O țară nordică va intra sub umbrela nucleară a Franței: Am luat decizia ținând cont de situația politicii de securitate din Europa
Premierul norvegian Jonas Gahr Stoere s-a aflat miercuri la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele Emmanuel Macron, pentru a semna un nou acord de apărare cu Franța, care include aderarea Norvegiei la umbrela nucleară a acesteia. „Facem acest lucru având în vedere situația politicii de securitate din Europa, inclusiv reînarmarea masivă a Rusiei, inclusiv în domeniul nuclear, și faptul că aceasta duce un război pe scară largă împotriva unei alte țări europene”, a declarat Stoere pentru agenția de știri norvegiană NTB, scrie Reuters. Premierul norvegian a subliniat faptul că pe timp de pace nu vor fi amplasate arme nucleare pe teritoriul țării. Prin această decizie, Norvegia se alătură țărilor care beneficiază de protecția nucleară a Franței, după Polonia și Lituania, care au, de asemenea, granițe comune cu Rusia. În luna martie, Franța s-a oferit să extindă protecția „umbrelei sale nucleare” asupra altor țări europene. De exemplu, un atac asupra Norvegiei ar putea declanșa o ripostă nucleară din partea Franței. Potrivit Reuters, Rusia și SUA sunt cele mai mari puteri nucleare din lume, cu peste 5.000 de focoase nucleare fiecare. China are aproximativ 500, Franța are 290, iar Marea Britanie 225.
Norvegia acordă Ucrainei peste 250 de milioane de dolari prin programul PURL
Miercuri, Norvegia a anunțat că va acorda Ucrainei 2,8 miliarde de coroane norvegiene (peste 259 de milioane de dolari) prin intermediul inițiativei NATO pentru achiziționarea de armament american, denumită „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei” (PURL). Potrivit Ukrinform, acest lucru a fost anunțat de Devdiscourse. Se menționează că acest sprijin financiar semnifică angajamentul Norvegiei de a ajuta Ucraina în contextul provocărilor actuale și al tensiunilor geopolitice. Guvernul norvegian a declarat că în această perioadă este foarte importantă sprijinirea Ucrainei, ceea ce se aliniază priorităților sale strategice în regiune, se arată în raport. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri la Erevan, în marja celui de-al 8-lea summit al Comunității Politice Europene, că programul PURL funcționează și că rachetele antibalistice vor continua să fie furnizate Ucrainei. Inițiativa Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei (PURL) este un mecanism de furnizare a armelor către Ucraina pe baza unei liste de nevoi prioritare. Aceasta permite statelor membre NATO să finanțeze furnizarea de arme și tehnologii americane prin contribuții voluntare.
Norvegia se alătură țărilor care interzic rețelele sociale copiilor sub 16 ani
Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere a anunțat vineri, printr-un comunicat, că Norvegia va prezenta un proiect de lege în Parlament, până la finalul acestui an, care să interzică accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Companiile de tehnologie vor fi responsabile pentru verificarea vârstei utilizatorilor, transmite Reuters. Anunțul vine după ce la începutul lunii și Grecia a transmis că vrea interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. O măsură importantă pentru protejarea copiilor „Introducem această legislație pentru că ne dorim o copilărie în care copiii să poată fi copii”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Stoere în comunicat. „Joaca, prieteniile și viața de zi cu zi nu trebuie să fie preluate de algoritmi și ecrane. Aceasta este o măsură importantă pentru a proteja viața digitală a copiilor”, a adăugat Stoere. Guvernul norvegian nu a precizat care vor fi aplicațiile vizate de interdicții, potrivit aceleiași surse. Interzicerea accesului minorilor la rețele este un subiect tot mai discutat în țări precum Slovenia, Marea Britanie, Austria și Spania, după ce Australia a devenit prima țară din lume care a restricționat accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, anul trecut.
Rușine epocală! România – Norvegia 25-45 în EHF EURO CUP
Naționala feminină a ajuns rușinea Europei, fiind învinsă la 20 de goluri, pe teren propriu. România – Norvegia s-a terminat 25-45, scor care îi șochează până și pe cei de la EHF. Niciodată nu s-a mai întâmplat ca naționala feminină de handbal a României să încaseze 45 de goluri într-un meci oficial. A făcut-o cu Norvegia, în EHF EURO CUP. România a fost învinsă de Norvegia cu 25-45, după ce în prima repriză marcase doar 9 goluri Penultimul meci al „tricolorelor” din Grupa 1 a EHF Euro Cup, competiţia dedicată echipelor deja calificate la Campionatul European din luna decembrie a acestui an, a consemnat o rușine epocală pentru naționala feminină de handbal a țării noastre. Pentru prima dată în istorie, handbalistele au primit 45 de goluri într-un meci oficial. Site-ul oficial al forului continental scrie că precedenta contraperformanță datează de un an și jumătate, mai precis din noiembrie 2024, când Olanda s-a impus cu 41-26. Meciul s-a jucat la Sala Polivalentă din București, iar lucrurile au fost clare încă din primele secunde ale confruntării înaintea căreia s-a șinut un moment de reculegere în memoria fostului mare antrenor de fotbal Mircea Lucescu. Reistad, cea mai valoroasă handbalistă a momentului, a marcat 5 goluri la primele 5 aruncări la poartă. Nu i-a fost suficient, deoarece a pus-o excelent în valoare pe Wollik, iar golurile în poarta echipei României veneau pe bandă rulantă. Până în minutul 24, portărițele românce, Diana Ciucă și Bianca Curment, au parat o singură din 21 de aruncări. Scorul de 20-7 pentru Norvegia a luat proporții până la pauză, când tabela înregistra un incredibil 24-9. Nu mai puțin de 12 jucătoare au înscris pentru Norvegia Fanilor prezenți în sală nu le venea să creadă ceea ce se întâmplă pe parchet, iar în repriza a doua Norvegia a continuat să joace la capacitate maximă și a câștigat această parte a confruntării la 5 goluri. Scor final, 25-45, care păstrează, totuși, naționala României, în lupta pentru semifinale. Echiopa țării noastre, calificate direct la EURO 2026, în calitate de gazdă, alături de Polonia, Cehia, Slovacia şi Turcia, se califică în turneul final din Euro Cup dacă nu pierde la mai mult de 4 goluri în fața Poloniei. Meciul are loc în decplasare, pe 11 aprilie. În această situație, „tricolorele” dau peste Danemarca în penultimul act. Cel mai probabil, în cealaltă semifinală se vor întâlni Norvegia și Ungaria. Pentru România au marcat, în umilința cu Norvegia, Seraficeanu 5 goluri, Elghaoui 4, Stoica şi Szoke, câte 3, Laslo, Bazaliu, Roșu și Gogîrlă câte două, iar Burlachenko și Boiciuc au înscris o dată. De partea cealaltă, pentru Norvegia au înscris 12 jucătoare, evidențiindu-se Henriksen cu 6 goluri, plus Breistol, Reistad și Hovden cu câte 5 ori. În primele meciuri din Grupa 1, „tricolorele” au fost învinse, în deplasare, de Norvegia, cu 27-29 cu Norvegia, au dispus de Polonia cu 34-29 și au obținut un dublus cuces cu Slovacia, 32-26 şi 32-19.
Rețeta norvegiană după Jocurile Olimpice de iarnă 2026! Mihai Covaliu copiază în România modelul nordic: nicio competiție cu clasament până la 13 ani
Norvegia se poate lăuda cu o „tolbă” incredibilă de medalii la ultima competiție majoră, Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026, care a avut loc în luna februarie. Țara nordică, având o populație de 5,5 milioane de locuitori, a adunat un total de 41 de medalii (18 de aur, 12 de argint și 11 de bronz), urmată de SUA – cu 33 de trofee și Țările de Jos cu 20. Mihai Covaliu copiază modelul nordic! Ce se întâmplă în sportul norvegian De asemenea, norvegienii conduc detașat în clasamentul all-time: 447 de medalii, dintre care 166 de aur. Mihai Covaliu, șeful COSR, a privit spre această țară și a încercat să înțeleagă mecanismul din spatele acestor succese. „Vreau să subliniez ceea ce spunea David Popovici despre cariera lui: a fost încurajat și susținut de părinți, fără să i se ceară performanță nici la 10 ani, nici la 12, nici la 15. Revin la ceea ce s-a discutat după Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano–Cortina, când toată lumea s-a întrebat cum reușește o țară de 4–5 milioane de locuitori, precum Norvegia, să câștige de două ediții la rând clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de Iarnă și să obțină rezultate foarte bune și la cele de vară. Analiza este simplă: copiii trebuie duși la sport în primul rând pentru mișcare, pentru dezvoltarea fizică, pentru îndemânare, reflexe, orientare în spațiu. Să știe să alerge, să înoate, să meargă cu bicicleta, să patineze. Toate aceste lucruri trebuie luate în calcul de către părinți, iar ei trebuie să aibă răbdare cu copiii lor. Să-i ducă la cât mai multe discipline sportive, iar acolo unde copilul are aptitudini — nu doar plăcere, deși și aceasta contează — antrenorii îi pot îndruma către un anumit sport. Abia apoi putem vorbi despre performanță. Dar, mai întâi, copiii trebuie să experimenteze și să fie susținuți. Copiii mei, cum spuneam, nu au început cu scrimă. Au făcut înot, dansuri, puțin fotbal, puțin aikido. Am încercat să-i expun la cât mai multe discipline pentru a se dezvolta, nu pentru a face performanță. Le-am spus mereu să aibă răbdare, pentru că va veni și momentul în care vor putea câștiga medalii”, spune șeful COSR. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, să avem răbdare cu copiii noștri” În scrimă deja se va trece la un model care va fi copiat chiar din Norvegia, anunță Mihai Covaliu. „Zilele acestea discutăm cu președintele Federației Române de Scrimă, Florea Marius, și vom începe din toamnă un proiect pilot. Poate părea neobișnuit în România, dar, așa cum au reușit norvegienii, putem și noi: până la 13 ani, nicio competiție cu clasament. În felul acesta, copilul nu simte presiunea rezultatului, iar părintele nu pune presiune pe copil pentru a obține performanță. Dacă nu apare un rezultat imediat, copilul nu este mutat dintr-un sport în altul. Aceasta este o mare problemă: când părintele vede că după un an, doi sau trei copilul nu a câștigat o medalie, spune „nu ești bun de sport, hai să facem altceva”. Este complet fals. Copilul nu și-a încheiat perioada de creștere, de învățare, de acumulare. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, să avem răbdare cu copiii noștri. Astfel vom crește și procentul celor care practică sport de masă, pentru că este clar că nu toți pot fi campioni mondial”, susține Mihai Covaliu la Radio Sport Total FM.
Procurorii cer o pedeapsă de peste 7 ani de închisoare pentru fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei
Miercuri, la Tribunalul districtual din Oslo a avut loc penultima înfățișare din cele șase săptămâni de proces al fiului prințesei moștenitoare a Norvegiei, Marius Borg Høiby. Procuratura a precizat că prințul ar trebui să primească 7 ani și 7 luni de închisoare, dacă acesta este găsit vinovat pentru cele 39 de infracțiuni, din totalul de cele 40 de care a fost acuzat, potrivit The Guardian. Printre acestea se numără viol, violență domestică, dar și multiple încălcări asupra ordinelor de protecție, vătămare corporală, dar și acuzații legate de consumul de droguri, precum și infracțiuni rutiere. Una dintre acuzații, legată de încălcarea unui ordin de restricție, a fost respinsă. Procurorul general, Sturla Henriksbø, a precizat, despre că infracțiunile „trebuie să atragă după sine o reacție strictă și concretă”. „Acestea sunt fapte foarte grave. Se numără printre cele mai grave infracțiuni din codul nostru penal care se referă la încălcarea integrității. Și ar trebui să atragă după sine o reacție strictă și concretă în fiecare caz”, a declarat procurorul. Procurorii au mai cerut ca fiului prințesei să-i fie interzis, ca timp de doi ani, să ia legătura cu fostele sale presupuse victime. Procurorii norvegieni au mai cerut confiscarea mai multor dispozitive, printre care trei iPhone-uri, dar și un MacBook. De asemenea, acestuia îi va fi retras permisul de conducere, și totodată își va pierde dreptul de a conduce pe o perioadă de doi ani. De asemenea, Henriksbø a precizat că acuzația privind filmarea presupusului viol, „implică o încălcare și mai gravă a drepturilor femeilor”. Høiby, în vârstă de 29 de ani, și-a recunoscut vinovăția pentru mai multe infracțiuni relativ minore, dar a negat acuzațiile de viol. Cu toate acestea, pe parcursul procesului, mai multe presupuse victime au depus mărturie, printre care și fosta parteneră a lui Høiby, Nora Haukland. Cazul a atras o atenție considerabilă din partea presei, atât cea din țară, cât și cea din străinătate. După ultima zi a procesului, joi, ar putea dura câteva luni până când judecătorii vor lua o decizie.
Micuța chinezoaică” a devenit mămică! Fosta gimnastă Steliana Nistor a născut o fetiță: Este inexplicabil de mirific”
În 2004, la Amsterdam, la Campionatele Europene de gimnastică artistică la junioare, un nume avea să uimească lumea gimnasticii: Steliana Nistor. O fată născută în Sibiu, înzestrată cu un talent nativ uriaș. Datorită formei ochilor ei, ușor oblici, un ziarist apropiat de fenomenul gimnasticii i-a găsit repede un nick name interesant: „Micuța chinezoaică”. La 22 de ani distanță de la acel moment Steliana Nistor se poate mândri astăzi cu cea mai prețioasă medalie a vieții: fetița ei. Steliana Nistor, la 36 de ani împliniți pe 15 septembrie anul trecut, a devenit mămică pe data de 3 februarie a acestui an. „Este un sentiment pe care nu-l pot descrie în cuvinte. Aș putea spunea că este inexplicabil de mirific. Am o fetiță de nota zece și la propriu și la figurat. Sunt cea mai fericită”, a declarat Steliana Nistor pentru ProSport. „Un nou capitol plin de emoție s-a scris în viața Stelianei Nistor, campioană en-titre, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008, dublă vicecampioană mondială la bârnă și individual compus (Stuttgart 2007) și multiplă campioană europeană (Clermont-Ferrand 2008). Nașterea a avut loc în siguranță, cu sprijinul doamnei Dr. Ucenic Elena, medic specialist obstetrică-ginecologie”, arată reprezentanții clinicii, într-o postare pe pagina de Facebook. Timp de patru ani și jumătate Steliana a predat gimnastica în Norvegia. „Aș putea spune că au fost cei mai frumoși ani ai mei pe care i-am petrecut ca antrenoare. Acolo mi-am format mâna ca antrenoare. Plus de asta am reușit să învăț limba norvegiană. Și astăzi o vorbesc destul de bine”, a mai explicat ea. A predat educația fizică la un liceu din Sibiu După ce a revenit în țară, până să rămână însărcinată, Steliana a predat educația fizică și sportul la un liceu din Sibiu. „Pentru mine sportul reprezintă totul. Am trăit prin sport și pentru sport. Până să rămân însărcinată predam educația fizică la acest liceu iar la asociația mea sportivă predam gimnastica. Când cea mică va mai crește mi-am propus să revin în sport. Acolo simt că-mi este locul”, a încheiat ea. Steliana Nistor este medaliată cu bronz cu echipa lotului de gimnastică feminină a României la Jocurile Olimpice din anul 2008 de la Beijing.
Fost premier norvegian, suspect de corupție agravată în dosarul Epstein. Percheziții la proprietățile lui Jagland
Operațiunea a fost realizată de Økokrim, unitatea specializată în combaterea criminalității financiare, în baza unei decizii judecătorești, scrie Der Spiegel. Potrivit unui comunicat oficial, poliția a percheziționat locuința lui Jagland din Oslo, precum și alte două proprietăți situate în Risør și Rauland, în sudul Norvegiei. Perchezițiile au fost posibile după ce Consiliul Europei i-a ridicat imunitatea, la solicitarea autorităților norvegiene. Jagland a fost secretar general al Consiliului Europei între 2009 și 2019 și, anterior, președinte al Comitetului Nobel norvegian. Ancheta vizează posibile fapte de „corupție pasivă”, autoritățile încercând să stabilească dacă avantajele primite de Jagland constituie beneficii ilegale. Conform documentelor publicate în dosarul Epstein la sfârșitul lunii ianuarie, Jagland și/sau membri ai familiei sale ar fi utilizat, în mod repetat, între 2011 și 2018, apartamentele lui Epstein din Paris și New York, precum și proprietatea acestuia din Palm Beach, Florida. Pentru cel puțin unul dintre aceste sejururi, cheltuielile de călătorie pentru șase adulți ar fi fost suportate integral de Jeffrey Epstein. De asemenea, anchetatorii menționează o ofertă de acoperire a costurilor pentru o vacanță în Caraibe, acceptată inițial de Jagland, dar anulată ulterior. Thorbjørn Jagland, suspect de corupție agravată, neagă orice faptă penală Prin intermediul avocatului său, Anders Brosveet, fostul lider laburist în vârstă de 75 de ani a declarat că nu este vinovat de nicio infracțiune și că dorește să coopereze deplin cu ancheta. Acesta urmează să fie audiat de Økokrim în perioada următoare. Documentele anchetei mai arată că Jagland ar fi solicitat sprijinul lui Epstein pentru obținerea unui împrumut bancar și că Epstein l-ar fi presat în repetate rânduri să faciliteze o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Jagland a admis recent că menținerea relației cu Epstein a fost „o eroare de judecată”. Jeffrey Epstein, condamnat în 2008 pentru infracțiuni sexuale, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, în așteptarea procesului pentru trafic sexual de minori. Dosarul său continuă să genereze investigații și controverse internaționale, mai multe personalități fiind menționate în documente, fără ca simpla apariție a numelui să implice automat vinovăție.
Marea Britanie promite să dubleze numărul trupelor din Norvegia pentru a-l descuraja pe Putin
Secretarul britanic al apărării, John Healey, a promis, în timpul unei vizite la Marina Regală din Camp Viking, în Arctica norvegiană, că va crește numărul de trupe desfășurate în țară de la 1.000 la 2.000 pe parcursul a trei ani, potrivit The Guardian. Healey a declarat: „Cererile în domeniul apărării sunt în creștere, iar Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității Arcticii și a nordului îndepărtat pe care am văzut-o de la Războiul Rece încoace. Vedem cum Putin își restabilește rapid prezența militară în regiune, inclusiv redeschiderea vechilor baze din timpul Războiului Rece.” Marea Britanie va angaja, de asemenea, forțe britanice în misiunea Arctic Sentry a NATO, inițiativa alianței de a îmbunătăți securitatea în regiune pentru a ajuta la abordarea preocupărilor lui Donald Trump cu privire la Groenlanda. Promisiunile de consolidare a apărării Arcticii au venit în contextul în care fostul șef al forțelor armate britanice, generalul Nick Carter, a cerut o mai mare cooperare europeană pentru a descuraja Rusia și a sprijini Ucraina.
Cel mai mare scandal regal din epoca contemporană: Începe procesul lui Marius Borg, acuzat de viol și de vătămare corporală
Borg Hoiby, în vârstă de 29 de ani, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei mamei sale cu prințul moștenitor Haakon Magnus, riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare – și chiar de 16 ani dacă va fi găsit vinovat de cele mai grave infracțiuni – într-un proces care se preconizează a avea un mare impact mediatic. Procesul se va încheia pe 19 martie, scrie La Vanguardia. Unele dintre acuzațiile aduse lui Borg Hoiby datează din 2018, iar printre cele mai grave se numără patru violuri, precum și abuzuri fizice și psihologice împotriva unor foste partenere. Bărbatul, care se află în prezent în libertate, a fost arestat de poliție pe 4 august 2024, fiind suspectat că și-a agresat partenera în noaptea precedentă, iar câteva zile mai târziu a recunoscut că a acționat „sub influența alcoolului și a cocainei, în urma unei dispute”. După aceea, a fost arestat de încă două ori. Ancheta poliției a descoperit apoi alte presupuse infracțiuni, printre care violarea a patru femei în timp ce dormeau sau erau în stare de ebrietate, unele dintre ele fiind și filmate. Cu privire la aceste acuzații, procurorul Sturla Henriksbo a declarat în august: „Este vorba de fapte foarte grave, care pot lăsa urme și distruge vieți”. Săptămâna trecută, poliția a anunțat șase noi acuzații, printre care o încălcare a legii norvegiene privind stupefiantele. În 2020, Borg Hoiby a transportat 3,5 kg de marijuana, aparent fără compensație financiară, fapt pe care el l-a recunoscut. Familia regală l-a renegat Miercuri, prințul Haakon Magnus a emis un comunicat public preventiv în care și-a exprimat solidaritatea și cea a prințesei moștenitoare cu „persoanele afectate, familiile lor și toți cei care le poartă de grijă”, subliniind cât de „reconfortant” este să trăiești într-un stat de drept care va garanta un proces „cât mai ordonat, corect și echitabil posibil”. El a precizat, de asemenea, circumstanțele fiului său vitreg: „Marius Borg Hoiby nu este membru al casei regale a Norvegiei și, prin urmare, este independent. Ne pasă de el și este un membru important al familiei noastre. Este cetățean norvegian și, ca atare, are aceleași responsabilități ca toți ceilalți, precum și aceleași drepturi”. Într-adevăr, Marius Borg nu deține niciun titlu sau funcție oficială și, neavând un loc de muncă stabil, trăiește dintr-o alocație acordată de cuplul regal. Marius avea patru ani când, pe 25 august 2001, mama sa, Mette-Marit Tjessem Hoiby, s-a căsătorit cu prințul Haakon – copilul a fost paj la ceremonia de nuntă din Catedrala Luterană a Mântuitorului din Oslo – și a locuit cu amândoi în palat în timpul copilăriei și adolescenței. Acolo a crescut alături de frații să vitregi, născuți din căsătoria regală: prințesa Ingrid Alexandra – a doua în linia de succesiune la tron – și prințul Sverre Magnus. Prințesa, în vârstă de 22 de ani, studiază științe sociale la Universitatea din Sydney, în timp ce fratele ei, în vârstă de 20 de ani, s-a mutat în octombrie la Milano, unde aspiră să se lanseze în fotografie și cinema. Între rolul de mamă și cel de viitoare regină Scandalul Marius Borg a pătat imaginea familiei regale, care, totuși, rămâne populară, în special regele Harald V și regina Sonia, ambii în vârstă de 88 de ani. Potrivit unui sondaj difuzat miercuri de radioteleviziunea publică NRK, 70% dintre norvegieni susțin acum monarhia, în timp ce în 2017 procentul era de 81%. În orice caz, familia regală se află într-o situație jenantă, mai ales prințesa Mette-Marit, care, la 52 de ani, se luptă cu o boală care s-a agravat – în 2018 a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară, iar în decembrie s-a anunțat că medicii evaluează posibilitatea unui transplant de plămâni – în timp ce se află în dilemă între rolul de mamă și cel de viitoare regină. Prințul Haakon însuși a anunțat că nici el, nici Mette-Marit nu intenționează să participe la proces, iar Casa Regală Norvegiană nu va face comentarii pe durata acestuia și că toate activitățile oficiale ale monarhiei vor continua.