Cseke Attila: Ministerul Sănătății propune majorarea sporului pentru gărzile din UPU și salarizarea în funcție de performanță
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat că o parte importantă dintre propunerile formulate de minister pentru viitoarea lege a salarizării din sectorul bugetar au fost preluate în proiectul aflat în lucru, în urma discuțiilor purtate cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și cu reprezentanții sindicatelor din sănătate. Potrivit lui Cseke Attila, Ministerul Sănătății a transmis la începutul săptămânii un document cu propuneri de modificare și completare a proiectului noii legi a salarizării, iar o parte dintre acestea au fost acceptate. Măsuri prevăzute, asupra cărora există acord „Înaintea întâlnirii cu reprezentanții organizațiilor sindicale am avut o discuție foarte bună și constructivă cu ministrul Dragoș Pîslaru, iar o parte importantă dintre propunerile formulate de Ministerul Sănătății au fost preluate în forma aflată în lucru”, a transmis ministrul interimar al Sănătății. Printre măsurile asupra cărora există un acord se numără majorarea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență, de la 20% la 30%, introducerea unui program-pilot prin care personalul medical să fie salarizat și în funcție de performanță, precum și revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase. Sporurile pentru condiții periculoase Programul-pilot privind salarizarea în funcție de performanță ar urma să fie aplicat atât în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cât și în unitățile sanitare administrate de autoritățile publice locale. În ceea ce privește sporurile pentru condiții periculoase, Ministerul Sănătății propune ca acestea să fie stabilite pe intervale minime și maxime, diferențiate în funcție de specialitate și de specificul activității, astfel încât sistemul să fie „clar, predictibil și adaptat realităților din fiecare domeniu”. Discuțiile privind proiectul noii legi a salarizării vor continua și joi, la nivel tehnic. Potrivit ministrului interimar al Sănătății, una dintre temele aflate pe agenda negocierilor vizează încadrarea în plafonul de sporuri pentru unitățile aflate în subordinea ministerului. „veniturile personalului din Sănătate să nu fie reduse” „Este important ca soluțiile finale să fie atât sustenabile din punct de vedere bugetar, cât și corecte pentru personalul din sistemul sanitar”, a afirmat Cseke Attila. Acesta a reiterat că obiectivul Ministerului Sănătății este ca veniturile angajaților din sistem să nu fie reduse în urma adoptării noii legi a salarizării. „Mandatul meu, inclusiv cel politic, rămâne neschimbat: să găsim soluții prin care veniturile personalului din sănătate să nu fie diminuate. În același timp, avem responsabilitatea de a construi un sistem de salarizare mai echitabil, mai transparent și care să răspundă mai bine nevoilor și particularităților sistemului public de sănătate”, a transmis ministrul interimar al Sănătății. Proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar se află în etapa consultărilor cu ministerele și organizațiile sindicale, înainte de finalizarea formei care va fi înaintată Guvernului.
Rogobete: Nu voi vota niciodată o lege care duce la scăderea veniturilor personalului medical / Centrul de Radioterapie din Pitești ar putea primi primii pacienți din septembrie
Ex-ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat șantierul noului Centru de Radioterapie din Pitești, despre care spune că este primul dintre cele 22 de spitale noi aflate în construcție în România, toate începute în 2022. Rogobete a afirmat că proiectul reprezintă unul dintre cele mai importante obiective medicale pentru regiune și a transmis, în același timp, un mesaj de susținere pentru personalul medical, în contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării. „Centrul de Radioterapie de la Pitești – un proiect de suflet” „Sunt 22 de spitale noi care se află în construcție în România, toate începute în anul 2022. Aici este primul, șantierul Centrului de Radioterapie de la Pitești. Un proiect de suflet care a început pe vremea când eram secretar de stat, apoi l-am continuat ca ministru”, a spus Rogobete. Potrivit acestuia, noua unitate va avea un rol esențial în tratarea pacienților oncologici. „Acest nou Centru de Radioterapie va da o șansă la viață pentru oamenii care au poate cea mai cruntă formă de boală, și anume cancerul. Punem sănătatea pe primul plan pentru că, la urma urmei, țara aceasta are nevoie și de oameni sănătoși”, a spus ministrul. „Cred că acest centru este extraordinar de util” Rogobete a prezentat și modul în care este organizată clădirea, lucru de natură să le ofere pacienților un circuit medical dedicat. „La minus 4 aveți cele două acceleratoare plus CT-ul. Un etaj mai sus este postul, un etaj mai sus saloanele și mai sus sala de așteptare pentru pacienți. Practic, pacientul când intră are un circuit și pentru radioterapie, și post-radioterapie. Cred că acest centru este extraordinar de util pentru județ și pentru regiune”, a afirmat el. Rogobete precizează că investiția a început prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și continuă prin Programul Sănătate al Uniunii Europene. Potrivit acestuia, lucrările avansează într-un ritm bun, cele două acceleratoare liniare sunt deja instalate, iar constructorul estimează că primii pacienți vor putea fi primiți la începutul lunii septembrie. Rogobete susține că apropierea serviciilor medicale de domiciliul pacienților este esențială, în special în cazul bolnavilor de cancer. „Pentru un pacient oncologic și pentru familia lui, fiecare kilometru în minus înseamnă mai puțină suferință. Înseamnă mai puțină oboseală după un tratament greu, mai puține ore petrecute pe drum și mai mult timp acasă, lângă oamenii care îi dau putere să meargă mai departe”, a transmis acesta în mesajul care însoțește imaginile. „România are nevoie de servicii medicale” În contextul protestelor din sistemul sanitar, Rogobete a spus că nu va susține „niciodată” măsuri care ar putea reduce veniturile angajaților din sănătate. „Eu, ca deputat, niciodată nu voi accepta și nu voi vota o lege care duce la scăderea venitului personalului medical. Trebuie să înțelegem cu toții că România are nevoie de servicii medicale și de investiții noi și moderne cât mai aproape de casă. Vedem în aceste zile tensionate cum personalul medical, medici, asistente, infirmiere, sunt în stradă pentru că munca lor de ani de zile, viețile lor, cariera lor este pusă la îndoială prin această nouă lege a salarizării”, a comentat Rogobete. „Indiferent cât de greu pare, sunt sigur că o să fie bine”, a afirmat ex-ministrul Sănătății.
Sindicaliștii din Guvern critică noua lege a salarizării bugetarilor și cer creșterea coeficientului pentru funcțiile de execuție
Memoria administrativă, în pericol din cauza noii legi Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a criticat dur noua lege a salarizării, acuzând dubla măsură a guvernanților și precizând că deși actul normativ promovează principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, nu sunt reflectate atribuțiile funcționarilor de la Guvern. De asemenea, sindicaliștii mai cer și stabilirea unui coeficient de salarizare de 3.15 avertizând asupra efectelor negative pe care le-ar putea avea noua lege a salarizării. „Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului. O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul de presă emis de SAALG. Demontarea argumentelor împotriva creșterii de salarii Reprezentanții SAALG resping argumentele privind impactul bugetar al salarizării din sectorul public și afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca problemă principală a deficitului bugetar este „incompletă”, întrucât o parte din salarii bugetarilor se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor fiscale. Sindicatul a susținut că deficitul bugetar nu este cauzat de salariile funcționarilor din administrație ci „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”. SAALG mai cere Guvernului să trateze coeficientul de 3,15 drept „un prag minim de respect instituțional”. „Cei care vor alege să ne trateze ca pe o problemă bugetară pentru eșecurile colectării, pentru risipa politică și pentru sinecurile pe care nu au curajul să le atingă, vor rămâne în istorie cu numele pe care singuri și-l asumă prin fapte: măcelarii administrației publice”, conchide comunicatul. Luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a prezentat noua lege a salarizării, jalon PNRR. Legea introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00.