Când a fost România cel mai aproape de zona euro

Luat de valul optimismului după decizia Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro. Șeful statului a spus că viitorul Executiv, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. În prezent însă, România este mai departe de acest obiectiv decât era în urmă cu un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. Unicul criteriu neîndeplinit era participarea la ERM II, mecanism în care o țară trebuie să rămână cel puțin doi ani, menținând stabilitatea cursului de schimb (moneda națională are voie să fluctueze cu ±15% față de cursul fixat) înainte de adoptarea euro. Loading … Foto: envato România era aproape să adopte moneda euro În 2015, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro. La momentul respectiv, Angela Filote declara: „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”. Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, participa la conferinta „Calea României catre zona euro”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene si Banca Nationala, in Bucuresti, luni, 20 aprilie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO Mai târziu, contextul economic s-a schimbat semnificativ. Deficitele bugetare au crescut, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat. Când a renunțat România la adoptarea monedei euro Guvernul României a renunțat în luna aprilie a anului 2016 la obiectivul aderării la zona euro începând cu 1 ianurie 2019. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent. Premierul Dacian Ciolos participa la evenimentul Romania Powered by Nature/RO inspirata de natura, la Sala Dalles din Bucuresti, vineri, 27 mai 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Explicațiile guvernatorului BNR În august 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Isărescu a spus că abia peste cinci sau șapte ani România mai poate să discute despre adoptarea monei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naționale a fost și ministru de Finanțe… A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin”, declara Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Mugur Isărescu prezintă Raportul trimestrial asupra inflației. Președintele Nicușor Dan anunță un acord politic pentru moneda unică Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 1 august, că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. Declarația șefului statului a fost făcută în contextul mesajului transmis după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, Nicușor Dan susținând că marile obiective strategice ale țării beneficiază de consens politic. Nicușor Dan | Foto – Mediafax Șeful statului a precizat că, indiferent de componența viitorului Guvern, aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv comun. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan. România, departe de adoptarea monedei euro Deși autoritățile vorbesc despre pregătirea unei foi de parcurs, evaluarea oficială a Comisiei Europene arată că România nu este, în acest moment, pregătită pentru aderarea la zona euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat în luna iunie, țara noastră îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. Comisia Europeană constată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația referitoare la funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene. Principalele obstacole Una dintre cele mai mari probleme este inflația. Potrivit
Nicușor Dan salută raportul Fitch și anunță progrese în îndeplinirea jaloanelor din PNRR: România se stabilizează financiar

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj privind situația economică și politică a țării, după publicarea de vineri a raportului agenției de rating Fitch, care reconfirmă stabilitatea financiară a României. Șeful statului a transmis că, dincolo de disputele politice, există consens asupra proiectelor majore ale țării și că România își continuă parcursul european și reformele asumate. Acesta a spus că, în această săptămână, Parlamentul a adoptat mai multe legi importante care reprezintă jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care le va promulga în perioada următoare. „În ciuda zgomotului politic, România funcționează. Parlamentul a trecut săptămâna asta mai multe legi care erau jaloane în PNRR și o să promulg aceste legi săptămâna viitoare. Printre ele, Codul urbanismului, o lege importantă, care este în dezbatere încă din 2019. Mă bucur că această lege importantă a trecut. Mă bucur că în ea sunt cuprinse rezultatele referendumului din București din 2024, așa cum ele au fost cuprinse pe partea financiară și în legea bugetului pe 2026”, a declarat președintele. Trei jaloane din PNRR au rămas de îndeplinit Șeful statului a spus că România mai are de îndeplinit doar trei jaloane importante din PNRR. Potrivit acestuia, două dintre proiecte, legea privind Agenția Națională de Integritate și legea biodiversității, vor intra în dezbaterea Parlamentului chiar săptămâna viitoare. „Au rămas trei jaloane PNRR. Două dintre ele, legea ANI și legea biodiversității, vor fi dezbătute săptămâna viitoare de Parlament. Cele două camere ale Parlamentului au fost deja convocate. Și a mai rămas legea salarizării, ultimul jalon și cel mai dificil din PNRR, unde dezbaterea e în curs și mă bucur că greva din sănătate a fost suspendată, e un mic pas înainte”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a mai anunțat că „există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027″ și „există acord politic pentru trecerea la euro”, indiferent de formula viitorului Guvern. „Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027, încă din toamna acestui an, pentru predictibilitate, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Și există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a spus șeful statului. Mesaj după raportul Fitch Nicușor Dan a făcut apoi referire la raportul Fitch, care menține ratingul de țară al României, și a recunoscut că documentul include „o oarecare îngrijorare față de situația politică” din țară. „Salut raportul Fitch, care reconfirmă stabilitatea financiară a României. Există în raport o oarecare îngrijorare față de situația politică din România. Și, față de această chestiune, îi invit și pe români, și pe partenerii noștri, și mediul financiar să separe acțiunea politică de zgomotul politic, pentru că, pe lucrurile importante, am găsit consens în România. Am găsit consens pe PNRR. Am găsit consens pe SAFE. Am găsit consens pentru toată legislația necesară pentru ca România să intre în OCDE, și au fost mai mult de 100 de acte normative numai pe OCDE”, a declarat președintele. „România se stabilizează financiar și va fi mai bine” Nicușor Dan a transmis apoi și un mesaj cetățenilor, spunând că „suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile”. „Dragi români, vă înțeleg și greutățile, și îngrijorările. Evident că puterea de cumpărarea a scăzut. Există incertitudine cu privire la viitor. Și suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic. Însă vă invit să ne uităm cu echilibru la momentul pe care îl traversăm. A scăzut puterea de cumpărare, însă România se stabilizează financiar și va fi mai bine. E mult scandal inutil în politică, dar, așa cum am spus, există consens pe lucrurile mari și vom trece cu bine peste această perioadă. Eu am încredere în România și am încredere în români.”
Nicușor Dan, întâlnire cu Vasile Tofan: Am reconfirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova

„M-am bucurat să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tofan, cu ocazia primei sale vizite externe de la preluarea mandatului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nicușor Dan. Întâlnirea a reprezentat un prilej pentru reafirmarea relației București-Chișinău și pentru reconfirmarea angajamentului celor două state de a continua proiectele comune, spune Dan. „Am reafirmat caracterul privilegiat al relației dintre România și Republica Moldova și angajamentul nostru de a continua dezvoltarea proiectelor comune, în special în domeniile economic, energie și transporturi. Aceste proiecte contribuie la consolidarea rezilienței și prosperității ambelor state și a întregii regiuni”, mai transmite șeful statului. De asemenea, liderul de la București a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „De asemenea, am reconfirmat sprijinul ferm și consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și am salutat deschiderea primelor clustere de negociere”, mai spune președintele. Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova se află în prima vizită în România. Șeful Guvernului de la Chișinău se întâlnește și cu premierul interimar Ilie Bolojan.
Scenariul european pe România: De la Nicușor Dan este sub presiune, la Simion, campionul MAGA de România. Ce scrie Politico

Ediția de Europa a publicației Politico susține, într-o analiză numită „haosul politic din România atrage atenția asupra campioanei MAGA în România”, că spre deosebire de alți lideri naționaliști ai Franței și Italiei – Marine Le Pen și Giorgia Meloni – președintele AUR, George Simion nu și-a temperat „limbajul eurosceptic în ultimii ani”. George Simion, aliniat lui Trump, critică UE „În România, a șasea cea mai populată țară din UE, naționalistul George Simion, aliniat lui Trump, nu dă dovadă de o astfel de reținere. „Ceea ce vor să facă la Bruxelles este să distrugă Europa”, a declarat Simion, în vârstă de 39 de ani, într-un interviu acordat în timpul unei vizite la Londra pentru conferința CPAC GB a activiștilor de dreapta. „Toate măsurile luate în ultimii 15-20 de ani au distrus economia din Europa. Mergem pe o cale greșită.” Jurnalistul Tim Ross scrie că Simion se bucură de o luptă cu sistemul, deși a fost „un fost huligan al fotbalului”: partidul său, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), are un avans uriaș în sondajele de opinie și ar putea avea în curând șansa de a-și prezenta cauza în fața alegătorilor dacă vor fi convocate alegeri anticipate. Politico menționează că George Simion a criticat Pactul Verde al UE, politicile economice și de apărare ale UE: „Vrem să facem parte din Europa formată din națiuni libere și suverane.” Criza politică de la București și rolul „esențial” al României în securitatea Europei „România se află într-o criză fără un guvern pe deplin funcțional din luna mai, când AUR și-a unit forțele cu social-democrații pentru a înlătura coaliția de guvernământ condusă de liberali. Pe flancul estic al UE, la granița cu Ucraina, România joacă un rol esențial în securitatea Europei, oferind sprijin logistic pentru război și găzduind o bază importantă a NATO și un sit al scutului antirachetă al SUA”, arată Politico. Jurnaliștii de la Politico cred că dacă George Simion va ajunge la putere, „ar putea fi o figură mai disruptivă pentru politica europeană mainstream” decât Viktor Orban, cu toate că ei remarcă faptul că liderul AUR „l-a copiat în mod conștient pe președintele american Donald Trump și a propus oprirea ajutorului acordat Ucrainei, declanșând alarmă în rândul politicienilor centriști de la Bruxelles”. Integritatea democrației în România – o problemă tensionată Politico vorbește despre dorința AUR de a declanșa alegerile anticipate în România și remarcă următoarele: „Chestiunea integrității democratice în România este extrem de tensionată. Alegătorii au fost mult timp cinici în ceea ce privește modul în care este condusă țara, plângându-se că aceleași elite au deținut puterea timp de decenii, nereușind să îmbunătățească viața cetățenilor obișnuiți și uneori fiind prinși în scandaluri de corupție. Apoi, în decembrie 2024, curtea constituțională a intervenit pentru a anula alegerile prezidențiale pe fondul acuzațiilor conform cărora o vastă operațiune de influență străină l-a ajutat pe ultranaționalistul de extremă dreapta Călin Georgescu să iasă din obscuritate și să conducă competiția în primul dintre cele două tururi de scrutin. Georgescu, al cărui statut de erou popular anti-sistem a fost doar amplificat de votul anulat, rămâne o figură populară în multe părți ale României. El este acum judecat la București pentru acuzații de lovitură de stat”, arată jurnaliștii. Simion: „Vreau să văd democrație în România” „Vreau să văd democrație în România”, a spus Simion. „Democrația a fost anulată din decembrie 2024. Și, bineînțeles, trebuie să ajungem acolo cât mai curând posibil. Să lăsăm oamenii să voteze… Nu este rău, în ciuda unor tendințe pe care le observ aici, în Marea Britanie și în alte părți, nu este rău să ai încredere în cetățeni. Cetățenii au întotdeauna dreptate.” Simion a candidat la președinție la alegerile repetate de anul trecut și a promis că îl va numi pe Georgescu prim-ministru dacă va câștiga. Deși a fost câștigător în primul tur, Simion a pierdut la limită în turul doi de scrutin în fața primarului centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan. Acum îl învinovățește pe Dan, rivalul său de moarte, pentru criza politică care a cuprins România, invocând rapoarte locale care susțin că președintele a complotat cu social-democrații pentru a-l înlătura pe premierul liberal Ilie Bolojan. „A creat o mare harababură”, a spus Simion. „A vrut să scape de Bolojan, dar planul lor nu a avut prea mult succes”, arată Politico în analiză. Motivul pentru care nu se doresc alegeri anticipate: AUR este la 36% în sondajul Politico, cu 14% în fața lui Bolojan Publicația remarcă și blocajul politic de la București: „Discuțiile privind formarea unui nou guvern au stagnat înainte ca Parlamentul României să se înceteze sesiune pentru vacanța de vară de la începutul acestei luni. Aceasta înseamnă că este puțin probabil să existe o rezoluție înainte de toamnă. Simion a respins ideea de a colabora cu partidul social-democrat (PSD), deși nu a exclus-o complet. În schimb, el a susținut că PSD nu ar fi suficient de radical în a elimina birocrația și a reforma piețele pentru a permite afacerilor să prospere. „Nu au aceeași viziune ca noi și nu se bucură de sprijin popular”, a spus el. „Conduc țara de aproape 45 de ani. Aș spune să-i lăsăm pe oameni să decidă și vom vedea cum putem ieși din această groapă în care ne aflăm. Pentru că, dacă nu oprim acest lucru, dacă nu obținem o paradigmă diferită, vom ajunge în situația Greciei.” La rândul său, Dan, președintele, și aliații săi au crezut de mult timp că nu trebuie să permită partidelor precum cea a lui Simion să formeze o nouă administrație, argumentând că AUR și colegii săi de extremă dreapta sunt anti-occidentali , anti-europeni și ar fi prea simpatizanți cu Moscova dacă ar intra la guvernare. Simion respinge acest lucru. „Europa este la Londra, la Varșovia, la Budapesta, la București, nu la Bruxelles”, a spus el. „Vrem să mergem pe calea unei Europe unite care creează prosperitate, iar NATO este singura soluție pentru securitate și pentru a menține lumea liberă liberă.” AUR este la 36% în sondajul POLITICO , cu 14 puncte procentuale în fața Partidului Național Liberal al lui Bolojan. Acesta este unul dintre motivele pentru care Dan și alți centriști nu vor dori să meargă la alegeri anticipate și
Nicușor Dan a anunțat că a fost doborâtă încă o dronă în România. Incidentul a avut loc la 10 kilometri de Sfântu Gheorghe

Nicușor Dan a anunțat că a fost doborâtă cea de-a doua dronă, în România, în jurul orei 08.30. Incidentul a avut loc la 10 kilometri vest de localitate Sfântu Gheorghe. Președintele României anunță că drona a fost doborâtă de un pilot român dintr-un avion F-16. „În această dimineață, la ora 8:30, o nouă dronă a fost doborâtă în spațiul aerian românesc, la 10 km vest de localitatea Sfântu Gheorghe (Deltă). Drona a fost doborâtă de un pilot român dintr-un avion F-16”, a scris Nicușor Dan, pe Facebook, în urmă cu puțin timp. Loading … Mesajul lui Nicușor Dan despre cea de-a doua dronă doborâtă în România. Sursă foto: Facebook În același sens, Radu Miruță, ministrul demis de la Apărare și Transporturi, a transmis că drona a fost observată de radarele MApN intrând în spațiul aerian la ora 08.22. „Încă o dronă intrată ilegal în spațiul aerian românesc a fost doborâtă de militarii români în această dimineață, la ora 8:34, la 9,6 km vest de localitatea Sfântu Gheorghe. Drona a fost observată de radarele MApN intrând în spațiul nostru aerian la ora 8:22 și a fost lovită câteva minute mai târziu de un avion de vânătoare F-16 românesc”, a transmis Radu Miruță pe Facebook. Mesajul lui Radu Miruță. Sursă foto: Facebook Prima dronă a fost doborâtă în județul Buzău Vă reamintim că vineri, 24 iulie 2026, a fost doborâtă prima dronă, în spațiul aerian românesc. MApN a anunțat, ieri, că o aeronavă F-16 a Forţelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană de la Feteşti, aflată în misiune de monitorizare şi urmărie a unei drone intrată în spaţiul aerian naţional, a angajat ţinta aeriană cu o rachetă şi a doborât-o deasupra unei zone nelocuite, în apropiere de localitatea Padina, judeţul Buzău. „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectatvineri, 24 iulie, la ora 09.39, o ţintă aeriană la o distanţă de aproximativ 20 km Est de Sulina, care a pătruns în spaţiul aerian naţional, pe traiectul Sulina-Brăila-Feteşti-Buzău. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu şi două aeronave de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană de la Feteşti, aflate în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană, au decolat la ora 09.48, respectiv 10.56, pentru monitorizarea situaţiei”, au precizat reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale. Sursă foto: Mediafax Foto, Facebook
Ion Cristoiu prezintă opțiunile prin care România poate ieși din criză politică. Ce recomandă scriitorul

Ion Cristoiu prezintă ce opțiuni are Nicușor Dan pentru a rezolva criza politică din România. Scriitorul susține că președintele poate desemna un premier între Grindeanu și Mureșan, poate accepta un guvern PSD-AUR sau poate merge spre alegeri anticipate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Nicușor Dan are 3 opțiuni pentru a rezolva criza politică Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu prezintă cele 3 opțiuni pe care le are Nicușor Dan în raport cu criza de la Palatul Victoria. Prima opțiune, afirmă acesta, este ca președintele să îl desemneze pe Sorin Grindeanu sau pe Siegfried Mureșan. Aceste două nume sunt propunerile venite de la partide. A doua opțiune este un Guvern PSD-AUR. Scriitorul susține că această posibilitate ar rezolva imediat criza politică din țară. A treia posibilitate, pentru care Cristoiu pledează, este cea a alegerilor anticipate. Acesta susține, totuși, că pentru a face alegeri anticipate, Nicușor Dan ar trebui să mai facă încă o desemnare de premier. „La ora actuală, Nicușor Dan are constituțional și democrat trei posibilități de a termina cu această criză care se lungește. Prima, cea mai simplă, desemnează pe unul dintre Grindeanu și Mureșan. Câtă vreme nu tragi lotul, nu poți să spui că vei câștiga. El spune că nu-i desemnează, deoarece știe el că ei nu au o majoritate. A doua posibilitate este guvern PSD-AUR și se rezolvă mâine criza politică. Și a treia posibilitate, pentru care eu pledez, este alegeri anticipate. Dar pentru ca să facem alegeri anticipate e obligatoriu să mai fie încă o tragere de premier.”, susține scriitorul. „La învestirea unui premier, președintele colaborează cu Parlamentul” Scriitorul susține că în procesul de învestire a unui premier, președintele țării colaborează cu Parlamentul. Președintele trebuie să desemneze un premier, iar Parlamentul are îndatorirea de a-l vota. Cristoiu spune că atâta timp cât nu există niciun premier desemnat, Parlamentul nu are cum să se pronunțe. „Constituția României nu spune nicăieri… Constituția aceasta, care este semiprezidențială, a fost făcută în așa fel încât președintele, în raport cu premierul sau în raport cu Parlamentul, este dublă cheie. La învestirea unui premier colaborează doi, președintele care propune, depinde totul de propunerea lui și Parlamentul care acceptă sau nu. În consecință, prima lui misiune este de a desemna și Parlamentul apoi va vota. Dar câtă vreme nu desemnează, n-are cum Parlamentul să se pronunțe.”, explică jurnalistul. Ce propuneri de premieri au partidele? Jurnalistul a prezentat și care sunt propunerile pentru funcția de premier ale partidelor. În timp ce PSD a venit cu propunerea Sorin Grindeanu, PNL-USR l-au propus pe Siegfried Mureșan pentru premier. „Nicușor Dan ar trebui să dea mandatul de premier primului venit. Deci s-au prezentat ultima oară la consultări partidele. Este pentru prima dată când partidele au venit cu propuneri. PSD a venit cu Grindeanu ca propunere de premier. Ceilalți au venit cu Siegfried Mureșan. Nicușor a spus că nu, deoarece lui i se pare că niciunul din ei nu pot face o majoritate.”, afirmă Cristoiu Guvernul României funcționează sub regim interimar de 79 de zile, după demiterea lui Bolojan prin moțiune de cenzură. Guvernul demis a devenit cel mai longeviv guvern aflat în interimat din România.
Nicușor Dan anunță că România primește 2 miliarde de euro de la NATO pentru investiții în Apărare. Ce investiții vor primi bani

Preşedintele Nicuşor Dan transmite joi că România obţine un rezultat strategic important în cadrul NATO, după peste cinci ani de negocieri, Alianţa aprobând extinderea către Est a reţelei NATO de conducte pentru combustibil. Proiectul din fondurile comune ale NATO este în valoare de 27 de miliarde de euro, pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiţie de acest tip din istoria Alianţei. Potrivit președintelui, decizia vine și ca urmare a lecțiilor învățate după invazia Rusiei împotriva Ucrainei, care au demonstrat cât de importantă este infrastructura logistică pentru apărarea colectivă. Nicușor Dan: „România obține un rezultat strategic important în cadrul NATO” „După peste cinci ani de negocieri, Alianța a aprobat extinderea către Est a rețelei NATO de conducte pentru combustibil, un proiect esențial pentru consolidarea securității și mobilității militare pe Flancul Estic (…) România a fost implicată activ încă de la început în acest proces, prin eforturile Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și ale Delegației României la NATO. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat ieri finanțarea proiectului din fondurile comune ale NATO, în valoare de 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiție de acest tip din istoria Alianței”, transmite șeful statului într-un mesaj postat pe rețelele de socializare. Potrivit lui Nicuşor Dan, din această finanţare, aproximativ 2,15 miliarde de euro vor reveni României. „Noua rețea va traversa și teritoriul României, va avea atât utilizări militare, cât și civile și va crea oportunități importante pentru economia și companiile românești. Acest proiect consolidează rolul României ca stat aliat de primă linie la Marea Neagră și întărește conectivitatea strategică a țării noastre cu aliații NATO”, afirmă președintele. Sistemul de conducte al NATO Conducta de 10.000 de kilometri (6.215 mile), îngropată la 80 de centimetri sub pământ, traversează în prezent 12 țări, dar se termină în vestul Germaniei, unde deservește baze militare precum Baza Aeriană Ramstein a SUA, dar și importante noduri civile, cum ar fi cel mai mare aeroport din Germania, situat în Frankfurt. Conform studiului realizat de think tank-ul polonez, consumul de combustibil al NATO în cazul unui conflict ar depăși probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de izbucnirea ostilităților pe scară largă, din cauza deplasării forțelor terestre, a operațiunilor de transport aerian și a misiunilor avioanelor de vânătoare. Combustibilul pentru avioane, care circulă prin conductele NATO, poate fi utilizat și de vehiculele terestre, deoarece amestecarea acestuia cu aditivi îl face potrivit pentru camioane și tancuri care, în mod normal, funcționează cu motorină.
Toni Neacșu critică condițiile impuse de Nicușor Dan pentru desemnarea premierului: Sorin Grindeanu ar găsi majoritatea

Toni Neacșu susține că Nicușor Dan a pus condiții greu de îndeplinit pentru numirea premierului. Acesta crede că Sorin Grindeanu ar fi o variantă mai potrivită, care ar putea găsi o majoritate pentru a forma Guvernul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Nicușor Dan a pus condiții complicate pentru funcția de premier” Fostul membru CSM susține că Nicușor Dan a pus condiții greu de îndeplinit pentru desemnarea premierului. El subliniază că, în cazul desemnării lui Eugen Tomac, condițiile stabilite de președinte erau îndeplinite. „Cred că Nicușor Dan a pus niște condiții atât de complicate, încât în momentul de față nu poate face acest lucru. Când l-a desemnat pe Tomac, erau îndeplinite condițiile puse de președintele României,” a declarat Toni Neacșu. „Nicușor Dan avea garanția unei majorități pro-occidentale în cazul lui Tomac” Neacșu afirmă că președintele Nicușor Dan avea garanția unei majorități pro-occidentale în cazul desemnării lui Eugen Tomac pentru funcția de premier. „Dacă am înțeles bine și dacă este adevărat, avea garanția unei majorități pro-occidentale sau așa numită (…) Evident că nu a avut această garanție, iar în momentul de față, pe de-o parte, nu o are. Pe de altă parte, haideți să vă spun ceva (…),” a declarat fostul membru CSM. „Dacă Sorin Grindeanu ar fi numit premier, ar face majoritate” Toni Neacșu susține că, dacă Sorin Grindeanu ar fi desemnat pentru funcția de premier, acesta ar reuși să treacă de Parlament și să formeze un guvern. Acesta crede că liderul PSD ar putea găsi o majoritate parlamentară. „Convingerea mea este că, dacă acum ar fi numit Sorin Grindeanu, el ar trece ca premier și ar trece guvernul. El ar găsi acea majoritate, chiar dacă el spune că nu o are încă, dar și-o găsește,” a declarat Neacșu. Sorin Grindeanu a declarat că i-a cerut președintelui Nicușor Dan mandatul pentru funcția de premier, însă nu l-a primit. Liderul PSD susține că nu poate demonstra, în prezent, că are cele 233 de voturi necesare pentru formarea Guvernului.
Mari probleme în noua lege a Integrității, inițiată de PNL și susținută de USR. Și de ce nu votează PSD

Proiectul de lege privind noua lege a Integrității a fost depus ieri, la Parlament, de către ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, în numele PNL. Legea – care ar avea impact direct pe atribuțiile Agenției Naționale Integritate (ANI) în cazul în care ar fi votată – conține deja amendamente depuse de USR și UDMR și multe controverse. Cea mai mare problemă: Averile demnitarilor rămân secrete. PSD nu este de acord Sediul ANI Chiar dacă după decizia CCR, atât liderii PNL cât și cei ai USR dar și președintele Nicușor Dan au promis că vor susține ca declarațiile de avere ale demnitarilor să fie din nou publice, noua lege a integrității inițiată de PNL menține secretizarea declarațiilor de avere. Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese nu atrage publicitatea acestora. Declarațiile de avere de interese ale persoanelor prevăzute (…) se păstrează în evidența Agenției, cu asigurarea confidențialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI”. Ce spune PSD, prin Sorin Grindeanu: „Vi se pare normal să nu fie transparență? PSD-ul nu este de acord și nu va vota. PSD-ul este de acord cu transparentizarea întregului proces. Acum în Parlament vor ca totul să fie la secret, să oprească accesul public la informații, să anonimizeze date și să-și ascundă averile. Este o ipocrizie revoltătoare”. Controversatul prag de la abuzul în serviciu, mutat în zona integrității. PSD nu este de acord ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Deși în cazul deciziilor CCR privind introducerea pragului în cazul situației de abuz în serviciu, atât PNL cât și USR nu au fost de acord cu această prevedere, în cazul situațiilor ce vizează integritatea PNL și USR doresc prag: Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Prin excepție de la alin. (24), în cazul conflictelor de interese, inspectorul de integritate poate dispune motivat, în mod excepțional, neaplicarea interdicției prevăzute la alin. (2) dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (24) lit. a) și b) impactul financiar rezultat ca urmare a conflictului de interese este mai mic de un salariu minim brut pe economie.” „Inspectorul de integritate dispune prin raport individualizarea interdicției de pånä la 3 ani aplicarea acesteia în mod proportional, după cum urmează: diminuarea cu 20% dacă impactul financiar rezultat urmare a conflictului de interese este mai mic de 2 salarii minime brute pe economie„. Ce spune PSD, prin liderul Sorin Grindeanu: „Mai mult, au introdus praguri privind integritatea de două salarii minime pe economie. Să vă amintesc de reacțiile publice ale liderilor USR și PNL când a fost vorba de pragul la abuzul în serviciu? „S-a legiferat hoția”. USR pune prag. Campionii transparenței își arată adevărata lor față. (…)Vi se pare normal să punem prag? PSD nu este de acord”. Reducerea interdicțiilor: Aleșii locali nu mai sunt în conflict de interese când emit sau votează acte administrative care vizează banul public. Scapă și rudele primarilor. PSD nu este de acord. O situație aproape bizară o reprezintă prevederea din noul proiect de lege al PNL care scapă primarii (aleșii locali) de situații de conflict de interese atunci când acestea au impact direct pe banul public. Pentru a putea realiza acest lucru, PNL propune prin proiect inclusiv modificarea Codului Administrativ al României, nu numai a legii ANI. Ce prevede proiectul de lege al PNL: La articolul 228 din Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificärile completärile ulterioare, după alineatul (1), se introduc trei noi alineate, alin. (11) — (13), cu urmätorul cuprins: „ Nu se află în situatie de conflict de interese alesul local care propune, în cazul primarului, respectiv votează, în cazul consilierului local, bugetul, rectificări bugetare sau studii de fezabilitate pentru lucrări edilitare in cadrul unității administrativ-teritoriale, cu exceptia situatiei in care sunt alocate fonduri către entităti reglementate de Legea societä!ilornr. 31/1990 (…) care ar putea produce un folos material pentru alesul local, soțul, soția ori rudele sau afini până la gradul al II-lea inclusiv. „Nu se află în situație de conflict de interese, alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competentelor legale in lipsa oricărei marje de apreciere, prin care se produce un folos pentru soțul, soția sau rudele ori afinii până la gradul al II-lea inclusiv ale acestuia, intr-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influențată prin manifestarea sa de voință„. „Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.” Ce spune președintele PSD, Sorin Grindeanu: „Practic, USR vrea praguri cumulative prin care să se ajungă la reducere interdicțiilor privind integritatea. Un exemplu clar este că se modifică Codul Administrativ pentru ca aleșii locali să nu mai fie în conflict de interese când emit sau votează acte administrative. Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Așa ceva este de neimaginat”. Ce amendamente problematice a depus USR Umbrele participantilor la o conferinta de presa organizata cu ocazia implinirii a 9 ani de la infiintarea partidului, se vad in timpul intalnirii strategice a conducerii USR, in Timisoara, sambata, 20 septembrie 2025. VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO După discuțiile PSD cu conducerea Agenției Naționale de Integritate, Sorin Grindeanu susține că în legea PNL și amendamentele propuse de USR și UDMR au mai fost descoperite probleme în lege: Amendament USR: „În cazul în care toate condițiile de la alin. (24) sunt îndeplinite în mod cumulativ, inspectorul nu aplică prin raport interdicția de până la 3 ani.” Amendament USR: „Dacă nu există o sancțiune rămasă definitivă pentru nedepunerea declaraţiilor de avere și a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege în ultimii 3 ani și dacă nu există un raport de evaluare în condiţiile prezentei legi rămas definitiv în ultimii 3 ani și dacă perioada pentru care s-a aflat în incompatibilitate este mai
Veștea anunță că susține Platforma Liberal-Conservatoare din PNL: Nu e îndreptată împotriva cuiva

Adrian Veștea susține că este membru al PNL de 30 de ani și că, în tot acest timp, nu i-a fost teamă să își susțină, argumentat, punctele de vedere, „chiar dacă aceasta nu era pe placul unor lideri locali sau de la centru sau nu coincidea cu poziția acestora”. El adaugă că printre valorile PNL se numără, de peste 150 de ani, libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor, toleranța, libertatea de întrunire și de asociere. „Niciun liberal nu ar trebui să se teamă să își exprime un punct de vedere și să îl argumenteze. Nu împotriva cuiva, ci în interesul PNL și al României”, a scris Veștea pe Facebook. Adrian Veștea mai spune că este momentul ca PNL să se întoarcă la valorile și principiile care i-au definit identitatea și să redevină un spațiu al dialogului, „în care fiecare membru este ascultat și respectat”. „Din aceste motive susțin Platforma Liberal-Conservatoare din interiorul Partidului Național Liberal. Este un demers care își propune să reafirme identitatea doctrinară a partidului, să promoveze valorile liberal-conservatoare care au definit dintotdeauna PNL și să ofere un cadru pentru o dezbatere deschisă, onestă și responsabilă despre viitorul nostru”, mai spune Adrian Veștea. El susține că platforma nu este îndreptată împotriva partidului și nici împotriva cuiva, ci își propune să „întărească PNL prin dialog”. „Sunt convins că toți ne dorim același lucru: un Partid Național Liberal puternic și o Românie mai bine guvernată. Putem avea opinii diferite asupra drumului pe care trebuie să mergem, însă numai prin dialog sincer, fără etichete și fără teama de a spune ceea ce gândim, putem găsi cele mai bune soluții”, a adăugat Veștea. Platforma Liberal-Conservatoare, lansată de Alin Tișe Alin Tișe a anunțat în 16 iulie că activează în interiorul PNL Platforma Liberal-Conservatoare. „Nu în afara lui, pentru că nu eu sunt trădător. Nu eu m-am dezis de principiile și valorile liberalismului conservator. Nu împotriva partidului, ci pentru regăsirea lui pe calea dreaptă. Nu pentru a dezbina, ci pentru a reda PNL identitatea pe care prea mulți au abandonat-o din interese personale. Nu pentru că dețin adevărul absolut, ci pentru că după cinci mandate (20 de ani) de ales uninominal al PNL, cu rezultate si proiecte unice în țară – județ pe primul loc în România – sunt îndreptățit să gândesc și să mă manifest liber într-un partid liberal”, a transmis atunci Alin Tișe. Conflict în PNL Conflictul intern din PNL a explodat după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, fără o consultare prealabilă cu conducerea PNL. Ilie Bolojan a calificat atunci decizia drept o acțiune ostilă la adresa partidului. Deși conducerea PNL a refuzat să susțină formula Veștea, o parte dintre liberalii din tabăra contestatară s-au poziționat în favoarea premierului desemnat. Guvernul Veștea a fost însă respins în Parlament, nereușind să strângă majoritatea necesară pentru învestire.