrenamente de Bela Karolyi. Era o invidie în sala de antrenament. Inclusiv la Teodora Ungureanu, care era o concurentă a Nadiei. Asta a fost situația atunci, sunt documente, stenograme. Erau microfoane peste tot, și în casa Nadiei”, a mai spus Andrei Vochin. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de … citește mai mult
Ion Țiriac, dat pe spate de singurul comunist care a avut curajul să-l înfrunte public pe Nicolae Ceaușescu. Ce boală avea când s-a dus la el acasă
Ion Țiriac a rămas impresionat de singurul comunist care a avut curajul să-l înfrunte public pe Nicolae Ceaușescu. Ion Gheorghe Maurer a fost cel mai longeviv prim-ministru din istoria României și a avut un rol crucial în aducerea la putere a dictatorului din Scornicești. Ion Țiriac, uimit de Ion Gheorghe Maurer Ion Țiriac l-a lăudat pe controversatul politician comunist Ion Gheorghe Maurer (1902-2000). Magnatul l-a catalogat pe cel mai longeviv prim-ministru din istoria României ca fiind un om de o calitate deosebită. Omul de afaceri susține că Ion Gheorghe Maurer a fost singurul care a avut curajul să-l înfrunte public pe Nicolae Ceaușescu. Ion Țiriac a dezvăluit cu ce boală se confrunta politicianul când a fost la el acasă: „Avea o cataractă pe care nu voia s-o opereze”. „Unul dintre cei mai mari oameni pe care i-am cunoscut în viața mea a fost Ion Gheorghe Maurer. Un om de o calitate deosebită. Se vedea o calitate deosebită, se vedea un pic și Sorbona, și educația din care provenea … Dar viziunea pe care a avut-o Maurer… Îmi aduc aminte când, în 1973, Maurer a renunțat într-o singură zi la posturile de prim-ministru, secretar general al Partidului Comunist și la Partid. El spunea: «Praful se alege, uite ce face Ceauseșcu!». Spunea public, iar Ceaușescu nu avea curajul să-i facă nimic. Iar pe 2 ianuarie 1990, când l-am văzut pe Maurer, după 10 ani de zile, la el acasă, avea o cataractă pe care nu voia s-o opereze. Era deja secretarul de stat al Marii Britanii la el. M-am scuzat, am dat bună ziua, dar mi-a spus: «Stai aici, fiule, nu te-am mai văzut de 10 ani». Am asistat la cea mai frumoasă lecție de istorie politică din lumea asta. Două fraze. Ce a făcut Gorbaciov pentru lumea asta așteptam toți de ani și ani de zile, din 1968, de când a fost Primăvara de la Praga. Maurer a fost un exemplu, zilele și vânătorile petrecute cu el mi-au deschis mintea un pic diferit”, a explicat Ion Țiriac la podcastul Școala Sportivă. Se descrie ca fiind un băiat vesel, pasionat de fotbal și este cel mai tânăr membru din echipa ProSport. Răzvan studiază la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și a absolvit Liceul Teoretic Victoria din București. A terminat un curs de dicție, unde a făcut comentariu sportiv … citește mai mult
Cum erau urmărite fără nicio jenă gimnastele de aur ale României de către securiștii lui Nicolae Ceaușescu: Erau peste tot cu noi
O sportivă cu 26 de medalii a dezvăluit cum erau urmărite gimnastele de aur ale României de către securiștii lui Nicolae Ceaușescu. Daniela Silivaș, o figură emblematică a gimnasticii mondiale, a povestit cum securiștii veneau la fiecare concurs. Gimnastele de aur ale României, urmărite de securiștii lui Nicolae Ceaușescu Invitată la „Altceva cu Adrian Artene”, Daniela Silivaş a povestit cum gimnastele de aur ale României erau urmărite de securiștii lui Nicolae Ceaușescu. „Am practicat cu soții Karoly gimnastica între cinci și șase luni, înainte să încep clasa 1. Când au venit la Deva, au fost la toate grădinițele, să vadă viitorul gimnasticii, și am ajuns în grupă la ei pentru câteva luni, înainte să încep clasa 1. I-am reîntâlnit numai o dată, la Olimpiada din 1988… Nu, nu, și în 1985 au fost la Cupa Americii. Cum nu aveam voie să vorbim cu nimeni, numai i-am văzut, nu am vorbit cu ei. Întotdeauna, la concursuri aveam securistul lângă noi. La fiecare competiție erau cu noi, unde mergeam noi erau și ei. Știam că nu aveam voie să vorbim cu multă lume, stăteam numai noi, echipa și antrenorii. (I-ați adus fratelui un casetofon) Da, era mare lucru în vremea aia. Am venit cu video, cu casetofon. Fratele meu a fost foarte bucuros”, a declarat Daniela Silivaş în podcastul Altceva cu Adrian Artene. Cred că fiecare gimnastă are o probă cu care nu prea se înțelege, de mică am avut frică de sărituri, nu eram foarte puternică, nu eram o gimnastă care să alerge și să sară peste trambulină, peste cal și cred că de mică mi-am băgat în cap că nu sunt bună la sărituri”, a spus Daniela Silivaș. ABONEAZĂ-TE la canalul de Youtube „Altceva cu Adrian Artene”, pornește notificările și ai ocazia să descoperi în premieră, ALTCEVA, un podcast care îți antrenează mintea și îți hrănește sufletului. Conținutul „Altceva cu Adrian Artene” poate fi urmărit și pe conturile de Facebook, Instagram, Tik Tok, dar și pe grupul de WhatsApp. Cele 26 de medalii obținute de Daniela Silivaș Trei de aur, două de argint și una de bronz la JO Seoul 1988. Șapte de aur, două de argint și una de bronz la Campionatele Mondiale (1985, 1987, 1989). Cinci de aur, trei de argint și două de bronz la Campionatele Europene (1985, 1987, 1989). Se descrie ca fiind un băiat vesel, pasionat de fotbal și este cel mai tânăr membru din echipa ProSport. Răzvan studiază la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și a absolvit Liceul Teoretic Victoria din București. A terminat un curs de dicție, unde a făcut comentariu sportiv … citește mai mult