Rețeta norvegiană după Jocurile Olimpice de iarnă 2026! Mihai Covaliu copiază în România modelul nordic: nicio competiție cu clasament până la 13 ani
Norvegia se poate lăuda cu o „tolbă” incredibilă de medalii la ultima competiție majoră, Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026, care a avut loc în luna februarie. Țara nordică, având o populație de 5,5 milioane de locuitori, a adunat un total de 41 de medalii (18 de aur, 12 de argint și 11 de bronz), urmată de SUA – cu 33 de trofee și Țările de Jos cu 20. Mihai Covaliu copiază modelul nordic! Ce se întâmplă în sportul norvegian De asemenea, norvegienii conduc detașat în clasamentul all-time: 447 de medalii, dintre care 166 de aur. Mihai Covaliu, șeful COSR, a privit spre această țară și a încercat să înțeleagă mecanismul din spatele acestor succese. „Vreau să subliniez ceea ce spunea David Popovici despre cariera lui: a fost încurajat și susținut de părinți, fără să i se ceară performanță nici la 10 ani, nici la 12, nici la 15. Revin la ceea ce s-a discutat după Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano–Cortina, când toată lumea s-a întrebat cum reușește o țară de 4–5 milioane de locuitori, precum Norvegia, să câștige de două ediții la rând clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de Iarnă și să obțină rezultate foarte bune și la cele de vară. Analiza este simplă: copiii trebuie duși la sport în primul rând pentru mișcare, pentru dezvoltarea fizică, pentru îndemânare, reflexe, orientare în spațiu. Să știe să alerge, să înoate, să meargă cu bicicleta, să patineze. Toate aceste lucruri trebuie luate în calcul de către părinți, iar ei trebuie să aibă răbdare cu copiii lor. Să-i ducă la cât mai multe discipline sportive, iar acolo unde copilul are aptitudini — nu doar plăcere, deși și aceasta contează — antrenorii îi pot îndruma către un anumit sport. Abia apoi putem vorbi despre performanță. Dar, mai întâi, copiii trebuie să experimenteze și să fie susținuți. Copiii mei, cum spuneam, nu au început cu scrimă. Au făcut înot, dansuri, puțin fotbal, puțin aikido. Am încercat să-i expun la cât mai multe discipline pentru a se dezvolta, nu pentru a face performanță. Le-am spus mereu să aibă răbdare, pentru că va veni și momentul în care vor putea câștiga medalii”, spune șeful COSR. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, să avem răbdare cu copiii noștri” În scrimă deja se va trece la un model care va fi copiat chiar din Norvegia, anunță Mihai Covaliu. „Zilele acestea discutăm cu președintele Federației Române de Scrimă, Florea Marius, și vom începe din toamnă un proiect pilot. Poate părea neobișnuit în România, dar, așa cum au reușit norvegienii, putem și noi: până la 13 ani, nicio competiție cu clasament. În felul acesta, copilul nu simte presiunea rezultatului, iar părintele nu pune presiune pe copil pentru a obține performanță. Dacă nu apare un rezultat imediat, copilul nu este mutat dintr-un sport în altul. Aceasta este o mare problemă: când părintele vede că după un an, doi sau trei copilul nu a câștigat o medalie, spune „nu ești bun de sport, hai să facem altceva”. Este complet fals. Copilul nu și-a încheiat perioada de creștere, de învățare, de acumulare. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, să avem răbdare cu copiii noștri. Astfel vom crește și procentul celor care practică sport de masă, pentru că este clar că nu toți pot fi campioni mondial”, susține Mihai Covaliu la Radio Sport Total FM.
Procurorii cer o pedeapsă de peste 7 ani de închisoare pentru fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei
Miercuri, la Tribunalul districtual din Oslo a avut loc penultima înfățișare din cele șase săptămâni de proces al fiului prințesei moștenitoare a Norvegiei, Marius Borg Høiby. Procuratura a precizat că prințul ar trebui să primească 7 ani și 7 luni de închisoare, dacă acesta este găsit vinovat pentru cele 39 de infracțiuni, din totalul de cele 40 de care a fost acuzat, potrivit The Guardian. Printre acestea se numără viol, violență domestică, dar și multiple încălcări asupra ordinelor de protecție, vătămare corporală, dar și acuzații legate de consumul de droguri, precum și infracțiuni rutiere. Una dintre acuzații, legată de încălcarea unui ordin de restricție, a fost respinsă. Procurorul general, Sturla Henriksbø, a precizat, despre că infracțiunile „trebuie să atragă după sine o reacție strictă și concretă”. „Acestea sunt fapte foarte grave. Se numără printre cele mai grave infracțiuni din codul nostru penal care se referă la încălcarea integrității. Și ar trebui să atragă după sine o reacție strictă și concretă în fiecare caz”, a declarat procurorul. Procurorii au mai cerut ca fiului prințesei să-i fie interzis, ca timp de doi ani, să ia legătura cu fostele sale presupuse victime. Procurorii norvegieni au mai cerut confiscarea mai multor dispozitive, printre care trei iPhone-uri, dar și un MacBook. De asemenea, acestuia îi va fi retras permisul de conducere, și totodată își va pierde dreptul de a conduce pe o perioadă de doi ani. De asemenea, Henriksbø a precizat că acuzația privind filmarea presupusului viol, „implică o încălcare și mai gravă a drepturilor femeilor”. Høiby, în vârstă de 29 de ani, și-a recunoscut vinovăția pentru mai multe infracțiuni relativ minore, dar a negat acuzațiile de viol. Cu toate acestea, pe parcursul procesului, mai multe presupuse victime au depus mărturie, printre care și fosta parteneră a lui Høiby, Nora Haukland. Cazul a atras o atenție considerabilă din partea presei, atât cea din țară, cât și cea din străinătate. După ultima zi a procesului, joi, ar putea dura câteva luni până când judecătorii vor lua o decizie.
Micuța chinezoaică” a devenit mămică! Fosta gimnastă Steliana Nistor a născut o fetiță: Este inexplicabil de mirific”
În 2004, la Amsterdam, la Campionatele Europene de gimnastică artistică la junioare, un nume avea să uimească lumea gimnasticii: Steliana Nistor. O fată născută în Sibiu, înzestrată cu un talent nativ uriaș. Datorită formei ochilor ei, ușor oblici, un ziarist apropiat de fenomenul gimnasticii i-a găsit repede un nick name interesant: „Micuța chinezoaică”. La 22 de ani distanță de la acel moment Steliana Nistor se poate mândri astăzi cu cea mai prețioasă medalie a vieții: fetița ei. Steliana Nistor, la 36 de ani împliniți pe 15 septembrie anul trecut, a devenit mămică pe data de 3 februarie a acestui an. „Este un sentiment pe care nu-l pot descrie în cuvinte. Aș putea spunea că este inexplicabil de mirific. Am o fetiță de nota zece și la propriu și la figurat. Sunt cea mai fericită”, a declarat Steliana Nistor pentru ProSport. „Un nou capitol plin de emoție s-a scris în viața Stelianei Nistor, campioană en-titre, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008, dublă vicecampioană mondială la bârnă și individual compus (Stuttgart 2007) și multiplă campioană europeană (Clermont-Ferrand 2008). Nașterea a avut loc în siguranță, cu sprijinul doamnei Dr. Ucenic Elena, medic specialist obstetrică-ginecologie”, arată reprezentanții clinicii, într-o postare pe pagina de Facebook. Timp de patru ani și jumătate Steliana a predat gimnastica în Norvegia. „Aș putea spune că au fost cei mai frumoși ani ai mei pe care i-am petrecut ca antrenoare. Acolo mi-am format mâna ca antrenoare. Plus de asta am reușit să învăț limba norvegiană. Și astăzi o vorbesc destul de bine”, a mai explicat ea. A predat educația fizică la un liceu din Sibiu După ce a revenit în țară, până să rămână însărcinată, Steliana a predat educația fizică și sportul la un liceu din Sibiu. „Pentru mine sportul reprezintă totul. Am trăit prin sport și pentru sport. Până să rămân însărcinată predam educația fizică la acest liceu iar la asociația mea sportivă predam gimnastica. Când cea mică va mai crește mi-am propus să revin în sport. Acolo simt că-mi este locul”, a încheiat ea. Steliana Nistor este medaliată cu bronz cu echipa lotului de gimnastică feminină a României la Jocurile Olimpice din anul 2008 de la Beijing.
Fost premier norvegian, suspect de corupție agravată în dosarul Epstein. Percheziții la proprietățile lui Jagland
Operațiunea a fost realizată de Økokrim, unitatea specializată în combaterea criminalității financiare, în baza unei decizii judecătorești, scrie Der Spiegel. Potrivit unui comunicat oficial, poliția a percheziționat locuința lui Jagland din Oslo, precum și alte două proprietăți situate în Risør și Rauland, în sudul Norvegiei. Perchezițiile au fost posibile după ce Consiliul Europei i-a ridicat imunitatea, la solicitarea autorităților norvegiene. Jagland a fost secretar general al Consiliului Europei între 2009 și 2019 și, anterior, președinte al Comitetului Nobel norvegian. Ancheta vizează posibile fapte de „corupție pasivă”, autoritățile încercând să stabilească dacă avantajele primite de Jagland constituie beneficii ilegale. Conform documentelor publicate în dosarul Epstein la sfârșitul lunii ianuarie, Jagland și/sau membri ai familiei sale ar fi utilizat, în mod repetat, între 2011 și 2018, apartamentele lui Epstein din Paris și New York, precum și proprietatea acestuia din Palm Beach, Florida. Pentru cel puțin unul dintre aceste sejururi, cheltuielile de călătorie pentru șase adulți ar fi fost suportate integral de Jeffrey Epstein. De asemenea, anchetatorii menționează o ofertă de acoperire a costurilor pentru o vacanță în Caraibe, acceptată inițial de Jagland, dar anulată ulterior. Thorbjørn Jagland, suspect de corupție agravată, neagă orice faptă penală Prin intermediul avocatului său, Anders Brosveet, fostul lider laburist în vârstă de 75 de ani a declarat că nu este vinovat de nicio infracțiune și că dorește să coopereze deplin cu ancheta. Acesta urmează să fie audiat de Økokrim în perioada următoare. Documentele anchetei mai arată că Jagland ar fi solicitat sprijinul lui Epstein pentru obținerea unui împrumut bancar și că Epstein l-ar fi presat în repetate rânduri să faciliteze o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Jagland a admis recent că menținerea relației cu Epstein a fost „o eroare de judecată”. Jeffrey Epstein, condamnat în 2008 pentru infracțiuni sexuale, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, în așteptarea procesului pentru trafic sexual de minori. Dosarul său continuă să genereze investigații și controverse internaționale, mai multe personalități fiind menționate în documente, fără ca simpla apariție a numelui să implice automat vinovăție.
Marea Britanie promite să dubleze numărul trupelor din Norvegia pentru a-l descuraja pe Putin
Secretarul britanic al apărării, John Healey, a promis, în timpul unei vizite la Marina Regală din Camp Viking, în Arctica norvegiană, că va crește numărul de trupe desfășurate în țară de la 1.000 la 2.000 pe parcursul a trei ani, potrivit The Guardian. Healey a declarat: „Cererile în domeniul apărării sunt în creștere, iar Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității Arcticii și a nordului îndepărtat pe care am văzut-o de la Războiul Rece încoace. Vedem cum Putin își restabilește rapid prezența militară în regiune, inclusiv redeschiderea vechilor baze din timpul Războiului Rece.” Marea Britanie va angaja, de asemenea, forțe britanice în misiunea Arctic Sentry a NATO, inițiativa alianței de a îmbunătăți securitatea în regiune pentru a ajuta la abordarea preocupărilor lui Donald Trump cu privire la Groenlanda. Promisiunile de consolidare a apărării Arcticii au venit în contextul în care fostul șef al forțelor armate britanice, generalul Nick Carter, a cerut o mai mare cooperare europeană pentru a descuraja Rusia și a sprijini Ucraina.
Cel mai mare scandal regal din epoca contemporană: Începe procesul lui Marius Borg, acuzat de viol și de vătămare corporală
Borg Hoiby, în vârstă de 29 de ani, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei mamei sale cu prințul moștenitor Haakon Magnus, riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare – și chiar de 16 ani dacă va fi găsit vinovat de cele mai grave infracțiuni – într-un proces care se preconizează a avea un mare impact mediatic. Procesul se va încheia pe 19 martie, scrie La Vanguardia. Unele dintre acuzațiile aduse lui Borg Hoiby datează din 2018, iar printre cele mai grave se numără patru violuri, precum și abuzuri fizice și psihologice împotriva unor foste partenere. Bărbatul, care se află în prezent în libertate, a fost arestat de poliție pe 4 august 2024, fiind suspectat că și-a agresat partenera în noaptea precedentă, iar câteva zile mai târziu a recunoscut că a acționat „sub influența alcoolului și a cocainei, în urma unei dispute”. După aceea, a fost arestat de încă două ori. Ancheta poliției a descoperit apoi alte presupuse infracțiuni, printre care violarea a patru femei în timp ce dormeau sau erau în stare de ebrietate, unele dintre ele fiind și filmate. Cu privire la aceste acuzații, procurorul Sturla Henriksbo a declarat în august: „Este vorba de fapte foarte grave, care pot lăsa urme și distruge vieți”. Săptămâna trecută, poliția a anunțat șase noi acuzații, printre care o încălcare a legii norvegiene privind stupefiantele. În 2020, Borg Hoiby a transportat 3,5 kg de marijuana, aparent fără compensație financiară, fapt pe care el l-a recunoscut. Familia regală l-a renegat Miercuri, prințul Haakon Magnus a emis un comunicat public preventiv în care și-a exprimat solidaritatea și cea a prințesei moștenitoare cu „persoanele afectate, familiile lor și toți cei care le poartă de grijă”, subliniind cât de „reconfortant” este să trăiești într-un stat de drept care va garanta un proces „cât mai ordonat, corect și echitabil posibil”. El a precizat, de asemenea, circumstanțele fiului său vitreg: „Marius Borg Hoiby nu este membru al casei regale a Norvegiei și, prin urmare, este independent. Ne pasă de el și este un membru important al familiei noastre. Este cetățean norvegian și, ca atare, are aceleași responsabilități ca toți ceilalți, precum și aceleași drepturi”. Într-adevăr, Marius Borg nu deține niciun titlu sau funcție oficială și, neavând un loc de muncă stabil, trăiește dintr-o alocație acordată de cuplul regal. Marius avea patru ani când, pe 25 august 2001, mama sa, Mette-Marit Tjessem Hoiby, s-a căsătorit cu prințul Haakon – copilul a fost paj la ceremonia de nuntă din Catedrala Luterană a Mântuitorului din Oslo – și a locuit cu amândoi în palat în timpul copilăriei și adolescenței. Acolo a crescut alături de frații să vitregi, născuți din căsătoria regală: prințesa Ingrid Alexandra – a doua în linia de succesiune la tron – și prințul Sverre Magnus. Prințesa, în vârstă de 22 de ani, studiază științe sociale la Universitatea din Sydney, în timp ce fratele ei, în vârstă de 20 de ani, s-a mutat în octombrie la Milano, unde aspiră să se lanseze în fotografie și cinema. Între rolul de mamă și cel de viitoare regină Scandalul Marius Borg a pătat imaginea familiei regale, care, totuși, rămâne populară, în special regele Harald V și regina Sonia, ambii în vârstă de 88 de ani. Potrivit unui sondaj difuzat miercuri de radioteleviziunea publică NRK, 70% dintre norvegieni susțin acum monarhia, în timp ce în 2017 procentul era de 81%. În orice caz, familia regală se află într-o situație jenantă, mai ales prințesa Mette-Marit, care, la 52 de ani, se luptă cu o boală care s-a agravat – în 2018 a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară, iar în decembrie s-a anunțat că medicii evaluează posibilitatea unui transplant de plămâni – în timp ce se află în dilemă între rolul de mamă și cel de viitoare regină. Prințul Haakon însuși a anunțat că nici el, nici Mette-Marit nu intenționează să participe la proces, iar Casa Regală Norvegiană nu va face comentarii pe durata acestuia și că toate activitățile oficiale ale monarhiei vor continua.
Statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Domeniile cu cea mai mare cerere de angajați
Norvegia este statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Cererea de angajați încă există, iar numărul cetățenilor refugiați este în creștere. Până la momentul actual, peste 100.000 de ucraineni beneficiază de protecție temporară sau colectivă pe teritoriul statului norvegian. Datele făcute publice de postul NRK arată că peste o sută de mii de cetățeni ucraineni beneficiază, actualmente, fie de protecție temporară, fie de protecție colectivă pe teritoriul Norvegiei. Există câteva sectoare în care forța de muncă se află într-un real deficit cronic. O parte dintre cetățenii ucraineni reușesc, în schimb, să se angajeze în astfel de sectoare. Spre deosebire de ultimii doi ani, ritmul de integrare a cetățenilor ucraineni pe piața muncii a crescut considerabil. Tot mai mulți cetățeni ucraineni se angajează în Norvegia În toamna anului 2025, îndeosebi în lunile septembrie și octombrie, Norvegia a primit un nou val de refugiați ucraineni. Există o serie de domenii care au o cerere mare de angajați. În primul rând, sectorul hotelier și cel al restaurantelor necesită un flux mare de angați. Apoi, pe listă se adaugă: logistica și depozitele, sectorul construcțiilor, dar și domeniul îngrijirii persoanelor și sistemul de sănătate, în special personalul medical auxiliar. Mai ales în cazul cetățenilor ucraineni care beneficiază de cursuri de limbă norvegiană, adaptabilitatea la cerințele pieței este mai rapidă. Vă reamintim că în 2025 statul norvegian a renunțat la cazarea în masă a ucrainenilor în hoteluri, cetățenii fiind redirecționați către centrele de primire. Anul 2026 ar putea aduce un flux de aproape 13.000 de refugiați. Autorul recomandă: Ce salariu încasează o tânără din Spania care lucrează în minele din Australia. Se află la 14.000 km de casă Jobul fără facultate plătit cu 15.000 de lei pe lună. Meseriile cu cele mai mari salarii din România TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere Un angajat IT a fost dat afară după ce s-a mutat la șase ore distanță de locul de muncă. Ce despăgubiri uriașe a solicitat nedreptățitul Experiența unui muncitor român care s-a angajat la un fast-food, în Germania. „Suntem sclavii Europei” Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Alarmă la granița cu Rusia: Norvegia pregătește evacuarea civililor din zonele de frontieră
Rusia este motivul pentru care efortul acoperă teritoriu cu teritoriu zonele expuse din punct de vedere geografic și strategic. Măsura reflectă un nivel crescut de alertă de securitate în contextul schimbărilor din climatul geopolitic european, notează La Stampa. Zonele cele mai expuse Finnmark se află la granița directă cu Rusia și reprezintă una dintre cele mai sensibile zone. Sør-Varanger este punctul de contact terestru dintre cele două țări. Tromsø funcționează ca centrul civil și militar al Arcticii norvegiene. Autoritățile locale au început deja să lucreze la scenarii concrete. Acestea includ înregistrarea rezidenților, cartografierea facilităților de primire disponibile și organizarea logisticii pentru orice mișcări necesare. Nu este un exercițiu teoretic Revizuirea planurilor de evacuare nu este un exercițiu teoretic. Este o consecință directă a unei evaluări care ține seama de evenimentele din ultimii ani în Europa de Est. Escaladarea a avut loc rapid în regiune, adesea în timp ce atenția publicului era îndreptată în altă parte. Ideea că o criză se poate materializa fără semne evidente sau într-un timp foarte scurt face acum parte integrantă din analiza strategică a țărilor nordice. Coordonare între instituții Lucrările sunt coordonate de Direktoratet for samfunnssikkerhet og beredskap (DSB), Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă. Colaborarea se face cu forțele armate și poliția. Consolidarea planurilor de evacuare va fi una dintre prioritățile securității civile începând cu 2026. Scopul este de a face sistemul mai rapid, mai integrat și mai receptiv. Îngrijorare în rândul localnicilor În nordul țării, alarma nu este doar instituțională. Există o îngrijorare palpabilă în comentariile locuitorilor și în reacțiile comunităților locale. Mulți spun deschis că nu vor să-și părăsească casele, chiar și în fața unor scenarii critice. Această poziție arată cât de mult granița este percepută nu ca o abstracție geopolitică, ci ca o realitate cotidiană, trăită. Mesajul de la Oslo Din Oslo vine un mesaj care încearcă să concilieze două nevoi opuse: recunoașterea gravității situației fără a alimenta panica. Autoritățile insistă asupra unui concept cheie: „Pregătire, nu panică”. Revizuirea planurilor este prezentată ca un act de responsabilitate, nu ca un semn de pericol iminent. Schimbarea climatului de securitate Chiar faptul că Norvegia evaluează riscul centimetru cu centimetru și își revizuiește protocoalele de evacuare arată cât de mult s-a schimbat climatul de securitate în Europa. Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă a stabilit că 2026 va fi anul în care sistemul de evacuare va fi consolidat semnificativ. Planurile vor fi testate și adaptate la realitățile din teren. Context european Norvegia nu este singura țară nordică care își revizuiește planurile de securitate civilă. Finlanda și Suedia au adoptat măsuri similare în ultimii ani, în contextul aderării la NATO și al tensiunilor crescute cu Rusia. Țările nordice își coordonează eforturile de apărare civilă și militară. Norvegia, ca membră NATO de lungă durată, joacă un rol crucial în securitatea regiunii arctice.
BILD a dezvăluit câți bani ia Germania după ce a pierdut finala Campionatului Mondial de Handbal în fața Norvegiei
Naționala feminină de handbal a Germaniei a pierdut finala Campionatului Mondial, în fața Norvegiei, dar jucătoarele vor încasa o sumă imensă, potrivit BILD. Co-organizatoare a Campionatului Mondial feminind e handbal, alături de Olanda, Germania a pierdut finala mare, dar jucătoarele vor fi recompensate cu 300.000 de euro, scrie BILD. Handbalistele din Germania vor intra în posesia unei sume mari de bani, după finala CM pierdută cu Norvegia. Echiția cu numărul 29 a Campionatului Mondial feminin de handbal s-a încheiat cu victoria Norvegiei, care s-a impus, la Rotterdam, în fața Germaniei, cu 23-20 (11-11), după un meci pe care l-a controlat doar în ultimele 10 minute. Publicația germană BILD mulțumește handbalistelor pentru medalia de argint, le felicită pentru formanță, dar nu uită să menționeze că pierderea finalei este o mare rușine. „Echipa feminină de handbal a Germaniei a ratat producerea unei mari surprize, pierzând finala Campionatului Mondial cu 20-23 în fața campioanei olimpice, Norvegia. A fost o finală palpitantă, cu momente de neuitat, în fața a 8.500 de fani în Ahoy Arena din Rotterdam, care a fost plină. Germania a jucat de la egal la egal cu favorita încă din prima secundă. Ce turneu pentru echipa noastră, care a câștigat prima medalie la Campionatul Mondial din 2007! Recompensa este un bonus de medalie de argint în valoare de 300.000 de euro pentru echipă. Norvegia este campioană olimpică, vicecampioană la Campionatul Mondial și de trei ori campioană europeană consecutivă. La Campionatul Mondial, au câștigat fiecare meci la o diferență de cel puțin nouă goluri. Pe scurt: etalonul în handbalul feminin”, mai scrie BILD. În vara lui 2024, Germania pierdea 5 meciuri din 6 la Jocurile Olimpice de la paris Medalia de aur este şi un cadou de rămas-bun pentru portarul Katrine Lunde, care s-a retras de la naţională, la 45 de ani și un palmares incredibil care include, printre altele, trei medalii olimpice de aur, tot atâtea mondiale și 7 europene. De asemenea, a câștigat Liga Campionilor de 7 ori și a devenit campioană în Norvegia, Danemarca și Ungaria 15 ori. Pentru naționala țării ei a jucat de 386 de ori, marcând 3 goluri. Bronzul a revenit echipei Franţei, în urma victoriei obținută după prelungiri în fața Olandei. România s-a clasat pe locul 9. „Echipa noastră națională a câștigat ultima dată Campionatul Mondial în 1993 și ultima medalie în 2007. La Jocurile Olimpice din 2024, fetele noastre au pierdut 5 meciuri din 6. Nimic din toate acestea nu contează! Jucătoarele germane au trecut prin turneu cu 8 victorii remarcabile și au fost, de asemenea, echipa mai bună în prima jumătate a finalei”, au notat jurnaliștii de la BILD.
Federația Internațională a dat verdictul după finala Campionatului Mondial de handbal dintre Germania și Norvegia: Tripla de aur!
Norvegia a supraviețuit unei provocări dure din partea Germaniei, în finala tensionată de la Ahoy Arena, câștigând cu 23-20 pentru a-și adjudeca al cincilea trofeu al mondial. Site-ul forului internațional de specialitate scrie despre tripla de aur a Norvegiei, care este campioană olimpică, european și, de duminică, mondială, în același timp. Norvegia a evitat o finală cu emoții în fața Germaniei, câștigând titlul mondial pentru a realiza tripla de aur Germania a deschis prima ei finală mondială în 32 de ani cu un gol, dar Norvegia a răspuns rapid prin paradele lui Katrine Lunde și golurile lui Ingvild Bakkerud. Cu toate acestea, diferența a rămas minimă. Norvegia nu a folosit aceste parade pentru a se desprinde și, cu o apărare mai puțin agresivă ca de obicei și greșeli incredibile în atac, s-a trezit curând din nou condusă. „Campioana olimpică și europeană a egalat de mai multe ori, dar atacul năucitor de pe tot parcursul competiției a lipsit, erorile și ocaziile ratate incredibil perturbând ritmul. În minutul 21 scorul era 9-9, iar ambele aveau un raport de doar 47% al aruncărilor convertite în gol. Germania a controlat ritmul mult timp. Apărarea solidă a continuat să-și facă treaba, dar gazdele nu au reușit să se distanțeze pe tabela de marcaj deoarece Lunde, selectată în echipa All-Star, a ținut Norvegia în viață cu paradele ei”, scrie IHF, pe site-ul oficial. Norvegia este singura echipă din istorie cu 5 titluri mondiale Nordicele au început repriza secundă în forță, preluând controlul și, cu ajutorul lui Henny Reistad, au ajuns la 14-12. Acest avantaj, primul de două goluri al ei în finală, s-a dovedit crucial, deoarece nordicele au continuat să se chinuie uneori să găsească soluții împotriva unei echipe germane din ce în ce mai compacte. O perioadă de 6 minute fără goluri a permis Germaniei, gazdă a competiției alături de Olanda, să reducă diferența la o singură lungime pe măsură ce cronometrul se apropia de jumătatea reprizei secunde. „Când Germania a egalat la 17 în minutul 47, era clar că favoritele trebuia să reducă greșelile și să-și consolideze apărarea. Aruncările de la distanță și pătrunderile deveniseră o problemă, ceea ce a dus la un alt time-out pentru Norvegia. Pauza a avut efectul dorit. Impulsată de o Reistad remarcabilă, Norvegia a creat un nou avans. Fundașul central și-a propulsat echipa la un avantaj de două goluri și, cu cea de-a 55-lea reușită a ei la competiția mondială, și-a asigurat titlul de golgheter la CM. Germania a continuat să atace și și-a menținut speranțele vii, refuzând să permită Norvegiei să se relaxeze. Dar, într-o finală care a avut totul, Norvegia a arătat încă o dată de ce a dominat scena mondială atât de mult timp. La final, Norvegia a sărbătorit o victorie cu 23-20 și al cincilea titlu de Campionat Mondial, completând o triplă de aur după ce a câștigat Jocurile Olimpice și Campionatul European, ambele în 2024. Este singura echipă din istorie cu 5 titluri mondiale, unul mai mult decât Rusia. Pentru Germania, medalia de argint marchează o realizare istorică: prima finală la Campionatul Mondial după 1993 și prima lor medalie mondială din 2007”, mai scrie IHF.