Realitatea economică românească. Trăim de pe o zi pe alta. Cum a ajuns să intre pe minus consumul. Salariile nu au ținut pasul cu inflația
Realitatea economică românească arată că trăim de pe o zi pe alta. Puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a scăzut puternic, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). De altfel, consumul a intrat pe minus, iar salariile nu au ținut pasul cu inflația. Ultima statistică arată date concrete și relevante pentru situația actuală a României. În prima parte a anului 2025, situația a avut o tendință pozitivă. Și anume, a fost identificată o creștere treptată în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie a seriei ajustate în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate. Situația s-a inversat, însă, din august 2025, după ce au intrat în vigoare o parte din măsurile Guvernului Bolojan, arată MEDIAFAX. Salariile nu au ținut pasul cu inflația Consum pe minus, în România, în ultimele luni Odată cu implementarea măsurilor, tendința a deveni descendentă. Și anume, până la începutul anului 2026, s-a înregistra un consum pe minus, după cum urmează: August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -6,2% Ce înseamnă acest aspect? Practic, puterea de cumpărare a scăzut, după scumpirile persistente. Odată cu această scădere a consumului se pune o presiune și pe companii, îndeosebi în ramurile HoReCa și Retail. Situația nu s-a arătat îmbucurătoare nici în cazul salariilor, căci acestea nu au ținut pasul cu inflația. Dacă la începutul lui 2025, procentajul era pe plus, după măsurile implementate de Guvernul Bolojan, tendința a devenit descendentă. Puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut, după cum urmează: Iulie 2025: -2,4% August 2025: -5,0% Septembrie 2025: -5,3% Octombrie 2025: -5,0% Noiembrie 2025: -5,1% Decembrie 2025: -4,5% Ianuarie 2026: -5,5% Februarie 2026: -5,0% Și pensiile au fost afectate în ultimul an. Dacă îm primele luni din 2025, valorile rămâneau încă ridicate, în jur de 16-17%, tendința a devenit, apoi, descendentă. În august 2025, ajungea la 11,7%. Apoi, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat pe minus, după cum urmează: Septembrie 2025: -8,2% Octombrie 2025: -8,1% Noiembrie 2025: -8,1% Decembrie 2025: -8,5% Ianuarie 2026: -8,3% Februarie 2026: -8,3% Cu alte cuvinte, în ultimul an a putut fi observată o scădere generală a nivelului de trai. Autorul recomandă: Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele Când va lovi criza îngrășămintelor, noul șoc declanșat în Golf? Economist: În cazul României, vulnerabilitatea e mai ridicată decât media europeană Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate Sursă foto: Shutterstock; INS
Coșul minim de supraviețuire în 2026 Cât costă să mănânci o lună în România
Coșul minim de supraviețuire în 2026. Te-ai întrebat vreodată cât costă, în total, produsele alimentare pentru o lună în România? În ultimul an, multe produse și servicii au înregistrat creșteri ale prețurilor. Costurile diferă, desigur, de la o persoană la alta, precum și în funcție de varianta abordată (gătit acasă, comandat sau varianta echilibrată). Ai efectuat vreodată un calcul total lunar al cumpărăturilor, în economia actuală? Costul total diferă în funcție de preferințele și stilul de viață al fiecăruia. Există trei variante care ar putea fi luate în considerare, atunci când faci un calcul total lunar. Coșul minim de supraviețuire în 2026: Cât costă să mănânci o lună în România Coșul minim de supraviețuire în 2026 Varianta de supraviețuire Prima pe listă este varianta de supraviețuire (gătit exclusiv acasă). Această variantă presupune achiziții de supermarket de tip discount, produse marcă proprie, precum și o dietă bazată pe carbohidrați și proteine accesibile. Iată câteva costuri: Pâine și cereale: 150 lei (pâine feliată, orez, paste, făină). Lactate și ouă: 350 lei (lapte, brânză telemea, iaurt, 30 ouă). Carne și pește: 550 lei (predominant pui si porc, conserve de pește). Legume și fructe: 400 lei (cartofi, ceapă, morcovi, fructe de sezon). Altele (ulei, cafea, condimente): 200 lei. Practic, un ar fi un total minim de 1.650 de lei pe lună (aproximativ 55 de lei pe zi). Varianta echilibrată A doua variantă pe listă este cea echilibrată. Dacă adăugăm carne de vită, pește proaspăt, nuci, semințe și câteva mici „plăceri” (un suc, un desert), costurile urcă semnificativ în 2026. Pâine artizanală / integrală: 200 lei. Lactate premium / brânzeturi: 450 lei. Carne diversificată și pește proaspăt: 800 lei. Legume și fructe bio / variate: 600 lei. Cafea de specialitate și băuturi: 250 lei. Practic, un ar fi un total minim de 2.300 de lei pe lună (aproximativ 76 de lei pe zi). Varianta de a comanda prin aplicații Dacă alegi să comanzi și mâncare prin aplicații, o singură masă costă între 50 si 80 lei. Dacă faci asta de 3 ori pe săptămână, adaugi aproximativ 800 lei la sumele de mai sus. Autorul recomandă: Cât costă să te muți la „casa ta” în 2026. Am făcut calculul complet pentru mobilarea unui apartament cu 2 camere. Care sunt costurile ascunse Harta pensiilor la nivelul UE. Cine trăiește cel mai bine în Europa și unde nu ajung banii de la o lună la alta Cât te costă să ții o mașină în 2026: De la RCA, la revizii și carburant. Calcul complet pentru un an Cât costă să cumperi un an de vechime în muncă, în 2026. Există o nouă formulă de calcul pentru viitorii pensionari Cât costă să trăiești o lună în Spania. Calculul complet făcut de un român
Iașul, în topul orașelor cu cea mai bună calitate a vieții din România. Capitala este depășită de trafic, poluare și costuri ridicate
Iașul se află în primele trei orașe din România după calitatea vieții, potrivit unui clasament realizat de platforma internațională Numbeo. Deși nu are cele mai mari salarii din țară, orașul din Moldova câștigă puncte importante la capitole precum costul vieții, accesibilitatea locuirii și presiunea mai redusă asupra infrastructurii, devansând Bucureștiul, care cade pe locul patru. Iașul, un oraș accesibil și echilibrat, chiar dacă veniturile sunt mai mici Conform datelor analizate de Numbeo, Iașul ocupă locul al treilea în topul orașelor din România după calitatea vieții, cu un scor de 141,3 puncte. Clasamentul ia în calcul mai mulți indicatori esențiali pentru traiul de zi cu zi, precum puterea de cumpărare, costul vieții, locuințele, siguranța, sănătatea, poluarea și traficul. „În cazul acestui clasament, se calculează mai mulți indici (energie, sănătate, poluare, locuințe)”, a transmis Ciprian Iftimoaei, director adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi. Pentru Iași, principalul avantaj rămâne nivelul mai scăzut al cheltuielilor zilnice. Costurile locuirii sunt mai accesibile decât în marile centre din vestul țării sau în Capitală, iar presiunea asupra traficului și infrastructurii urbane este mai redusă. Aceste elemente fac ca viața de zi cu zi să fie mai previzibilă și mai ușor de gestionat pentru locuitori. Un alt atu major al orașului este baza universitară solidă, care asigură un flux constant de tineri, specialiști și idei noi. Iașul rămâne un pol educațional important al României, ceea ce îl menține relevant pe termen lung și atractiv pentru începutul unei cariere sau pentru antreprenoriatul de dimensiuni mici și medii. Totuși, scorul Iașului este limitat de nivelul mai scăzut al veniturilor și de oportunitățile încă reduse în industrii cu valoare adăugată mare. Puterea de cumpărare rămâne sub cea a orașelor din vest, ceea ce împiedică un salt mai rapid în clasamentele de calitate a vieții. În fruntea clasamentului se află Timișoara, cu 170,4 puncte, apreciată pentru raportul bun dintre venituri și costul locuirii, traficul mai lejer și nivelul moderat de poluare. Pe locul al doilea se situează Cluj-Napoca, cu 166 de puncte, un oraș sigur și atractiv profesional, dar tras în jos de prețurile foarte mari ale locuințelor. Bucureștiul ocupă abia poziția a patra, cu 135 de puncte. Deși oferă cele mai multe oportunități profesionale și unele dintre cele mai mari salarii din țară, Capitala este penalizată sever pentru traficul sufocant, poluarea ridicată și costul tot mai mare al vieții. Timpul pierdut zilnic în trafic și stresul constant reduc semnificativ avantajele financiare. La nivel național, România are un Quality of Life Index de 144,36 puncte, situându-se într-o zonă medie superioară. Costul scăzut al vieții, siguranța publică relativ ridicată și clima favorabilă sunt puncte forte, însă veniturile mici și calitatea serviciilor medicale limitează creșterea reală a bunăstării. În acest context, Iașul se conturează ca un oraș al echilibrului: nu cel mai bogat, dar unul în care viața rămâne accesibilă și predictibilă pentru o mare parte a populației. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Miruță despre scăderea nivelului de trai: Au fost decizii împotriva oamenilor
Scăderea nivelului de trai în România și creșterea prețurilor la energie și la costul de viață sunt consecințele unor „decizii împotriva oamenilor, prost gândite” luate în anii anteriori, spune ministrul Economiei. Radu Miruță adaugă că aceste efecte nu pot fi rezolvate peste noapte. Întrebat la B1 TV ce părere are despre faptul că nivelul de trai în România scade în contextul îngrijorărilor legate de prețul facturilor și costul vieții, Miruță a răspuns: „Au fost niște decizii împotriva oamenilor și prost gândite și este inerția aia care încă mai produce efecte”. Ministrul a dat ca exemplu energia: „Cum ne așteptăm să avem preț bun la energie dacă noi am închis sursele de producere a energiei electrice? Cum ne așteptăm să avem preț bun la restul produselor care sunt produse din consum mare de energie dacă noi am importat energie de două ori mai scumpă decât pe centralele pe care le-am împietrat să mai producă energie la un moment dat?”. Miruță a subliniat că sunt „decizii care au fost luate, au fost luate de guvern, au fost încuviințate în parlament” și care au dus la situația actuală, inclusiv scoaterea din fondul de rezervă al guvernului „de 10 ori mai mulți bani decât maximul din ’90 până la anul trecut”. „Le rezolvăm unul câte unul, dar nu putem să apăsăm peste noapte un buton să se rezolve toate lucrurile astea care au fost create în ani de zile”, a explicat ministrul. Referitor la întrebarea dacă vor crește taxele de la începutul anului următor, Miruță a fost categoric: „Nu. Discuțiile în coaliție sunt că ce se va mai schimba din punct de vedere fiscal sunt măsuri pe care guvernul le ia pentru propria curte. Nu vor mai fi măsuri împotriva mediului privat”. Miruță a subliniat că Guvernul transmite un mesaj clar mediului de afaceri: „Suntem în traseul în care trebuie să arătăm că ne ținem de cuvânt, suntem oameni serioși, nu mai avem nimic cu voi, dimpotrivă, dacă putem vă ajutăm”.
În ce județe și orașe din România poți să trăiești mai bine decât un german de condiție medie, în 2025
Mulți români se plâng de salariile mici, corupția politică și de situația precară a infrastructurii și a serviciilor sociale din România. Din aceste motive, unii tineri emigrează peste hotare, fără dorința de a se mai întoarce vreodată. Însă, se poate trăi bine și în România. Chiar peste media Uniunii Europene. În ce județe pot românii să trăiască mai bine decât un german sau un francez de condiție medie? Orașele în care se poate trăi mai bine ca-n Germania Potrivit Eurostat , românii din municipiile București și Cluj-Napoca trăiesc mai bine decât media UE. Românii din Timiș, Prahova, Gorj, Brașov, și Constanța au un nivel mediu de trai aproape de media UE, potrivit datelor Eurostat. În privința produsului intern brut (PIB) pe locuitor în standarde de putere de cumpărare (PPS) de 87.400, bucureștenii o duc mult mai bine nu numai față de media europeană (PPS de 38.100). Nivelul de trai al bucureștenilor depășește lejer nivelul de trai al unor metropole precum Stockholm (PPS 58.300), Helsinki (PPS 50.000), Roma (PPS 46.900) sau Milano (PPS 69.200). Clujenii au un standard al puterii de cumpărare de 43.500, în timp ce românii din Timiș (PPS 38.000), Constanța (PPS 34.900), Prahova (PPS 32.300), Brașov (PPS 33.300) și chiar Gorj (PPS 36.400) Regiunile irlandeze Dublin (PPS 139.500) și Sud-Vest (PPS 137.300) au înregistrat cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor dintre regiunile din nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS 3) din UE, înaintea regiunilor Wolfsburg, Kreisfreie Stadt din Germania (PPS 136.500). În Paris din Franța, PPS este de 126.900. București Numbeo: Diferențele de prețuri și de nivel de trai între țări rămân semnificative în 2025 Statele care au economii mai slabe par mai accesibile pentru străini, dar localnicii se raportează la veniturile mici pe care le primesc. Clasamentul Numbeo este realizat pe baza prețurilor medii pentru alimente, transport, restaurante, chirii, utilități și alte cheltuieli curente. Având un indice de bază de 100 de puncte, orașul american New York a fost luat drept reper – țările sau orașele cu un scor sub 100 sunt considerate mai ieftine decât metropola de pe Coasta de Est, în timp ce statele cu peste 100 de puncte sunt mai scumpe. De exemplu, la un indice al costului vieții de 120 se spune că acel loc este cu 20% mai scump decât New Yorkul.Conform datelor de piață culese de Numbeo, România ocupă locul 78 la nivel global în Indexul Costului Vieții 2025. Țara noastră se situează în jumătatea inferioară a clasamentului mondial.Cea mai ieftină țară din Europa este Belarus, urmată de Ucraina, Kosovo și Republica Moldova. În această ierarhie, România se află pe locul 8, fiind ușor mai scumpă decât Rusia, dar mai ieftină decât statele din Europa Centrală. Sursa Foto: Profimedia/ STB Autorul recomandă: Pe ce loc este România în clasamentul mondial al nivelului de trai. Topul NUMBEO al celor mai scumpe țări din lume