Islanda, dată în judecată pentru că nu acordă prioritate legislației europene | Este un caz juridic mai complex decât pare
Cazul vizează Protocolul 35 al Acordului privind SEE, care permite Islandei, Norvegiei și Liechtensteinului accesul la piața unică a Uniunii Europene, în schimbul preluării unei părți importante din legislația comunitară, potritivt Rappoerteur. Deși Islanda și-a asumat această obligație în urmă cu peste trei decenii, autoritățile nu au reușit până acum să o aplice pe deplin. Guvernul a prezentat recent o propunere legislativă pentru introducerea Protocolului 35 în dreptul național, însă parlamentarii au dezbătut proiectul timp de nouă ore fără să ajungă la o concluzie. Este a patra încercare de adoptare a măsurii. Deocamdată, nu este clar dacă Executivul dispune de suficiente voturi pentru a obține aprobarea Parlamentului. Carl Baudenbacher, fost președinte al Curții EFTA între 2003 și 2017, consideră că există argumente solide împotriva Islandei, dar avertizează că situația juridică este mai complexă decât pare. Protocolul nu prevede preluarea integrală a principiului supremației dreptului UE și nici o formulă legislativă obligatorie, a explicat acesta pentru publicația Rapporteur. CE ceruse, în septembrie, accelerarea preluării de norme europene Disputa apare într-un moment sensibil pentru relația Islandei cu Uniunea Europeană. La sfârșitul lunii august, alegătorii islandezi au respins reluarea negocierilor de aderare la UE, o propunere importantă pentru guvernul de centru-stânga. În paralel, Comisia Europeană a avertizat în septembrie că Islanda, Norvegia și Liechtenstein trebuie să accelereze preluarea legislației europene, pe fondul creșterii volumului de norme noi. Deși Comisia nu supraveghează aceste trei țări în același mod ca statele membre, Baudenbacher consideră că spațiul pentru întârzieri și tratamente speciale se restrânge.
Prințesa norvegiană, Märtha Louise, și soțul ei îi dau în judecată pe foștii lor prieteni
Documentele judiciare depuse la Los Angeles pe 14 septembrie susțin că foștii prieteni și colegi au „folosit în scopuri răuvoitoare accesul privat care le fusese acordat odată”. Printre acuzați se numără „foști parteneri intimi, asociați de afaceri de încredere și un membru al familiei”. Procesul a fost intentat pentru calomnie, în legătură cu ceea ce cuplul a descris drept o „trădare calculată a încrederii”, potrivit The Guardian. Documentele susțin că informații precum „comunicări confidențiale, acuzații contestate și pretinse informații privilegiate” au fost folosite împotriva lui Märtha Louise, a lui Verrett și a companiei sale, Ohana, în ceea ce cuplul descrie ca fiind o „serie coordonată de atacuri publice devastatoare”. Suma totală a despăgubirilor solicitate depășește 80 de milioane de dolari, potrivit publicației VG. Documentele susțin că atacurile ar fi început cu ani în urmă, dar că au continuat și s-au agravat anul acesta și anul trecut. „În acea perioadă, reclamanții s-au confruntat cu circumstanțe medicale și personale semnificative, inclusiv insuficiența renală gravă a lui Verrett, tratamentul cu dializă, deteriorarea stării de sănătate și recentul transplant renal, precum și pierderea recentă a tatălui prințesei Märtha Louise”, potrivit documentelor depuse la Curtea din Los Angeles. Perioadă dificilă pentru familia regală Acțiunea în justiție are loc într-o perioadă deosebit de dificilă pentru familia regală norvegiană. Regele Harald a murit în luna august, la vârsta de 89 de ani, fiind succedat de fiul său, Haakon, care este fratele lui Märtha Louise. La doar două zile după înmormântarea regelui Harald, prințesa Astrid, sora acestuia, în vârstă de 94 de ani a murit și ea, în luna septembrie. În același timp, familia regală a fost implicată în mai multe scandaluri, printre care și dezvăluirile privind prietenia reginei Mette-Marit cu Jeffrey Epstein. Fiul reginei, Marius Borg Høiby, a fost găsit vinovat în iunie de două acuzații de viol. Regina, care suferă de fibroză pulmonară, a suferit un transplant de plămâni în aceeași lună. „Deși, în mod normal, reclamanții ar fi preferat să-și dedice această perioadă sănătății, familiei, doliului și recuperării, momentul depunerii acestei acțiuni este determinat de termenele legale aplicabile. Reclamanții trebuie să acționeze în acest moment nefericit pentru a-și păstra pretențiile și a-și proteja drepturile care decurg din publicațiile și comportamentul pârâților din anii 2025 și 2026” se mai arată în documente. „Au fost primiți în viața personală” Persoanele acuzate au făcut parte, la un moment dat din cercul restrâns al cuplului, potrivit plângerii depuse la Curtea de Los Angeles. „Aceștia au fost primiți în viața privată a lui Verrett, în relațiile sale familiale, în comunicările sale, în chestiunile legate de clienți și în operațiunile comerciale, prin intermediul unor relații de intimitate, încredere, confidențialitate și responsabilitate profesională”, se mai arată în documente. Potrivit avocatului din SUA al cuplului, Richard Roth, reputația celor doi soți ar fi afectată de ani de zile. „Reputația clienților noștri a fost judecată de public de ani de zile. Acum, faptele vor fi verificate într-o instanță de judecată”, a declarat apărătorul cuplului pentru tabloidul norvegian VG. Documentele judiciare menționează două viitoare ședințe de judecată în acest caz, în luna decembrie.
Fjord, filmul lui Cristian Mungiu, nominalizarea României la Premiile Oscar 2027. Decizia, luată în unanimitate
„Fjord”, noul film scris și regizat de Cristian Mungiu, va fi propunerea României pentru Premiile Oscar din 2027, la categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional”, anunță Centrul Național al Cinematografiei (CNC) într-un comunicat. CNC precizează că decizia a fost luată în unanimitate de comisia de selecție. Actorul de origine română Sebastian Stan, nominalizat la Oscar anul trecut pentru interpretarea lui din „The Apprentice”, joacă în noul film al lui Cristian Mungiu rolul lui Mihai Gheorghiu, un inginer care s-a mutat în Norvegia alături de soția sa și cei cinci copii ai lor. Actrița norvegiană Renate Reinsve, nominalizată la Premiul Oscar chiar anul acesta pentru interpretarea din filmul „Sentimental Value”, o interpretează pe Lisbet, soția lui Mihai Gheorghiu. Filmul, inspirat din cazul familiei Bodnariu, analizează conflictul dintre mentalitățile unor părinți care aplică inclusiv corecții fizice copiilor și realitatea societății în care aceștia s-au mutat. „Fjord” este unul dintre puținele filme care pot stârni conversații, un film care îi provoacă pe spectatori cu o întrebare la care pare mai greu de răspuns decât ar trebui în zilele noastre: ai proteja drepturile cuiva cu care nu ești deloc de acord? Filmul a avut premiera în Competiția Oficială a Festivalului de la Cannes, unde a câștigat premiul Palme d’Or pentru Cel mai bun film, Premiul FIPRESCI, Premiul juriului ecumenic, Prix de la Citoyenneté și Premiul François Chalais. Acesta a fost lansat pe 19 august 2026 în cinematografele din Franța și urmează să fie lansat în această iarnă și în cinematografele din România. În luna iunie, „Fjord” a avut parte de o avanpremieră de o zi în sălile de cinema din România. După succesul de la Cannes, Cristian Mungiu a spus că și-a dorit ca românii să poată vedea filmul înainte de premiera generală. Lista scurtă pentru nominalizările la Oscar 2027 va fi anunțată de Academia Americană de Film pe 15 decembrie, iar selecția finală va fi făcută publică pe 21 ianuarie 2027. Cea de-a 99-a gală a Premiilor Academiei Americane de Film este programată pentru 14 martie 2027, la Los Angeles. Noul lungmetraj era deja calificat la preselecția Premiilor Oscar datorită unei noi reguli introduse recent de Academia Americană a Artelor și Științelor Filmului. Pe lângă înscrierea unui film ca parte a selecției oficiale a unei țări sau regiuni, un film într-o altă limbă decât engleza poate fi acum înscris în competiție dacă a câștigat premiul pentru cel mai bun film la un festival de film important.
Cresc cazurile de boala ploii în Europa
Este vorba de Franța, Germania, Spania, Suedia, Norvegia, conform ECDC. Dermatofiloza poate provoca pe piele mici umflături, coșuri cu puroi, cruste, piele care se cojeste și, uneori, mâncărime, potrivit rainews.it. În cazurile recente din Europa, leziunile au apărut în diverse zone, inclusiv în regiunea genitală, inghinală, pe coapse și pe față. Problema o reprezintă asemănarea cu alte infecții dermatologice sau cu transmitere sexuală. Vestea bună e că boala se prezintă, în general, în formă ușoară și răspunde bine la tratamentul cu antibiotice, fie ele locale sau sistemice. Până în prezent, nu s-au înregistrat complicații grave în focarele europene. În ultimele luni, lista țărilor afectate s-a extins. Cazurile sunt observate mai ales în rândul bărbaților homosexuali sau bisexuali. Un caz izolat înregistrat în Regatul Unit cu câteva zile în urmă a ajuns pe paginile revistei BMJ. Cazul a fost identificat în Scoția și este legat de frecventarea unui local destinat activităților sexuale. Noutatea care atrage atenția se referă la cazurile apărute recent în diferite țări europene. În mod tradițional, infecția la om era asociată mai ales cu contactul direct cu animale infectate sau cu material contaminat. În cazurile cele mai recente, însă, a ieșit la iveală posibilitatea unei transmiteri de la om la om prin contact foarte strâns. Au fost descrise cazuri chiar și în rândul persoanelor care practică sporturi de contact, cum ar fi artele marțiale în cazul Norvegiei. De ce se numește „boala ploii” Denumirea de „boala ploii” este o denumire jurnalistică derivată din „rain rot” sau „rain scald”, expresii utilizate în special pentru boala la animale. Ploaia nu provoacă direct boala. Umiditatea persistentă înmoaie pielea, favorizează apariția infecției și o face mai vulnerabilă. Prevenție Măsurile de prevenție sunt simple: „Evitați contactul direct cu leziunile suspecte, nu folosiți aceleași prosoape mai multe persoane, aveți grijă de igiena personală și protejați eventualele răni sau zgârieturi”.
Imagini emoționante din Norvegia. Sicriul regelui Harald V a ajuns la Palatul Regal, înconjurat de mii de oameni
Regele Harald V al Norvegiei a murit vineri, 28 august, la vârsta de 89 de ani, la Spitalul Național din Oslo. Moartea suveranului a declanșat o amplă reacție de tristețe în Norvegia. Vineri seara, sicriul regelui a fost transportat de la capela spitalului către Palatul Regal. Cortegiul funerar a traversat centrul capitalei, în timp ce oamenii s-au adunat de-a lungul traseului. Norvegienii au venit să-și ia rămas-bun de la monarhul care a domnit aproape 35 de ani. Mulți au adus flori, pe care le-au depus în fața Palatului Regal, transformând zona într-o mare de buchete. La sosirea cortegiului, atmosfera a fost una solemnă. Oamenii au aplaudat și au urmărit în liniște trecerea sicriului. La Palatul Regal, sicriul lui Harald V a fost depus pe catafalc, unde va putea fi văzut de public înaintea funeraliilor. Harald V a devenit rege al Norvegiei în 1991, după moartea tatălui său, regele Olav V. În cei aproape 35 de ani de domnie, a devenit una dintre cele mai populare figuri publice ale țării. Funeraliile regelui Harald V vor avea loc la Oslo, în cadrul ceremoniei oficiale organizate de Casa Regală a Norvegiei. Haakon VIII, cel mai tânăr rege din Europa După moartea lui Harald V, tronul Norvegiei a revenit fiului său, Haakon, care a devenit rege sub numele de Haakon VIII. La câteva ore după decesul tatălui său, noul șef al statului a convocat primul său consiliu de stat pentru a proclama oficial moartea regelui Harald și pentru a-și anunța numele de domnie. Haakon al VIII-lea, în vârstă de 53 de ani, devine cel mai tânăr rege din Europa. Soția sa, Mette-Marit, în vârstă de 52 de ani, devine regină a Norvegiei, potrivit publicației Histoires Royales.
Cine este Haakon, noul rege al Norvegiei. Prințul care a vrut să fie cât mai departe de casă ajunge pe tron
Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a deteriorat. Deși s-a născut în familia regală, Haakon a mărturisit că i-a fost greu să accepte statutul pe care îl avea. „Da, eram membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta. La școală mă făcea anxios”, a scris Haakon în autobiografia sa, publicată în 2023. În copilărie prefera să stea departe de atenția publică. „Acolo unde nu eram văzut, lucrurile mergeau bine. Atenția putea să fie îndreptată către alți oameni”, își amintea el. A plecat în Statele Unite pentru a fi cât mai departe de casă În loc să urmeze tradiția familiei și să studieze la Universitatea Oxford, Haakon a ales Universitatea California, Berkeley. Prințul moștenitor a explicat că voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Viața din California i-a oferit exact distanța pe care o căuta. A fost atras de scena muzicală a orașului și, mai ales, de surfing. În autobiografia sa, Haakon spune că în apă putea să fie el însuși, scrie Reuters „În apă, puteam fi eu”, a scris viitorul rege. Pasiunea pentru surfing a rămas și la maturitate una dintre puținele zone în care Haakon spune că se simte complet desprins de presiunea rolului său public. Povestea de dragoste cu Mette-Marit, care a scandalizat Norvegia După întoarcerea în Norvegia, în 1999, Haakon a cunoscut-o pe Mette-Marit Tjessem Høiby, la un festival de muzică. Relația lor a provocat însă controverse. Mette-Marit nu provenea dintr-o familie aristocratică, era mamă singură și avea un trecut asociat scenei cluburilor de muzică house din Norvegia. Presa a acordat o atenție considerabilă relației, însă regele Harald al V-lea și regina Sonja au susținut-o. Harald însuși se căsătorise cu o femeie care nu provenea dintr-o familie regală, în ciuda opoziției tatălui său. Haakon și Mette-Marit s-au căsătorit în 2001. Cei doi au împreună doi copii, prințesa Ingrid Alexandra și prințul Sverre Magnus. Mette-Marit mai are un fiu, Marius Borg Høiby, dintr-o relație anterioară. Haakon a spus că soția sa l-a ajutat să iasă din carapace și a descris-o drept opusul său din punct de vedere social. „Nu sunt foarte bun din punct de vedere social. Mette are un talent natural. Poate intra într-o încăpere și se poate înțelege cu toată lumea”, a scris el. Noul rege preia tronul într-un moment dificil pentru familia regală Haakon devine rege într-o perioadă complicată pentru familia regală norvegiană. În ultimii ani, familia sa a fost afectată de două scandaluri majore. În ianuarie, documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA au inclus corespondență prin e-mail între Mette-Marit și Jeffrey Epstein. Prințesa moștenitoare nu a făcut declarații publice timp de șapte săptămâni. Ulterior, într-un interviu acordat televiziunii publice norvegiene NRK, Haakon a stat alături de ea și a transmis că mariajul înseamnă să fii împreună atât în momentele bune, cât și în cele dificile. „Mette este grijulie, înțeleaptă și foarte puternică”, a spus Haakon, adăugând că o va avea întotdeauna „în echipă” atunci când apare o situație dificilă. În același timp, familia regală a fost afectată de cazul lui Marius Borg Høiby, fiul lui Mette-Marit și fiul vitreg al lui Haakon. Høiby a fost judecat pentru acuzații de viol și violență domestică, pe care le-a negat. În iunie, acesta a fost găsit vinovat pentru două dintre cele patru acuzații de viol și pentru o acuzație de violență domestică și a fost condamnat la patru ani de închisoare. Atât Høiby, cât și procurorii au contestat sentința. Haakon a declarat că familia îl sprijină pe Marius, dar că se gândește și la presupusele victime. „Pentru mine, cel mai important lucru în ultimele zile a fost să am grijă de turmă”, a spus atunci prințul moștenitor. Haakon devine al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă Odată cu urcarea sa pe tron, Haakon devine al patrulea rege al Norvegiei în epoca modernă. Monarhia norvegiană modernă datează din 1905, când Norvegia și-a declarat independența deplină față de Suedia. În urma unui referendum, norvegienii au ales să păstreze monarhia în locul transformării țării într-o republică. Prințul Carl al Danemarcei a devenit atunci regele Haakon al VII-lea, inaugurând linia modernă a monarhilor norvegieni. Fiul său, Harald al V-lea, a domnit din 1991 până la moartea sa, iar acum coroana ajunge la Haakon. Dacă își păstrează numele regal, noul suveran va fi cunoscut drept regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deși are posibilitatea de a alege un alt nume la urcarea pe tron. Un rege care nu și-a dorit întotdeauna viața regală În ciuda dificultăților din tinerețe, Haakon spune că în timp a ajuns să accepte și chiar să găsească un sens în rolul său. „Pot găsi sens și bucurie în acest rol și pot încerca să fiu de ajutor altora”, a scris el. Iar dacă există un loc în care noul rege spune că se simte cu adevărat liber, acesta este apa. „Ca adult, sunt cel mai fericit în apă, alături de familia mea”, a mărturisit Haakon. „Îmi oferă o pace interioară atunci când turma este adunată să facă ceea ce îmi place cel mai mult: să fiu printre valuri”, a mai scris el.
O țară nordică va intra sub umbrela nucleară a Franței: Am luat decizia ținând cont de situația politicii de securitate din Europa
Premierul norvegian Jonas Gahr Stoere s-a aflat miercuri la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele Emmanuel Macron, pentru a semna un nou acord de apărare cu Franța, care include aderarea Norvegiei la umbrela nucleară a acesteia. „Facem acest lucru având în vedere situația politicii de securitate din Europa, inclusiv reînarmarea masivă a Rusiei, inclusiv în domeniul nuclear, și faptul că aceasta duce un război pe scară largă împotriva unei alte țări europene”, a declarat Stoere pentru agenția de știri norvegiană NTB, scrie Reuters. Premierul norvegian a subliniat faptul că pe timp de pace nu vor fi amplasate arme nucleare pe teritoriul țării. Prin această decizie, Norvegia se alătură țărilor care beneficiază de protecția nucleară a Franței, după Polonia și Lituania, care au, de asemenea, granițe comune cu Rusia. În luna martie, Franța s-a oferit să extindă protecția „umbrelei sale nucleare” asupra altor țări europene. De exemplu, un atac asupra Norvegiei ar putea declanșa o ripostă nucleară din partea Franței. Potrivit Reuters, Rusia și SUA sunt cele mai mari puteri nucleare din lume, cu peste 5.000 de focoase nucleare fiecare. China are aproximativ 500, Franța are 290, iar Marea Britanie 225.
Norvegia acordă Ucrainei peste 250 de milioane de dolari prin programul PURL
Miercuri, Norvegia a anunțat că va acorda Ucrainei 2,8 miliarde de coroane norvegiene (peste 259 de milioane de dolari) prin intermediul inițiativei NATO pentru achiziționarea de armament american, denumită „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei” (PURL). Potrivit Ukrinform, acest lucru a fost anunțat de Devdiscourse. Se menționează că acest sprijin financiar semnifică angajamentul Norvegiei de a ajuta Ucraina în contextul provocărilor actuale și al tensiunilor geopolitice. Guvernul norvegian a declarat că în această perioadă este foarte importantă sprijinirea Ucrainei, ceea ce se aliniază priorităților sale strategice în regiune, se arată în raport. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri la Erevan, în marja celui de-al 8-lea summit al Comunității Politice Europene, că programul PURL funcționează și că rachetele antibalistice vor continua să fie furnizate Ucrainei. Inițiativa Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei (PURL) este un mecanism de furnizare a armelor către Ucraina pe baza unei liste de nevoi prioritare. Aceasta permite statelor membre NATO să finanțeze furnizarea de arme și tehnologii americane prin contribuții voluntare.
Norvegia se alătură țărilor care interzic rețelele sociale copiilor sub 16 ani
Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere a anunțat vineri, printr-un comunicat, că Norvegia va prezenta un proiect de lege în Parlament, până la finalul acestui an, care să interzică accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Companiile de tehnologie vor fi responsabile pentru verificarea vârstei utilizatorilor, transmite Reuters. Anunțul vine după ce la începutul lunii și Grecia a transmis că vrea interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. O măsură importantă pentru protejarea copiilor „Introducem această legislație pentru că ne dorim o copilărie în care copiii să poată fi copii”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Stoere în comunicat. „Joaca, prieteniile și viața de zi cu zi nu trebuie să fie preluate de algoritmi și ecrane. Aceasta este o măsură importantă pentru a proteja viața digitală a copiilor”, a adăugat Stoere. Guvernul norvegian nu a precizat care vor fi aplicațiile vizate de interdicții, potrivit aceleiași surse. Interzicerea accesului minorilor la rețele este un subiect tot mai discutat în țări precum Slovenia, Marea Britanie, Austria și Spania, după ce Australia a devenit prima țară din lume care a restricționat accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, anul trecut.
Rușine epocală! România – Norvegia 25-45 în EHF EURO CUP
Naționala feminină a ajuns rușinea Europei, fiind învinsă la 20 de goluri, pe teren propriu. România – Norvegia s-a terminat 25-45, scor care îi șochează până și pe cei de la EHF. Niciodată nu s-a mai întâmplat ca naționala feminină de handbal a României să încaseze 45 de goluri într-un meci oficial. A făcut-o cu Norvegia, în EHF EURO CUP. România a fost învinsă de Norvegia cu 25-45, după ce în prima repriză marcase doar 9 goluri Penultimul meci al „tricolorelor” din Grupa 1 a EHF Euro Cup, competiţia dedicată echipelor deja calificate la Campionatul European din luna decembrie a acestui an, a consemnat o rușine epocală pentru naționala feminină de handbal a țării noastre. Pentru prima dată în istorie, handbalistele au primit 45 de goluri într-un meci oficial. Site-ul oficial al forului continental scrie că precedenta contraperformanță datează de un an și jumătate, mai precis din noiembrie 2024, când Olanda s-a impus cu 41-26. Meciul s-a jucat la Sala Polivalentă din București, iar lucrurile au fost clare încă din primele secunde ale confruntării înaintea căreia s-a șinut un moment de reculegere în memoria fostului mare antrenor de fotbal Mircea Lucescu. Reistad, cea mai valoroasă handbalistă a momentului, a marcat 5 goluri la primele 5 aruncări la poartă. Nu i-a fost suficient, deoarece a pus-o excelent în valoare pe Wollik, iar golurile în poarta echipei României veneau pe bandă rulantă. Până în minutul 24, portărițele românce, Diana Ciucă și Bianca Curment, au parat o singură din 21 de aruncări. Scorul de 20-7 pentru Norvegia a luat proporții până la pauză, când tabela înregistra un incredibil 24-9. Nu mai puțin de 12 jucătoare au înscris pentru Norvegia Fanilor prezenți în sală nu le venea să creadă ceea ce se întâmplă pe parchet, iar în repriza a doua Norvegia a continuat să joace la capacitate maximă și a câștigat această parte a confruntării la 5 goluri. Scor final, 25-45, care păstrează, totuși, naționala României, în lupta pentru semifinale. Echiopa țării noastre, calificate direct la EURO 2026, în calitate de gazdă, alături de Polonia, Cehia, Slovacia şi Turcia, se califică în turneul final din Euro Cup dacă nu pierde la mai mult de 4 goluri în fața Poloniei. Meciul are loc în decplasare, pe 11 aprilie. În această situație, „tricolorele” dau peste Danemarca în penultimul act. Cel mai probabil, în cealaltă semifinală se vor întâlni Norvegia și Ungaria. Pentru România au marcat, în umilința cu Norvegia, Seraficeanu 5 goluri, Elghaoui 4, Stoica şi Szoke, câte 3, Laslo, Bazaliu, Roșu și Gogîrlă câte două, iar Burlachenko și Boiciuc au înscris o dată. De partea cealaltă, pentru Norvegia au înscris 12 jucătoare, evidențiindu-se Henriksen cu 6 goluri, plus Breistol, Reistad și Hovden cu câte 5 ori. În primele meciuri din Grupa 1, „tricolorele” au fost învinse, în deplasare, de Norvegia, cu 27-29 cu Norvegia, au dispus de Polonia cu 34-29 și au obținut un dublus cuces cu Slovacia, 32-26 şi 32-19.