De ce este frig, tot timpul, în Noaptea de Înviere
Frigul din Noaptea de Înviere, perceput adesea ca o „răcire a vremii” în perioada sărbătorilor pascale, este un fenomen meteorologic comun în emisfera nordică, inclusiv în țara noastră, cauzat de tranziția sezonieră. Paștele cade, în general, în lunile aprilie sau mai, exact în perioada de tranziție între iarnă și vară, caracterizată prin instabilitate atmosferică, schimbări bruște de temperatură și o circulație a aerului rece dinspre regiunile polare. FOTO – Caracter ilustrativ În acest interval de timp, masele de aer rece din nord pot coborî rapid spre latitudinile noastre și, astfel, pot provoca scăderi de temperatură chiar și după mai multe zile calde. Vremea capricioasă reprezintă o caracteristică a primăverii, cu alternanțe frecvente între zile însorite și zile reci sau ploioase, fapt ce accentuează senzația de frig. Așadar, frigul din perioada Paște nu este un fenomen meteo neobișnuit, ci o manifestare a instabilității climatice specifice primăverii. Paștele nu este întotdeauna friguros, însă percepția noastră este influențată de faptul că data sărbătorii se schimbă anual. Paștele este o sărbătoare mobilă, calculată în funcție de prima lună plină de după echinocțiul de primăvară, și astfel poate cădea oricând între 22 martie și 8 mai. Astfel, când Paștele este la început de aprilie, probabilitatea de a prinde mase de aer polar este mult mai mare decât dacă ar fi în luna mai. Primăvara este un anotimp caracterizat de o luptă între masele de aer, astfel că aerul cald începe să urce dinspre sud (Africa/Mediterană), iar cel rece persistă încă la latitudini nordice și poate coborî brusc. Tocmai această tranziție generează ploi, vânt puternic și scăderi bruște de temperatură, fenomen care mai este cunoscut și sub numele de… „capriciile primăverii”. Și mai este un aspect: Slujba de Înviere are loc noaptea, când temperaturile sunt oricum la pragul minim al zilei și, astfel, stând afară mai multe ore, senzația de frig se intensifică. Cum va fi vremea, în Noaptea de Înviere din 2026 În noaptea de Înviere, temperaturile vor fi mai scăzute decât în mod normal pentru această perioadă, iar cerul va fi în mare parte noros. În unele zone sunt posibile și ploi slabe, însoțite de vânt moderat, ceea ce va accentua senzația de frig. Astfel, cei care vor participa la slujba de Înviere ar trebui să se pregătească pentru o noapte răcoroasă și, pe alocuri, umedă, fiind recomandat să se îmbrace mai gros. În Capitală, pe timpul nopții, termometrele vor arăta 4-5 grade Celsius, iar ziua vor fi între 10 și 13 grade. În întreaga țară, temperaturile vor varia între 5 și 14 grade, în prima zi de Paște. Autorul recomandă: Viscol și -5 grade Celsius în România, de Paște. Pe ce dată scăpăm de iarnă Ninge în zonele montane din Suceava și alte două județe. Drumarii intervin cu mai multe utilaje pe șoselele acoperite de zăpadă Ninge de Paște în România. Meteorologii Accuweather anunță viscol și strat de 10 cm de zăpadă
Sondaj INSCOP Research. Trei sferturi dintre români vor participa la slujba de Înviere și vor petrece Paștele acasă
Majoritatea românilor intenționează să meargă la Slujba de Înviere anul acesta, arată ultimul Barometru Informat.ro – INSCOP Research. Mai exact, trei din patru români spun că vor participa la ceremonia religioasă, iar un procent similar afirmă că își vor petrece sărbătorile Pascale acasă. Conform datelor, doar 2.5% declară că vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% intenționează să călătorească în străinătate, relevă sondajul realizat între 1 și 7 aprilie 2026. Semnificația Paștelui pentru români Conform cercetării INSCOP, 73.4% dintre români văd Paștele ca pe o sărbătoare religioasă. Datele spun că 12.1% îl consideră o sărbătoare de familie, 6.9% ca o tradiție culturală, 5.4% ca pe o sărbătoare comercială, 0.9% îl percep ca perioadă liberă din an, iar 0.4% au alte opinii. Totodată, 0.9% nu au răspuns sau nu știu. Sunt câteva categorii specifice care consideră Paștele în primul rând religios: votanții PSD și AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sau urban mic. În schimb, votanții PNL, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public percep sărbătoarea mai mult ca o ocazie de reuniune familială. Participarea la Slujba de Înviere în 2025 Anul trecut, 65.9% dintre cei chestionați au participat la slujba de Înviere, în noaptea de Paști, în timp ce un procent de 34% nu au luat parte la eveniment. Ponderea celor care nu au răspuns a fost de 0.1%. Participanți mai numeroși decât media sunt votanții AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public. Cei care nu au participat mai frecvent decât restul populației includ votanții PNL, persoanele peste 45 de ani și cei cu studii superioare. Intenția de participare în 2026 Pentru slujba din acest an, informațiile colectate de INSCOP arată că 75.6% dintre români declară că vor merge la Slujba de Înviere, în timp ce 21.7% nu intenționează acest lucru. 2.7% nu au răspuns sau nu știu. Cei mai dornici să participe sunt votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la stat și utilizatorii de Facebook și Instagram. În schimb, cei care nu vor participa mai des decât media sunt votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din orașe mici. Planurile pentru minivacanța de Paște Sondajul arată că 76.2% dintre respondenți își vor petrece Paștele acasă. De asemenea, 9.6% vor merge la rude sau prieteni, 2.5% vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% în străinătate. Aceleași date arată că 3.7% nu s-au decis încă, 6% nu vor face nimic special, iar 0.2% nu știu sau nu răspund. Mai mulți decât media vor rămâne acasă: votanții PSD, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din mediul rural. Cei care vor merge la rude sau prieteni mai des decât media sunt votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Capitalei și angajații la stat. INSCOP arată că în vacanță la țară intenționează să plece mai mulți decât media: votanții USR și persoanele între 30 și 44 de ani. Metodologia sondajului Datele au fost culese între 1 și 7 aprilie 2026 prin metoda CATI, adică interviuri telefonice. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.