Etichetă: nicolae ceausescu

Care era desertul favorit al Elenei Ceaușescu. Soția liderului comunist știa foarte bine cum să îl prepare și folosea mereu o rețetă secretă

Suzana Andreiaș, care a lucrat ca menajeră pentru familia Ceaușescu, a vorbit în cartea sa, „La curtea lui Ceaușescu”, despre desertul preferat al Elenei Ceaușescu. Astfel, potrivit acesteia, soția liderului comunist nu numai că savura acest desert, dar știa foarte bine și cum să îl prepare și folosea mereu o rețetă secretă. Paradoxal, deși regimul comunist nu vedea cu ochi prea buni influența bisericii asupra societății, desertul favorit al soției liderului comunist era chiar coliva, pe care o orna cu bomboane fondante, potrivit Click. „A cerut arpacaş din ăla bun pe care l-am ales împreună cu ea, pe masă. Mi-a spus să-l spăl în nouă ape şi să-l pun la fiert cu apa cât să nu treacă peste arpacaş. «După două-trei clocote, să-i iei spuma aia de deasupra. Când vezi că s-a umflat grâul, îi pui un capac şi o cârpă deasupra. El înfloreşte. Dacă vezi că are prea multă zeamă, îl mai dai să mai fiarbă un pic, la un foc mai mic sau cu o tablă dedesubt». Mi-a spus apoi cum să toc nuca. Ştiam eu că nuca se bagă la cuptor, înainte. Cuptorul îi dădea un gust de alune. Mi-a arătat de la A până la Z. Cum să pun nucă, lămâie, rom, zahăr, vanilie, cum s-o ornez cu ciocolată deasupra, cu bomboane fondante, mi-a explicat tot”, scrie Suzana Andreiaș în cartea sa. Rețeta de colivă a Elenei Ceaușescu Pentru coliva preparată de Elena Ceaușescu, în perioada comunismului, este nevoie de un kilogram de arpacaș, un kilogram de miez de nuci, 250 de grame de zahăr, coaja rasă a unei lămâi și a unei portocale, scorțișoară și esență de rom după gust. FOTO – caracter ilustrativ: Shutterstock Pentru a pregăti coliva, trebuie să alegeți arpacașul seara și să îl spălați în nouă ape calde, după care se pune la fiert în trei litri de apă. Apoi, când apa începe să fiarbă, trebuie să dați focul mai mic, iar oala se mișcă periodic pentru ca arpacașul să nu se lipească. Mai departe, atunci când apa a scăzut aproape complet, se adaugă și zahărul, puțină sare și se amestecă cu o lingură de lemn. Se mai lasă cam 5 – 10 minute la fiert, până când nu mai este apă iar bobul de grâu a „înflorit”. Pasul următor este să răsturnați grâul fiert într-o oală smălțuită și să acoperiți totul cu un ștergar, pentru a nu face coajă. Apoi, puteți curăța nuca, iar jumătate se va da prin mașina de tocat, în timp ce cealaltă se taie în cubulețe mai mici cu un cuțit. A doua zi, în colivă se adaugă nuca sfărâmată și un sfert din nuca tocată. Tot atinci se adaugă și aromele, iar compoziția se amestecă bine. La final, compoziția se aranjează în platouri, apoi se adaugă pe deasupra nuca măcinată, zahăr pudră și se ornează cu bomboane fondante, mai scrie sursa citată. Autorul mai recomandă: Singurele alimente pe care Elena și Nicolae Ceaușescu le consumau de Crăciun. Meniu de colecție pentru ziua festivă De ce Nicolae Ceaușescu bea sucul doar cu paiul. Motivul din spatele acestui gest ciudat Câți bani a făcut Ceaușescu din vânzarea sașilor din Ardeal și Banat. Adevărul despre una dintre cele mai secrete misiuni ale Securității comuniste Jurnaliștii americani l-au comparat pe Donald Trump cu Nicolae Ceaușescu după expunerea bannerului uriaș cu chipul său la Departamentul de Justiție

Ce au în comun vizita președintelui Nicușor Dan în SUA și cea a lui Nicolae Ceaușescu de acum 52 de ani

Vizita din această săptămână a lui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii nu a avut regimul unei vizite oficiale de stat, chiar dacă președintele român s-a întâlnit cu omologul său american, și a avut scurt discuții cu înalți oficiali ai administrației de a Washington, spre deosebire de vizita de acum 52 de ierni a lui Nicolae Ceaușescu, care a fost primit cu garda de onoare pe peluza Casei Albe de către predecesorul lui Donald Trump, Richard Nixon, așa cum arată documentele epocii, descoperite de reporterul Mediafax  în arhiva Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Ceea ce ambii șefi de stat au subliniat în timpul șederii pe teritoriul SUA a fost dorința de întărire a relației bilaterale, de dezvoltare a relațiilor economice și atragere a investițiilor americane în România. Mesajul lui Nicușor Dan de la Washington Principalul motiv al vizitei la Washigton – unde a participat în calitate de observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace) – a fost „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite – ăsta e motivul pentru care am venit”, explica președintele României, Nicușor Dan, joi, la întrebările jurnaliștilor în cadrul conferinței de presă de la Ambasada României în Statele Unite ale Americii din Washington. „Toate eforturile, pe toate palierele, pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme: ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere. Toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, a declarat președintele român. „În acest moment, dincolo de personalul ambasadei, pe care îl vedeți, chiar în acest moment sunt cel puțin cinci sau șase oficiali români care discută cu oficiali americani pe diferite paliere, și săptămâna viitoare vor fi alții, şi săptămâna următoare vor fi alții. Deci ăsta este modul în care discutăm lucrurile. Bineînțeles că prezența Președintelui a fost un gest simbolic pentru această relație, dar nu în interacțiunea Președintelui se reglează lucrurile astea tehnice”, sublinia șeful statului, în declarațiile de la Washington, unde este în pregătire o vizită oficială a sa. Care era scopul lui Nicolae Ceaușescu în America Deplasarea șefului de stat comunist în SUA a fost detaliată pe aproape 200 de pagini într-un volum apărut la Editura Politică în 1974, „Vizita oficială a tovarașului Nicolae Ceausescu în SUA (4-7 decembrie 1973)”, lucrare digitalizată și publicată pe site de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Volumul cuprinde toate etapele vizitei, de la interviuri date presei internaționale în timpul pregătirii vizitei, la ceremonia de însoțire a cuplului prezidențial la aeroport înaintea zborului peste Ocean, detaliile aterizării și primirii la Casa Albă și fotografii de șa cina de gală, întâlnirile cu toți oficialii administrație, ai FMI, ONU, BIRD, corporații, bănci, discursurile, conferința de presă cu 200 de jurnaliști din toată lumea, declarația comună a celor doi șefi de stat și, evident, întâmpinarea festivă a familiei Ceaușescu înapoi pe Otopeni. Primirea fastuoasă de la Casa Albă Ceremonia primirii de la Casa Albă a fost transmisă în direct de către Televiziunea Română ceea ce „a permis şi milioanelor de telespectatori din tara noastră să ia cunoștinţă, chiar în momentul desfăşurării lor, de secvențele pline de solemnitate cu care a debutat vizita oficială a şefului statului român”, după cum relatau autorii volumului. „Ziua de marţi 4 decembrie se înscrie, fără îndoială, ca un moment remarcabil în evoluţia raporturilor româno-americane. Ea a marcat începutul vizitei oficiale întreprinse în Statele Unite ale Americii de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Richard Nixon şi a soției sale, Patricia Nixon. După vizita din 1969 în România a şefului statului american – prima efectuată de un preşedinte al S.U.A. într-o țară socialistă – şi după vizita conducătorului statului nostru, un an mai tîrziu, în Statele Unite, aceasta este, aşadar, a treia întâlnire la nivel prezidențial. (…) Ora 10,25 (ora locală). Elicopterul special cu care au călătorit de la Camp David preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu aterizează. Oaspeții iau loc într-o limuzină, care se îndreaptă spre Casa Albă. Se străbat aleile parcului, străjuite de ofiteri în uniformă de gală, care poartă în bandulieră steagurile României şi S.U.A. Trompeții dau onorul. Numeroşi cetăţeni aflați de-а lungul aleilor parcurse fac o caldă şi spontană manifestare de simpatie oaspeților, îşi exprimă prin aplauzele lor sentimentele de prietenie față de poporul României, stima și considerația față de preşedintele Consiliului de Stat. Limuzina se opreşte la intrarea din sud a Casei Albe, bogat ornamentată. Aici, cu cîteva momente înainte, au sosit preşedintele Richard Nixon doamna Patricia Nixon. La coborîrea oaspeților din limuzină, preşedintele S.U.A. îl salută cu căldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, urîndu-i bun venit. Preşedintele Consiliului de Stat al României îşi exprimă satisfacţia de a-l întîlni din nou pe preşedintele american. La rîndul ei, doamna Patricia Nixon salută cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu. În continuarea ceremoniei, preşedintele Richard Nixon îl conduce pe preşedintele Nicolae Ceauşescu spre podiumul de onoare, care este drapat în catifea roşie. Aici se află înalte oficialități federale şi locale, care au venit să-l salute pe conducătorul statului român. (…) Garda de onoare, alcătuită din detaşamente ale diferitelor genuri de arme, prezintă onorul. Răsună acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Statelor Unite, în timp ce se trag 21 de salve de artilerie, iar un grup de militari, aliniați în spatele gărzii, înclină, în semn de salut, steagul federal și drapelele celor 50 de state, precum și ale teritoriilor asociate ale S.U.A. Comandantul gărzii prezintă conducătorului statului român raportul: «Excelenţă, garda de onoare este gata formată ». Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele S.U.A. trec apoi în revistă garda de onoare. În dreptul drapelelor purtate de membrii gărzii, cei doi preşedinți se opresc şi salută. Preşedintele român este condus din nou spre podium de preşedintele american, de unde se primeşte

Miruță își pune cenușă în cap în scandalul „Ceaușescu-patriot”. „Admit că puteam să încadrez și să nuanțez mult mai bine”

Radu Miruță a reacționat duminică seară, 25 ianuarie 2026, după mesajul transmis de IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc). Vă reamintim că Ministrul Apărării a avut o serie de declarații controversate, după ce a fost întrebat dacă îl vede „patriot” pe Nicolae Ceaușescu (vezi AICI declarațiile).  Duminică seara, 25 ianuarie 2026, Radu Miruță a adus o serie de clarificări asupra declarațiilor sale de la Digi24. Ministrul Apărării a susținut că a considerat că este important să discute și de ce unii dintre cetățeni „încă îl văd ca pe un erou” pe Nicolae Ceaușescu, în contextul în care „aproape jumătate dintre cetățeni declară nostalgie față de comunism”. „Admit că puteam să încadrez și să nuanțez mult mai bine răspunsul”, a conchis ministrul. „Admit că puteam să încadrez și să nuanțez mult mai bine răspunsul” „Am primit mai multe întrebări de ce nu am răspuns „tăios” la Digi24 când am fost întrebat dacă Ceaușescu a fost sau nu patriot. Sacrificarea bunăstării, a libertății ori a demnității umane pentru un proiect personal de putere nu poate fi vreodată patriotism. Haideți să clarific și aici ceea ce am considerat deja limpede din interviu, pe care îl puteți urmări. Întrebarea a fost directă: a fost sau nu Ceaușescu patriot? Eu am răspuns de ce nu stau în picioare argumentele celor care zic că el a construit și a fost patriot. Într-o țară în care aproape jumătate dintre cetățeni declară nostalgie față de comunism, am considerat important să discut și de ce unii încă îl văd ca pe un erou – și de ce aceste argumente nu sunt valide. Cred că avem responsabilitatea de a vorbi deschis despre ideile care încă persistă în mintea unor compatrioți. A ne preface că aceste percepții nu există, a le evita sau a le respinge fără explicații ar fi o greșeală. Nu e suficient să spui „nu a fost patriot”, fără să arăți de ce: pentru că a distrus destine, a sufocat libertatea, a ruinat economia și dezvoltarea și a condamnat o țară întreagă la frică și izolare. Doar prin dialog onest și argumente putem închide definitiv această discuție cu trecutul. Altfel, admit că puteam să încadrez și să nuanțez mult mai bine răspunsul”, a notat Radu Miruță, duminică seară, pe Facebook. Autorul recomandă: Miruță, torpilat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, după declarațiile despre Ceaușescu. „Este inadmisibil” Radu Miruță bate în retragere și nu se mai poziționează pe planurile lui Trump în Groenlanda. „Nu este benefic pentru România să comenteze” Radu Miruță vrea ca România să producă arme doar că singur mărturisește că n-are cum. „Transferul de tehnologie, construirea fabricii, costă” Ministrul Radu Miruță a explicat de ce schimbă SPP cu STB: “Câteodată prefer să fac asta” Patrick André de Hillerin îl ia la ţintă din nou pe Radu Miruţă. „Cine poate opri aceste porniri criminale ale guvernului?” Victor Ponta îl penalizează pe Miruță, ministrul Apărării. „Când dă bani Ucrainei din taxele și impozitele plătite de români, eu consider că este obligat să explice” Sursă foto: Mediafax Foto

Analiză în New York Post: Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, seamănă bine la discurs, cu Ceaușescu / Mamdani s-a născut la doi ani după ce Ceaușescu a fost împușcat lângă zid

Scriitorul și jurnalistul american James Bovard scrie, în New York Post, un editorial în care realizează o înfricoșătoare paralelă între noul primar al New York-ului, Zohran Mamdani, și politica de colectivizare a lui Ceaușescu. Bovard pornește de la sintagma lui Mamdani din discursul său de inaugurare, potrivit căreia „va înlocui cinismul individualismului cu căldura colectivismului” – un termen care, chiar și acum, la 36 de ani de la căderea lui Ceaușescu, dă fiori pe șira spinării oricărui român trecut de 40 de ani. Individualism vs. Colectivism „Din fericire, psihiatrii nu au clasificat încă „individualismul cinic” drept o boală mintală”, scrie Bovard, care relatează vizita lui în Bucureștiul comunist al lui 1987. Surprinzătoarea paralelă dintre Mamdani și regimul comunist pleacă de la discursul de inaugurare al proaspăt-alesului primar newyorkez, în care promisese subvenții noi, precum îngrijirea gratuită a copiilor, împachetată pentru oameni drept „elemente – cheie pentru viețile pe care le umplem de libertate”. În România, ideea colectivistă a creat monștri, iar newyorkerii trebuie să caște bine ochii Dar cuvintele, oricât de narcoziante, ale lui Mamdani, nu au fost de natură să-l seducă pe scriitorul american, care a recunoscut imediat caracterul subversiv al promisiunilor: „ajutoarele guvernamentale sunt adesea mult mai scumpe decât par la prima vedere”. Aici, Bovard argumentează cu politicile regimului comunist din România, care își proclamase controlul total asupra individului, sub pretextul colectivismului coafat din toate unghiurile: în sănătate – gratuitate, însă control total asupra corpului (interzicerea contracepției și a avortului la femei, etc…),  în economie – „Cincialul în patru ani” – adică politici crunte de austeritate și muncă peste puteri – printre care oprirea curentului electric ca măsură de economie (ceea ce a dus, printre altele, la mii de morți), o rată a mortalității infantile „într-atât de mare, încât guvernul a refuzat să înregistreze copiii ca fiind născuți până când nu vor fi supraviețuit primei luni” (Bovard). O Românie paranoică și absurdă Bovard a surprins foarte meticulos „paranoia regimului ceaușist”: „Regimul românesc era chiar mai paranoic decât Alex Jones (prezentator media american, cunoscut pentru teoriile sale conspiraționiste, alarmiste, specifice spectrului paranoid, n. red.). Când i-am cerut portarului de hotel o hartă a orașului, acesta s-a uitat urât la mine: „Nu avem hărți. Dacă există un loc unde vrei să mergi, spune-mi unde este și îți voi spune cum să ajungi acolo. Bănuiala mea era că tipul ăla nu trăia din bacșișuri”. Însă ce este cu adevărat surprinzător în editorialul lui Bovard este această apropiere între un dictator comunist, paranoic, megaloman, îndrăgostit de sine, cu un tânăr primar al unui oraș situat la mii de kilometri distanță, care s-a născut cu doi ani înainte ca Ceaușescu să cadă. Mamdani nici nu se născuse când Ceaușescu era împușcat lângă zid O apropiere înfricoșătoare, dacă ești cetățean al New York-ului, cu oarecare lecturi de specialitate, o apropiere care nu flatează, o apropiere care atenționează. O paralelă cu atât mai periculoasă, cu cât vorbim de un tânăr necontaminat de ideile unor comuniști cu impresii de zei pe pământ. „Ceaușescu și soția sa au fost aliniați lângă un zid și executați sumar cu aproximativ doi ani înainte de nașterea lui Mamdani. Retorica elevată a lui Ceaușescu nu i-a mai influențat pe românii pe care îi asuprise de mult timp”, a încheiat Bovard.

Nicolae Ceauşescu, furios după ce România a ratat medalia de aur la Jocurile Olimpice

Nicolae Ceaușescu, fostul lider comunist al țării, a fost extrem de furios după ce delegația României de handbal a ratat medalia de aur la Jocurile Olimpice. Întregul episod a fost dezvăluit de Marin Dan, fost campion mondial la ediția din 1974. Anii ’70 au reprezentat cea mai prolifică perioadă a handbalului masculin românesc, deoarece sportivii autohtoni au pus mâna pe medalia de aur la Campionatul Mondial din 1970, apoi pe medalia de bronz la Jocurile Olimpice din 1972. Totuși, acest rezultat nu l-a mulțumit pe Nicolae Ceaușescu, care a reacționat dur. Nicolae Ceaușescu, supărat foc pe delegația de handbal a României Nicolae Ceaușescu aștepta medalia de aur de la Jocurile Olimpice din 1972, la proba de handbal masculin, după ce sportivii români triumfaseră la Campionatul Mondial din 1970. Liderului comunist i se promisese primul loc de către șefii sportului de la acea vreme. „Acum, după atâția ani, îmi aduc foarte bine, chiar dacă au trecut atâția ani. Au fost mai multe întâmplări acolo. Sigur că eram favoriți, câștigasem ultimul campionat mondial de la Paris. Eu vorbesc de cum ne-am pregătit pentru Jocurile Olimpice. Veneam cu o firmă, cu niște rezultate, eram campionii mondiali de la Paris. S-a făcut un program, bănuiesc, s-a băgat și politicul, asta aveam să o aflăm mai târziu, pentru că Ceaușescu i-a chemat pe șefii sportului de la vremea respectivă și le-a spus, când au fost întrebați ce medalii se așteaptă și unde, handbalul a fost pus la medalia de aur. Ceaușescu a înțeles că asta a fost o promisiune, că România va câștiga aurul. Pierdem finala pentru calificarea în finală, cu iugoslavii, care erau nașii noștri. Când am venit de la Jocurile Olimpice, toată lumea era supărată. Eu vorbeam mai direct ce simțeam și am spus că o să vină vremea când, pentru o medalie de bronz, o să faceți cruci pe la toate bisericile și o să vă rugați să se mai repete performanța asta. Am pierdut un singur meci, la un gol, după un 7 metri dubios”, a spus Marin Dan, conform iAMSport. Prestații bune ale handbaliștilor români la Jocurile Olimpice din 1972 Jocurile Olimpice de la München, din anul 1972, au adus prestații solide ale handbaliștilor români, care au obținut medalia de bronz. „Tricolorii” au câștigat grupa preliminară, după victorii clare împotriva Spaniei, Norvegiei și Republicii Federale Germania. În grupa principală, România i-a întâlnit pe reprezentanții Ungariei, pe care i-a învins cu scorul de 20-14, apoi a fost învinsă de Iugoslavia, scor 14-13. „Tricolorii” au trecut de Republica Democrată Germană, scor 19-16, în finala mică.

Raportul CIA din 1983, care preconizează căderea lui Nicolae Ceaușescu. Scenariile spionilor americani

Un document strict secret, redactat de CIA (Agenția Centrală de Informații), în 1983, preconiza, cu argumente de o exactitate uluitoare, prăbușirea inevitabilă a lui Nicolae Ceaușescu. Documentul a fost desecretizat abia în 2011 și oferă o imagine complexă a modului în care ultimul lider comunist al României era perceput de către americani.  Raportul Agenției de Informații a SUA nota, în 1983, că poziția de lider a lui Nicolae Ceaușescu se va deteriora în contextul unei economii precare, a lipsei ajutorului extern, precum și a creșterii tensiunilor sociale, din cauza scăderii nivelului de trai. Nicolae Ceaușescu (1918-1989) Foto: Profimedia Controlul exercitat de Securitate, manifestat prin abuzuri și acțiuni opresive asupra populației, dar și a întregului aparat de partid, joacă un rol esențial în declinul regimului ceaușist, potrivit documentului. Acoliții săi loiali, premierul Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu, ministrul de Interne, Emil Bobu, sau Iosif Banc, sunt de asemenea menționați de CIA, ca posibili trădători ai lui Nicolae Ceaușescu. Economia în declin și scăderea nivelului de trai vor duce la prăbușirea regimului ceaușist Măsurile de austeritate si scaderea nivelului de trai ar urma să adâncească nemulțumirea populației, notează CIA în raport. La toate acestea se adaugă politicile dure si opresive menite să exercite controlul asupra populației. „Ar putea declanșa o revoltă socială la scară largă, pe care Ceaușescu ar putea avea dificultăți în a o suprima” este menționat în documentul CIA. „Cea mai dificilă problemă a lui Ceaușescu este declinul constant al economiei, intensificat de măsurile de austeritate menite să rezolve problemele grave ale României. Consumatorii au suportat cel mai mult impactul programului de austeritate. Lipsa de alimente, în special de carne, făină, zahăr și produse lactate, este cea mai gravă de la începutul anilor 1950. Venitul net a scăzut pentru prima dată în istoria recentă. Deficitul de energie a perturbat activitatea și a cauzat dificultăți pe scară largă, iar condițiile de muncă s-au înrăutățit ca urmare a creșterii normei de lucru, a reducerilor salariale și a penalităților mai mari pentru absenteism”, mai precizează raportul agenților CIA. „Există motive să credem că situația s-ar putea agrava mult în această iarnă. Rapoartele despre seceta de la începutul anului și indiciile că deficitul de combustibil a împiedicat desfășurarea activităților agricole sugerează că aprovizionarea cu alimente va fi insuficientă. Restricțiile impuse la începutul anului privind comercializarea privată a bunurilor agricole au redus disponibilitatea produselor agricole, iar importurile de alimente au fost reduse”, menționează agenții CIA. „Deficitul de energie se agravează, în mare parte ca urmare a reducerii semnificative a producției hidroelectrice și a problemelor legate de aprovizionarea cu gaze naturale. Regimul a ordonat o reducere cu 50% a întregului consum intern de energie care nu este legat direct de producție. Acest lucru va afecta direct confortul majorității românilor în această iarnă; chiar dacă este disponibilă energie pentru încălzirea locuințelor, creșterile recente ale prețurilor la energie vor reduce semnificativ nivelul de trai. Noile măsuri ar putea reduce brusc veniturile lucrătorilor în lunile de iarnă, când deficitul de energie și materii prime va asigura practic că obiectivele de producție prea optimiste din majoritatea sectoarelor economiei nu vor fi atinse”, menționează documentul CIA. Decembrie 1989, București Foto: Profimedia Într-adevăr, la momentul izbucnirii Revoluției în decembrie 1989, România se găsea într-o criză economică și socială. Raționalizarea alimentelor de bază, pâinea, făina, mălai, a exercitat o presiune psihologică și polițienească asupra cetățenilor. Ceaușescu a decis adoptarea unor măsuri restrictive: creșterea exporturilor, surse paralele de producere a energiei, înlăturarea venitului salarial minim garantat – element fundamental al legislației socialiste. Proprietatea de stat, acest „bun al întregului popor”, devenise o noțiune abstractă, golită de orice reglementare morală. Securitatea, punctul forte al lui Ceaușescu la cârma țării Ceaușescu este descris de agenții CIA drept un lider „viclean și nemilos”, care și-a așezat „subordonații loiali” in poziții cheie, pentru a-și exercita controlul asupra partidului si a guvernului. Aceste atribute îl vor ajuta să „supraviețuiască” la cârma țării în următoarele 12 luni. Unul dintre principalele atuuri ale lui Nicolae Ceaușescu, după cum apare in raportul CIA, este „Securitatea”, un organism represiv care inspira teamă atât demnitarilor cat si cetățenilor de rând. „Puterea și loialitatea forțelor de securitate reprezintă un mare avantaj pentru Ceaușescu. Prin rețeaua omniprezentă de informatori, „Securitatea” a reușit să mențină control absolut asupra cetățenilor. În ciuda lipsurilor, populația rămâne precaută, dezbinată și, în general, reticentă în ceea ce privește o posibilă revoltă împotriva autorităților”, notează raportul CIA. Până la sfârșitul anilor 1980, Ceaușescu transformase România într-un stat polițienesc. Instituțiile și organizațiile, chiar și Partidul comunist însuși fuseseră transformate în instrumente ale puterii. Securitatea devenise complet supusă autorității lui Nicolae Ceaușescu. În acest timp, oamenii de rând suportau tot mai greu traiul dur și auster. Ceaușescu va încerca să găsească țapi ispășitori Agenții americani notează că relațiile de la vârful Puterii vor fi tot mai volatile, pe fundalul izbucnirii revoltelor sociale, iar Ceaușescu va căuta trădători în cercul său de apropiați. „Pe măsură ce condițiile sociale se deteriorează, este probabil ca diviziunile din cadrul conducerii să se accentueze, iar nemulțumirea birocraților să crească. La rândul său, Ceaușescu se va baza probabil și mai mult decât în ​​prezent pe aparatul de securitate și ar putea căuta țapi ispășitori printre subordonații săi pentru propriile eșecuri politice. În astfel de condiții – dificultăți economice severe, tulburări populare serioase și încercări ale lui Ceaușescu de a sacrifica alte persoane din conducere – o mișcare de înlăturare a lui Ceaușescu ar fi cea mai probabilă”, e menționat în documentul CIA. La 17 decembrie are loc o ședință a Comitetului Politic Executiv (CPEx), organul care avea ca scop conducerea partidului între plenare, în care Ceaușescu se simțea amenințat de posibilul amestec al „agenturilor străine” în treburile interne ale țării și dă vina pe Tudor Postelnicu, ministru de Interne, Iulian Vlad, comandantul Securității, și pe Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, pentru gestionarea situației de la Timișoara. Nicolae Ceaușescu era convins că este victima unui complot. „La Timişoara au avut loc unele evenimente, care s-au reluat astăzi la prânz …Aici este amestecul cercurilor din afară, a cercurilor străine de spionaj, începând

Platforma unei mari companii, emblemă în perioada lui Nicolae Ceaușescu, a fost vândută pentru 4,5 milioane de euro

Celebra fabrică strategică din București, fost Institut de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini Unelte Titan din perioada lui Nicolae Ceaușescu, a fost vândută conform Profit.ro. Întreprinderea a avut în coordonare, până în 1990, întreaga activitate de cercetare-proectare a institutelor din cadrul Ministerului Industriei Electrotehnice.  Compania Simtex SA (Sisteme Industriale de Mașini, Tehnologii, Execuție, Experimentare, Export) din Capitală și-a vândut la licitație platforma industrială din București pentru aproximativ 19,2 mil. lei plus TVA. Fabrica, la care Ministerul Energiei deține 30,91% din acțiuni, a fost declarată în 2004 „societate strategică” prin hotărâre de guvern, iar în 2016 Ministerul Economiei se lăuda cu proiectarea și execuția, în premieră, a primului utilaj dintr-un contract extern cu o valoare de 1,7 mil. euro. „Ansamblul imobiliar deținut de Simtex SA include clădiri administrative și hale industriale edificate în perioada 1969–1983, pe un teren amplu situat în zona industrială Faur – Sector 3, București. Starea tehnică generală a construcțiilor este medie spre slabă, cu degradări evidente ale structurii de închidere, ale finisajelor interioare și exterioare, precum și ale instalațiilor. Activul se valorifică împreună cu bunurile mobile aferente. Bunurile mobile constau preponderent în utilaje și echipamente industriale utilizate în prelucrarea metalelor, fabricate în perioada comunistă sau în anii ’80–’90.” Fabrica avea un plan de reorganizare încă din 2008, anul când a intrat în insolvență, însă nu a reușit să îl ducă la bun sfârșit. Astfel, în luna iulie a anului acesta au fost scoase la vânzare în cadrul unei licitații mai multe terenuri, construcții administrative și industriale, anexe și bunuri mobile. În cele din urmă, Simtex SA a fost vândută către Hidro Salt-B-92, o companie specializată în construcții și hidroizolații care a avut anul trecut un profit net de 13,7 mil. lei și venituri totale de 111,6 mil. lei. Simtex a obținut în total din vânzări aproximativ 4,5 mil. euro, suficient pentru a-și plăti datoriile. De la emblemă în comunism, la faliment Fabrica a fost înființată în 1964 ca Centrul de Proiectare de Mașini-Unelte București, devenind ulterior Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini-Unelte Titan. În perioada lui Nicolae Ceaușescu, institutul coordona întreaga activitate de cercetare și proiectare pentru mașinile-unelte din România. După 1990, institutul s-a transformat în societate comercială și a funcționat sub numele de Simtex SA, companie care proiecta și moderniza mașini cu comandă numerică. În cele din urmă, compania a intrat în insolvență în 2008, iar în iunie 2024 a intrat în faliment. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum arătau economia și industria în „Epoca de Aur”. Ce s-a ales de „moștenirea” lui Nicolae Ceaușescu Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot mai des cu probleme. Este înregistrat un val de INSOLVENȚE la privaţii din România

Cum arătau economia și industria în Epoca de Aur. Ce s-a ales de moștenirea lui Nicolae Ceaușescu

Economia anului 1965, an în care Nicolae Ceaușescu a venit la puere, era mult mai puțin dezvoltată decât cea pe care a lăsat-o în 1989. Totuși, economia din perioada comunistă a fost marcată atât de realizări, cât și de eșecuri. Toate încercările de a pune România în topul economiilor globale au dus în final la o politică de austeritae pentru a achita datoria externă.   Economia României a avut o evoluție pozitivă, dar ineficientă, care a venit cu prețul scump al îndatorării. Deși Ceaușescu a declanșat o epocă a construcțiilor civile și industriale, lipsa unei baze economice reale a dus într-un final la o datorie care a privat sectorul industrial de resursele necesare pentru a menține un nivel acceptabil al tehonologizării. Acum, România se află din nou în fața austerității, caracterizată de împrumuturi tot mai dese și mai scumpe și de măsurile grele care cad pe umerii poporului. Cum a arătat economia în perioada lui Ceaușescu Clădiri uriașe de beton, sticlă și fier s-au ridicat peste tot în România iar orașe întregi s-au trezit cu zone industriale imense și cartiere întregi cu blocuri de locuințe pentru a asigura cazarea miilor de muncitori angajați în fabricile ridicate de Ceaușescu. Liderul României visa la producții record și își dorea autonomia economică, însă, fabricile înregistrau pierderi masive pe care Ceaușescu a reușit să le acopere doar cu ajutorul creditelor externe. Economia românească se clătina cam de la mijlocul anilor 70, dar Ceaușescu încerca să o țină în viață cu creditele externe uriașe, pe care a ajuns să le plătească tot populația. O parte din industrie era funcțională și aici putem reaminti despre construcția uzinei Dacia și parteneriatul cu Renault. Pentru că autoritățile române nu aveau experiență în producerea de mașini, Ceaușescu a decis că e nevoie de contrucție sub licența unui producător străin. Renault a fost marele câștigător al colaborării după vizita istorică a președintelui francez Charles de Gaulee în România. Astfel, după doar 1 an și jumătate, pe 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Mioveni ieșea prima mașină creată de Dacia, 1100. În 1978 Renault a decis să plece de la uzina din Mioveni, dar Dacia a continuat să producă autonom mașini derivate din gama Renault 12. Când vine vorba de altă industrie la care a excelat Ceaușescu, ei bine construcția de tractoare rămâne un exemplu relevant și pentru realitatea de astăzi. Fermierii români încă mai ară cu tractoarele Universal de la Tractorul Brașov, vechi de cel puțin 40-50 de ani. Utilajele reprezintă 75% din parcul de tractoare din țară, lucru care poziționeză România pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de gradul de mecanizare a agriculturii. Chiar dacă industria a evoluat, nivelul tehnologiei a rămas același de mai bine de 35 de ani. PIB-ul s-a triplat dar datoria externă a crescut În acest interval de timp, PIB-ul României s-a triplat, iar PIB-ul pe cap de locuitor din anul revoluției era de 2,6 ori mai mare decât în 1965. Datele INS privind salariul meduiu net și inflația arată că în perioada regimului Ceaușescu, salariul mediu net a crescut cu 91%. Numărul mediu al salariaților din economie a crescut de la 4,3 milioane până la 8,3 milioane în 1989. Totuși, datoria publică externă a României a crescut, arată datele Băncii Mondiale. În 1972, datoria publică externă a României era de 1 mld. dolari, iar 9 ani mai târziu, urcase la peste 10 mld. dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cum au reușit spionii lui Ceaușescu să fure diamantele sintetice din Occident. România a avut singura fabrică de diamante sintetice din Europa de Sud-Est

România a avut, până la mijlocul anilor 2000, singura fabrică de diamante sintetice din Europa de Sud-Est. Înființată în secret de Nicolae Ceaușescu în 1974, fabrica a „importat” tehnologie din țările mai dezvoltate cu ajutorul spionilor români, potrivit unuor date publicate de Departamentului Naţional de Informaţii. Fabrica de diamante sintetice din bulevardul Timișoara din Capitală a fost denumită „RAMI Dacia”. Așa cum era în multe dintre cazuri, ideea producției de diamante sintetice a venit din necesitatea pe care o cerea industria. Metroul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, construcțiile de blocuri, și mai târziu, Casa Poporului solicitau unelte de înaltă performanță pentru tăierea și șlefuirea materialelor dure. Pe lângă tăiere și șlefuire, râvnitele diamante sintetice erau folosite și în activitatea de forare după petrol și gaze. Cum a reușit Ceaușescu să obțină tehnologia Occidentală? În anii 60–70 Ceaușescu avea o obsesie ca România să fie autonomă din punct de vedere economic. Președintele își dorea ca țara să producă intern tot ce era strategic, inclusiv diamante sintetice, esențiale pentru scule industriale, tăietoare de precizie și echipamente militare. Problema era că tehnologia aparținea unor companii mai din Occident care nu o vindeau țărilor din blocul comunist. O poveste relatată de șeful Direcției de lnformații Externe, Ion Mihai Pacepa, în cartea sa de memorii „Orizonturi Roșii” arată cum Nicolae Ceaușescu a făcut tot ce se putea pentru a avea propria fabrică de diamante sintetice. Astfel, în 1974, Ceaușescu i-a ordonat în secret șefului DIE să „obțină prin orice mijloace” tehnologia și echipamentele necesare pentru a produce diamante în România. „Furtul de diamante sintetice” era în realitate un furt de secrete industriale. Ceaușescu a dat ordin Direcției de Informații Externe să facă rost prin orice mijloace tehnologia de sinteză a diamantelor. Mai multe documente din arhiva Securității arată cum spionii români au furat schițe, mostre, cataloage și echipamente din Belgia, Olanda și Suedia. Pacepa a „furat diamantele” din cauza obsesiei lui Ceaușescu Dorința soților Ceaușescu de a avea propria fabrică de pietre prețioase a mers și mai departe și a dus la o relație de prietenie cu Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Centrafricane. În 1975, Ceaușescu l-a invitat pe Bokassa să facă o vizită oficială la București unde ofițerii DIE i-au infiltrat în anturaj o româncă frumoasă, numită Gabriela, care să-l înduplece să concesioneze câteva mine de exploatare a diamanetelor. După câteva săptămâni de la vizită, la rugămintea lui Bokassa, femeia a fost trimisă la el cu unul dintre avioanele private ale lui Ceaușescu. Acolo, ea a devenit Gabriela Bokassa și a reușit să-l preseze pe proaspătul ei soț să concesioneze exploatarea unei mine de diamante Guvernului român. Bokassa i-ar fi oferit lui Ceaușescu un schimb neașteptat: 10% din producția de diamante a țării în schimbul Gabrielei. Un alt episod inedit povestit de Pacepa se leagă de istoricul fostei fabrici și de consoarta președintelui comunist. Elena Ceaușescu a avut o reacție memorabilă atunci când a văzut primele mostre de diamante. Potrivit memoriilor generalului, aceasta „a holbat ochii cât cepele și a cerut imediat ca un borcan «uite-alât de mare» să fie umplut cu diamante sintetice la pregătirea aniversării a șaizeci de ani de la nașterea lui Ceaușescu, pe 26 ianuarie 1978“. Fabrica a luat act de cerința Elenei Ceaușescu și a livrat un borcan cu peste 10 kilograme de diamante sintetice, care a stat pe biroul lui Ceaușescu câteva zile. De la gloria de altă dată la disponibilizare În perioada de glorie, anii 80, se produceau 10 milioane de carate pe an, iar la jumătatea deceniului s-a atins apogeul productivității, 20 de milioane de carate cu o valoare de 12 dolari/carat. Astfel, se obțineau din exporturi aproximativ 240 de mil. $ pe an. Profitabilitatea fabricii a scăzut spre finalul regimului atunci când Ceaușescu era preocupat să plătească datoriile externe ale României. Fabrica prosperă de altă dată a fost privatizată în 2006, când 70% din cifra de afaceri a companiei era generată de producția de diamante, iar restul din fabricarea de produse abrazive. O parte din spațiile fabricii au fost scoase la închiriat însă oamenii au fost disponibilizați și utilajele de milioane de euro au fost vândute la fier vechi, Pe locul fostei fabrici a fost dechis în 2011 un parc de distracții care nu a rezistat și a fost închis 3 ani mai târziu. RECOMANDAREA AUTORULUI: IMAGINI INEDITE. Luxul în care trăia familia Ceaușescu, impresionant și după 35 de ani. Fotografii cu “Robinetele de aur”, vedetele Revoluției

Baza sportivă construită de Ceaușescu să fie o mândrie a orașului Constanța a ajuns o junglă

Complexul Triunghi, o bază sportivă construită în timpul regimului Ceauseșcu și care trebuia să fie o mândrie în Constanța, a ajuns o junglă urbană. Doar câteva elemente rămase „în teren” mai indică faptul că această bază sportivă a avut teren de tenis, cu zgură, teren de baschet și volei sau o pistă de karting. În momentul construirii acestei baze sportive, ea deservea celor care locuiau în cartierele CET, Medeea, Far, Poarta 6 sau Km 4-5, iar destinația era atât pentru sportul de masă, cât și pentru cel de performanță. Potrivit Cuget Liber, administratorul acestei baze sportive este Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța (DJTS). În urmă cu câțiva ani, DJTS a încheiat un parteneriat cu Federația Română de Airsoft, care folosește terenul de fotbal, transformat în poligon, în competiții naționale, dar și în concursuri la nivel local. Complexul sportiv Triunghi, mândria orașului Constanța, abandonat și transformat într-o junglă Complexul sportiv Triunghi, aflat la numai șase km distanță de Cazinoul din Constanța, a fost construit în timpul regimului Ceaușescu și trebuia să devină o mândrie a orașului. Însă, trecerea timpului și nepăsarea au transformat zona într-o adevărată junglă urbană, în care doar câteva elemente rămase mai arată că acolo a fost un loc destinat sportului. Terenul de tenis cu suprafață de zgură a fost năpădit de buruieni, pista de karting e plină de gropi, iar terenul de fotbal s-a transformat într-un veritabil poligon de tragere. Potrivit sursei menționate anterior, DJST, administratorul bazei a încheiat un parteneriat cu Federația Română de Airsoft, iar terenul este în prezent folosit pentru competiții, naționale sau locale. „Noi avem acest parteneriat cu DJST din anul 2023, am venit aici printr-o recomandare de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Contractul se reînnoieşte de la an la an. Noi am încercat să preluăm această bază pe o perioadă mai mare de timp, 30, 50 de ani, dar încă nu am reuşit. Pe actualele coordonate, nu vom putea nici să ne dezvoltăm, nici să atragem sponsori. Statul nu face nimic, administraţia locală nu face nimic, noi nu avem pârghiile necesare pentru a putea investi. Am pornit la drum cu entuziasm, dornici de a face ceva, dar ne-am cam lămurit”, a declarat Daniel Filimon, președintele FRA, pentru Cuget Liber. Baza sportivă, părăsită pe un teren plin de ciulini, se poate transforma într-o bijuterie a importantului oraș din România. Au venit 8 oferte pentru refacerea structurii abandonate. Lipsesc banii pentru reabilitatea Complexului Triunghi  Directorul executiv al DJST Constanța, Marian Țuțuianu, susține că de-a lungul timpului a încercat să meargă cu propuneri către municipalitate pentru a reabilita zona, însă de fiecare dată s-a lovit de refuzul Primăriei, care, în opinia sa era singura „instituție care ar putea salva complexul”, dar care nu are bani pentru infrastructura sportivă. „Am propus ca acolo să fie amenajat un parc sportiv urban, să fie practic reabilitate terenurile de fobal, baschet, volei, tenis, pista de karting, cea de atletism, sala de lupte. Ar fi fost un proiect dedicat sportului de masă, dar și echipelor de junuori din cluburile constănțene”, a declarat Țuțuianu, pentru Cuget Liber. Totodată, oficialul  subliniză că DJST că baza este abandonată, din punct de vedere financiar, de aproape zece ani, dar și că decizia parteneriatului cu FRA a fost menită să asigure un minimum de securitate asupra zonei. „Parteneriatul cu Federația de Airsoft a fost o soluție găsită de conducerea de atunci a direcției, pentru protecția bazei, să nu mai vină hoții. Acum măcar există pază, un sistem de monitorizare video”, a mai spus Țuțuianu. Baza sportivă de 60.000.000 de euro, ca-n Vest, de pe locul fostei fabrici de fibre din Câmpulung, a primit acceptul Agenției de Mediu. Coșul de fum și castelul de apă, parte din proiectul gigant.