Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
Planul de închidere de la Cernavodă merge mai departe
Planul de închidere al Unității 2 de la Cernavodă merge mai departe. Angajații Centralei au primit un mesaj intern în care se arată faptul că peste noapte, debitul Dunării a mai scăzut cu 4 centimetri, iar nivelul a atins valoarea de 1.81 metri. În consecință, închiderea controlată a Reactorului 2 va începe joi dimineață la ora 07:00. „Bună dimineața. La Cernavodă nivelul a atins valoarea de 1.81m. Am pierdut încă 4 cm. După cum am comunicat, mâine dimineață la ora 07:00 începem procedura de oprire controlată a Unității 2”, se arată în mesajul intern trimis la Cernavodă. Loading … Ministerul Energiei: Oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni Ministerul Energiei a anunțat, marți, că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. „Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată. În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni”, au precizat reprezentanții Ministerului Energiei. Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă Aceștia precizează că Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 și pentru menținerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Național. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica”, mai arată Ministerul Energiei. Nuclearelectrica a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei De asemenea, Nuclearelectrica a anunțat că a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei. „S.N. Nuclearelectrica S.A. anunță acționarii și investitorii asupra emiterii, în data de 10 august 2026, a unei serii de Avize de Existența a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), aplicabile în cazul contractelor de livrare de energie electrică. Eliberarea Avizelor de Existența a Cazului de Forță Majoră pentru Nuclearelectrica a avut la baza seceta hidrologică severă manifestată în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, care a determinat scăderea excepțională a debitului și a nivelului fluviului sub valorile necesare asigurării, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a CNE Cernavodă, conducând la oprirea controlată a Unității 1 CNE Cernavodă și implicit a imposibilității de executare integrală, din propria producție, a obligațiilor contractuale asumate față de partenerii contractuali, începând cu dată de 27.07.2026 și în continuare, pe perioada menținerii efectelor evenimentului de forță majoră și a consecințelor acestuia asupra executării obligațiilor contractuale. De asemenea, având în vedere prognozele INHGA privind scăderea fluviului Dunărea, există și posibilitatea opririi controlate a Unității 2 CNE Cernavodă. Nuclearelectrica va transmite către partenerii contractuali o estimare (în măsură în care aceasta este disponibilă la acest moment și fără că aceasta să fie limitată sau să oblige partea respectivă) cu privire la durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Nuclearelectrica va depune toate eforturile rezonabile din punct de vedere comercial în vederea minimizării efectelor Cazului de Forță Majoră și, pe perioada în care acest Caz de Forță Majoră continuă, va oferi partenerilor contractuali informații actualizate în mod rezonabil, atunci când și dacă sunt disponibile, despre durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Avizele de Existența a Cazului de Forță Majoră au fost eliberate la solicitarea Nuclearelectrica și acestea reprezintă acte constatatoare, emise în baza legii și în conformitate cu condițiile contractuale”, este anunțul publicat pe site-ul Bursei de Valori București. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, au transmis oficialii din Energie.
Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit în următoarele 48 de ore. Sorin Rândașu, director Apele Române: Este inevitabil
Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită în următoarele 48 de ore, a declarat Sorin Rândașu, director situații de urgență din Apele Române. La Cernavodă a fost atins pragul de -230cm, cel care conform procedurilor înseamnă oprirea unității a explicat Rândașu, la Digi24. „Este inevitabil”, spune Sorin Rândașu. Debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns, marți dimineața, la 1.370mc/s la intrarea în țară. Loading … „La cum arată prognoza nu există soluții”, a spus el. Și nici veștile pentru următoarea perioadă nu sunt mai bune. „În următoarele cinci zile nu va ploua în bazinul Dunării”, a spus Sorin Rândașu. Ceea ce înseamnă că timp de 2 săptămâni situația nu se va îmbunătăți. „Va mai scădea cu încă 6 cm față de nivelul prag de funcționare al Centralei de la Cernavodă”, a mai spus Sorin Rândașu. Diana Buzoianu: „Estimarea este revizuită” Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, avertiza, luni seară, la Euronews, că estimările privind modificările în debitul Dunării variază extrem de rapid. „Estimarea este revizuită pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de kilometri de parcurs al apei, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi. Asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării. Prin coborârea celor patru barje, prin stânca dislocată în zona de pe Dunăre, am reușit să creștem nivelul apei cu 8 centimetri în prima zi. Doar că apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumite curente pe care noi nu mai puteam să le gestionăm pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb care a reorientat apa și astfel nu a mai ajuns direct pe canalul unde ar fi trebuit, pentru centrala de la Cernavodă. Astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât ieri. În aceste momente au loc lucrări de dragare, care, și în momentul în care vor reveni ploile și va reveni debitul, vor ajuta ca, în cazul în care am avea o oprire a Unității 2, totuși să poată să repornească această unitate într-un termen mult mai rapid”, a spus Diana Buzoianu. Știre în curs de actualizare
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne în funcțiune
Nuclearelectrica menține în funcțiune Unitatea 2 de la Cernavodă, la capacitate nominală. Totuși, riscul opririi unității rămâne. Compania precizează că sunt respectate toate normele și procedurile de securitate nucleară. Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Bursei de Valori București că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală. Măsurile luate de autorități au dus la creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă. Loading … Unitatea 2 de la Cernavodă funcționează la capacitate nominală „SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, cu respectarea tuturor normelor și marjelor de securitate nucleară, în baza procedurilor interne aplicabile în situații de secetă severă. Măsurile implementate de autoritățile române cu scopul creșterii nivelului Dunării la Cernavodă au determinat creșterea acestuia. Specialiștii CNE Cernavoda monitorizează în permanență parametrii de operare, marjele de siguranță și fiabilitatea echipamentelor. De asemenea, adițional monitorizării stării centralei, CNE Cernavodă analizează prognozele INHGA pentru perioada următoare. Deși, urmare a acțiunilor autorităților există o creștere de nivel, în condițiile menținerii unor prognoze negative privind scăderea nivelului în perioada următoare, încă rămâne valabilă posibilitatea opririi Unității 2. Unitatea 1 rămâne în continuare în stare oprită sigură. Nuclearelectrica va informa cu privire la orice evoluție a CNE Cernavodă”, se arată în anunțul postat pe BVB. Unitatea 1 rămâne oprită Marți, Radu Miruță anunța că nivelul apei la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri. Evoluția vine după detonarea controlată a unei stânci de pe brațul Bala, menită să mărească debitul Dunării. Specialiștii de la Cernavodă monitorizează permanent funcționarea centralei și evoluția debitului Dunării. Totodată, sunt analizate prognozele hidrologice, care indică un debit de aproximativ 1.400 mc/s în următoarele zile. Deși nivelul Dunării a crescut, riscul opririi Unității 2 rămâne, pe fondul prognozelor nefavorabile. Unitatea 1 este în continuare oprită, iar Nuclearelectrica anunță că va informa public despre orice schimbare. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost dislocată printr-o nouă explozie controlată. Potrivit lui Radu Miruță, intervenția ar putea crește debitul Dunării spre Cernavodă. Peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au participat la operațiune.
Americanii de la NuScale vin la București
Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, cu tehnologie americană, este unul extrem de controversat, premierul Bolojan solicitând oprirea acestuia. Șefii companiei NuScale Power vor veni la București în cursul lunii august pentru a discuta cu viitorul Executiv despre continuarea proiectului cu reactoare modulare de la Doicești. „Noul guvern este numit chiar în timp ce vorbim” Subiectul României a figurat pe agenda conferinței organizate de NuScale pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente celui de-al doilea trimestru al anului 2026, scrie profit.ro. Loading … Chestionat de un analist în legătură cu evoluția proiectului de la Doicești, CEO-ul NuScale, John Hopkins, a afirmat că el și directorul operațional al companiei, Carl Fisher, intenționează să vină la București până la sfârșitul lunii august. „Există un nou guvern care urmează să vină și care este numit chiar în timp ce vorbim. Eu și directorul nostru operațional plănuim să mergem la București pentru a ne întâlni cu acel guvern, probabil mai târziu în cursul acestei luni. Suntem pregătiți să mergem mai departe”, a declarat Hopkins. Americanii așteaptă „unda verde” „Așteptăm doar unda verde pentru a finaliza acordurile contractuale. După cum am spus, prima fază a decurs bine. Acum urmează să intrăm în ceea ce se numește etapa pre-EPC, care va continua până la notificarea finală de începere a lucrărilor, probabil peste aproximativ un an”, a mai spus CEO-ul NuScale. În scenariul optimist prezentat investitorilor americani, proiectul ar putea primi autorizarea contractuală pentru demararea efectivă a lucrărilor în a doua parte a anului 2027. Totuși, John Hopkins a recunoscut însă că proiectul este, în acest moment, blocat în etapa negocierilor contractuale și politice. NuScale: „Suntem cu toții într-o stare de așteptare” Primul pas trebuie să fie încheierea acordului dintre contractorul principal și clientul român, RoPower Nuclear. Apoi NuScale va începe negocierile cu viitorul contractor EPC. „Suntem cu toții oarecum într-o stare de așteptare, așteptăm ca lucrurile să progreseze. Acesta este unul dintre motivele pentru care mergem acolo, pentru a ne întâlni cu noul guvern și pentru a discuta care sunt pașii următori”, a mai declarat Hopkins. NuScale estimează că proiectul de la Doicești ar putea începe să îi genereze din nou venituri în 2027, cu condiția ca acordurile comerciale să fie semnate. Sursa FOTO: nuscalepower.com „Dacă punem contractul în aplicare, da, vom avea venituri anul viitor”, a afirmat CEO-ul companiei americane. Proiectul prevede construirea, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, județul Dâmbovița, a unei centrale formate din 6 module NuScale, fiecare cu o putere de 77 MW. Puterea instalată totală ar urma să fie de 462 MW. NuScale susține că proiectul românesc este cel mai avansat proiect SMR din Europa. Compania lucrează împreună cu Nuclearelectrica și RoPower pentru îndeplinirea condițiilor impuse la aprobarea deciziei finale de investiție. „Premierul a contestat proiectul de reactoare modulare Doicești” Proiectul de la Doicești a devenit una dintre cele mai discutate investiții energetice din România. Ilie Bolojan, premier demis și interimar și ministru interimar al Energiei, a criticat public eficiența sa. Bolojan a estimat că investiția ar putea ajunge la 6–7 miliarde de dolari, pentru o capacitate instalată de numai 462 MW. El a mai declarat că Nuclearelectrica a cheltuit deja aproximativ 240 de milioane de dolari pentru proiect, avertizând că România riscă să rămână doar „cu un teren și niște hârtii” în cazul în care centrala nu va mai fi construită. În acest context, venirea șefilor NuScale la București pentru discuții cu viitorul guvern are o semnificație aparte. Compania americană are nevoie ca viitorul Cabinet să confirme continuarea proiectului, precum și formula de finanțare. Acționarii RoPower au respins acuzațiile Corpului de Control Controversele au fost amplificate de verificările Corpului de Control al prim-ministrulu. Acesta a identificat întârzieri și mai multe probleme legate de transferul amplasamentului. Prpblemele au vizat și derularea investiției și raporturile dintre Nuclearelectrica, Nova Power & Gas și RoPower Nuclear. Printre aspectele semnalate s-a numărat faptul că terenul fostei termocentrale nu a fost adus inițial ca aport la capitalul companiei de proiect, ci a fost vândut ulterior către RoPower Nuclear. Sursa foto: Facebook/Nuclearelectrica Atât Nuclearelectrica, cât și Nova Power & Gas au respins concluziile raportului. Nuclearelectrica a susținut că deciziile au fost adoptate cu respectarea legii și că nu a fost produs niciun prejudiciu cuantificabil. Termenele prevăzute în strategia proiectului aveau caracter estimativ, nu contractual. RoPower Nuclear este deținută în proporții egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas. Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Nova Power & Gas face parte din grupul E-INFRA, controlat de antreprenorii clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu. Pierderile NuScale au crescut cu peste 42% Declarațiile optimiste despre România au fost făcute în contextul în care NuScale continuă să înregistreze pierderi semnificative. În primele 6 luni ale anului 2026, compania a raportat pierderi nete de 96,7 milioane de dolari, în creștere cu peste 42% față de perioada similară din 2025. Veniturile s-au prăbușit de la 21,4 milioane de dolari în primul semestru din 2025 la numai 640.000 de dolari în primele șase luni din 2026. În trimestrul al doilea, veniturile au fost de doar 75.000 de dolari. Compania explică scăderea prin faptul că, în anul 2025, a încasat venituri pentru activitatea desfășurată ca subcontractor al Fluor în cadrul studiului de inginerie FEED 2 pentru proiectul de la Doicești, activitate finalizată la sfârșitul anului trecut.
Directorul Centralei Nucleare susține că Unitatea 2 ar mai putea funcționa 10-11 zile
Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat marți seară, la Antena 3 CNN, că Unitatea 2 mai poate funcționa aproximativ 10-11 zile, dacă măsurile de creștere a nivelului Dunării își produc efectele estimate. Potrivit acestuia, intervențiile desfășurate până acum au adus câteva zile suplimentare de funcționare. „Azi-dimineață, după operațiunea care a avut loc la stânca de la Bala, explozia care a avut loc, am constatat o creștere a nivelului în bazinul de aspirație de la CNE Cernavodă cu circa doi centimetri”, a declarat Romeo Urjan, la Antena 3 CNN. Loading … Directorul centralei a explicat că, potrivit prognozei, nivelul apei ar fi trebuit să scadă cu aproximativ doi centimetri pe zi, astfel că efectul net al intervenției a fost de aproximativ patru centimetri. „Asta înseamnă aproape două zile de funcționare suplimentară a reactorului 2 de la Cernavodă”, a spus Urjan. Nivelul Dunării continuă să scadă Romeo Urjan a avertizat că prognozele indică o scădere continuă a nivelului Dunării în următoarele săptămâni. Acesta a transmis că, în lipsa unor noi intervenții, Unitatea 2 ar urma să fie oprită în cinci-șapte zile. „Prognoza în următoarele zile este în scădere continuă pentru următoarele 1-2 săptămâni, deci dacă nu luăm alte măsuri, cum sunt aceste barje care vor fi instalate la Bala, într-adevăr, după cinci-șapte zile vom fi nevoiți să oprim și Unitatea 2 datorită nivelului scăzut”, a afirmat directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. Potrivit estimării conducerii centralei, scufundarea barjelor ar putea aduce încă două-trei zile de funcționare. „Noi avem în momentul de față o estimare care este destul de grosieră, nu avem o precizare foarte fixă asupra acestui efect, dar apreciem că ar mai fi încă cinci-șase centimetri, deci două-trei zile în plus de funcționare. Dacă operațiunea poate fi un succes mai mare, atunci, bineînțeles, zilele de funcționare vor fi mai multe. Dar noi ne așteptăm în continuare la o creștere de două-trei zile cu această operațiune”, a spus directorul centralei. Întrebat dacă Unitatea 2 ar mai putea funcționa, în total, aproximativ 10-11 zile, directorul centralei a răspuns: „Corect”. Directorul centralei a adăugat că, în paralel, colegii de la Transporturi desfășoară și o operațiune de dragare a fundului Dunării. Potrivit acestuia, cele trei operațiuni ar putea aduce în total patru-cinci zile suplimentare de funcționare.
Dunărea a scăzut la cote alarmante. De ce nu activează România mecanismele europene de cooperare?
Apele Române avertizează că debitul Dunării continuă să scadă. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 4 august. Astfel de valori înregistrate sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, atunci când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s. Loading … Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național marți dimineața, la ora 11:00, a anunțat luni seara Nuclearelectrica. Ulterior, s-a anunțat că și reactorul 2 al Centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprit, însă s-a revenit asupra deciziei. Unitatea 2 a CNE Cernavodă rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, a anunțat Nuclearelectrica. În acest context îngrijorător, se pune întrebarea dacă România poate face sau nu ceva pentru a gestiona cât mai bine această situație. Debitul Dunării a scăzut la un nivel alarmant / Foto – Mediafax „Populația va suporta costurile” Prof. univ. dr. Cristian Jura – fost secretar de stat, fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt pârghiile pe care România ar trebui să le folosescă. „Din păcate, criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României. Deocamdată au apărut îndemnuri la a economisi energia electrică și restricții la folosirea apei pentru irigații. Asta poate afecta producția. Circulația pe fluviu este extrem de redusă din cauza debitului scăzut. Se opresc reactoarele de la Cernavodă pentru că nu pot fi răcite. Toate acestea se răsfrâng în mod direct asupra populației, care va suporta costurile acestei situații deosebit de dificile. Ceea ce nu înțeleg, este de ce nu sunt activate mecanismele europene de cooperare la Dunăre. România face parte din câteva organizații europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea”, a declarat Cristian Jura. Criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României / Foto – Mediafax România, membră a organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea Cristian Jura a mai prezentat și lista organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea, din care România face parte. Comisia Dunării – cu sediul la Budapesta. Din această comisie fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Moldova, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. Comisia Dunării gestionează transportul și cooperarea la Dunăre, exact temele de cel mai mare interes pentru România în acest moment. Procesul de Cooperare Dunăreană. „A fost lansat oficial la Viena, la 27 mai 2002, pe baza unei inițiative comune a Guvernelor României şi Austriei, a Comisiei Europene şi a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Obiectivul său fundamental îl constituie armonizarea şi valorizarea eficientă a diverselor iniţiative de cooperare în regiunea dunăreană, în lumina valorilor şi standardelor europene. În contextul extinderii UE, Dunărea a devenit, practic, un fluviu interior al Uniunii”, a precizat Cristian Jura. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea. Este un organism transnațional înființat în 1998 pentru a aplica Convenția privind Protecția Fluviului Dunărea. Aceasta coordonează gestionarea durabilă a apei, reducerea poluării și controlul inundațiilor în bazinul Dunării. „Nu în ultimul rând, aș aminti Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Reprezintă o inițiativă politică a României şi Austriei. A fost promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) și adresată președintelui Comisiei Europene. Cei patru piloni principali ai SUERD sunt conectarea regiunii, protejarea mediului, construirea prosperității și consolidarea regiunii”, a explicat Cristian Jura. Debitul Dunării continuă să scadă / Foto – Mediafax „România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative” Potrivit lui Cristian Jura, România are pârghii pentru a încerca să rezolve această situație, numai că există o tergiversare îngrijorătoare la nivel instituțional. „În concluzie, România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative. Ar putea să convoace reuniuni extraordinare referitoare la criza apei pe Dunăre. Ar putea să inițieze un dialog aplicat cu Uniunea Europeană pe această temă, să analizăm ce se întâmplă în amonte, dacă sunt captări industriale masive care trebuie verificate, sunt mari consumatori industriali, poate se fac irigații masive. Toate aceste lucruri ar putea fi verificate cu mare ușurință, iar statele riverane ar trebui să dea dovadă de solidaritate, pentru că prietenul la nevoie se cunoaște, nu-i așa? Nu cred că a sta și a aștepta ploaia reprezintă o strategie viabilă pentru România”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.
Cum se apără Nuclearelectrica după raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului, în cazul reactoarelor modulare mici de la Doicești
Corpul de control al Prim-Ministrului a verificat, la SN Nuclearelectrica SA (SNN), proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Amplasamentul de la Doicești a fost selectat pentru primul SMR. Nuclearelectrica a transmis că „România are potențialul de a deveni prima țară din Europa care implementează reactoare modulare mici (SMR) și un catalizator pentru extinderea acestei tehnologii în regiune”. Conform sintezei transmise de Corpul de control al Prim-Ministrului – poate fi citită integral AICI – au fost descoperite întârzieri în proiect. Dar nu numai atât. Loading … În raport se precizeză că au fost înregistrate creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. Nuclearelectrica este producătorul național de energie nucleară. Societatea este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni. Deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas. Nova Power&Gas (NPG) este parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu. Potrivit raportului Corpului de Control, Nuclearelectrica s-ar fi asociat cu un partener privat fără procedura legală obligatorie. Au fost analizate nouă amplasamente posibile pentru viitoarea centrală SMR, iar Doicești a ieșit pe locul doi. Amplasamentul a fost ales chiar dacă nu a ieșit pe primul loc. În raportul Corpului de Control al Prim-Ministrulul se precizează că nu a existat nicio analiză comparativă a Nuclearelectrica prin care să explice de ce s-a mers pe varianta Doiceșei (locul 2) și nu pe prima. Cronologia proiectului de la Doicești, criticat de premierul demis Bolojan Martie 2019: Nuclearelectrica și NuScale au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru evaluarea și dezvoltarea SMR în România. Octombrie 2020: România a semnat un Acord Interguvernamental cu SUA privind proiectele nucleare, ratificat în 2021. Noiembrie 2021: La COP26, Nuclearelectrica și NuScale au anunțat planul de implementare a primului SMR în Europa. Mai 2022: Amplasamentul fostei centrale termice de la Doicești a fost selectat pentru dezvoltarea SMR-urilor. Iunie 2022: Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat un grant de 14 milioane de dolari pentru studiul preliminar de inginerie (FEED) pentru proiectul SMR din România. Septembrie 2022: Lansarea companiei RoPower Nuclear, responsabilă de dezvoltarea proiectului. 2023 și mai departe: Continuarea studiilor de inginerie și proiectare și obținerea licențelor necesare. Nuclearelectrica reacționează printr-o informare la ASF și BVB NPG a cumpărat, în decembrie 2021, terenul fostei termocentrale Doicești pentru un preț efectiv de 2,8 milioane de euro, după renegocieri. În iunie 2025, aceeași suprafață a fost vîndută ROPower – deci, indirect, statului – cu 24,3 milioane de euro. S-a adăugat și un „acord de refacturare” separat, de încă aproximativ 22 de milioane. În urma raportului Corpului de Control al Prim-Ministrului, reacția Nuclearelectrica a fost rapidă. Cosmin Ghiță – directorul general – a precizat că SNN, „prin organele sale de conducere și administrare, a acționat în limitele legii”. „Nicio decizie adoptată de organele SNN nu a generat un prejudiciu cuantificabil în patrimoniul societății — absență care face inaplicabilă orice formă de răspundere, conform art. 155¹ din Legea nr. 31/1990”, se precizează la finalul documentului. Gândul prezintă explicațiile punctuale oferite de Nuclearelectrica în urma raportului întocmit de Corpul de Control al Prim-Ministrului. 1. Cu privire la stadiul Proiectului SMR (Small Modular Reactor – Reactoare Modulare Mici) „Etapele proiectului in sine nu au făcut obiectul aprobării AGA, constituind doar o secțiune a Strategiei de Implementare a Proiectului SMR Doicești. Strategia de Implementare a fost aprobata prin punctul 2 al HAGOA nr. 8/22.09.2022. La finalul paragrafului al doilea de la punctul II.4 din Strategie se menționează: «Aceste etape au fost dezvoltate cu ajutorul echipelor NuScale si Fluor si reprezinta o estimare la acest moment. Pe măsură ce studiile avansează, acestea pot suferi modificări». Referitor la durata de 20 de luni a întârzierii: pentru un proiect de complexitatea și specificitatea celui privind implementarea SMR-urilor — proiect unic la nivel național, cu implicații în materia securității nucleare, a regimului autorizărilor speciale și a finanțării internaționale — o astfel de durată nu constituie o deviere semnificativă față de estimările inițiale, în condițiile în care niciun document aprobat referitor la proiect nu prevede termene ferme cu caracter obligatoriu. Caracterul de noutate – cunoscut si asumat de Statul Roman încă de la demarare – si anvergura unui astfel de proiect pot genera termene de implementare mai lungi decât cele estimate inițial, deoarece etapa de inginerie este singura care documentează în mod obiectiv si detaliat acest proiect. La nivelul SNN au fost dispuse toate măsurile organizatorice și administrative necesare pentru a permite realizarea proiectului în condițiile estimate inițial. Lipsa unor termene contractuale ferme, asumate prin acte juridice cu forță obligatorie, înlătură riscul oricărei posibile răspunderi contractuale sau legale în sarcina SNN sau a organelor sale corporative. Considerarea perioadelor alocate etapelor Proiectului ca fiind un angajament ferm, astfel încât depășirea termenelor estimate să se constituie într-o încălcare a unei hotărâri a AGA SNN, deși materialul pentru AGOA SNN a fost foarte clar exprimat (este postat public pe website-ul SNN), nu reprezintă defel o culpă a societății”. 2. Cu privire la selecția amplasamentului „Deși din aspectele prezentate de CCPM rezultă că SNN și-a întemeiat decizia de alegere a amplasamentului clasat pe locul al doilea în Studiul S&L pe o serie de studii și analize tehnice, rezultatul acestei decizii nu a fost materializat într-un document formalizat de tipul analizei comparative. Acest aspect nu constituie, prin el însuși, o încălcare a vreunei dispoziții legale, pentru următoarele rațiuni juridice: (i) În primul rând, Legea nr. 31/1990 și actul constitutiv al SNN nu impun obligativitatea elaborării unui document formalizat de tipul analizei comparative de amplasament în procesul decizional al organelor sociale. Nu există nicio dispoziție legală care să instituie această cerință pentru deciziile de afaceri ale consiliului de administrație sau ale adunării generale a acționarilor. (ii) În al doilea rând, specialiștii SNN, conducerea executivă, administratorii și acționarii — inclusiv Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, care dispune de expertiză sectorială recunoscută în domeniul energiei nucleare — au apreciat că nivelul de informare disponibil era suficient pentru fundamentarea deciziei. Potrivit art. 117¹ din Legea nr.
Nuclearelectrica anunță o finanțare istorică pentru România. 800 de milioane de euro pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei de la Cernavodă
Nuclearelectrica anunță o finanțare istorică pentru România, un împrumut de 800 de milioane de euro, pentru proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, acordat de Banca Europeană de Investiții. Condiția obținerii banilor este ca acționarii să aprobe împrumutul în Adunarea Generală. Nuclearelectrica anunță că Boardul Băncii Europene de Investiții a aprobat, la 15 iulie 2026, acordarea unui împrumut de 800 milioane euro pentru proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, ceea ce pentru România și industria energetică nucleară, în general, reprezintă o finanțare istorică, se arată într-un comunicat al companiei emis joi, 16 iulie. Loading … Conducerea societății arată că, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, Nuclearelectrica va supune aprobării acționarilor săi, într-o AGA viitoare, contractarea, în calitate de împrumutat, a 800 milioane euro aprobați de BEI. Strategia de finanțare a Proiectului are în vedere utilizarea unui mix între capitalul propriu al Nuclearelectrica și împrumuturi sau garanții obținute din partea unor instituții financiare internaționale, agenții de credit export (ECA) și bănci comerciale. Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, în două etape Finanțarea Proiectului se va realiza în două etape, corelate cu graficul de implementare a Proiectului. Astfel, pentru etapa preliminară a Proiectului, au fost asigurate sursele de finanțare, prin semnarea, la 24 septembrie 2025, a unui contract de împrumut în valoare de 540 milioane euro, cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE, în calitate de aranjor financiar. “Implicarea instituțiilor bancare internaționale de renume în asigurarea finanțării externe a Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă reprezintă un pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile, totodată atestând elaborarea unui proiect robust, gestionat corect din punct de vedere tehnic, operațional și financiar, și, simultan, atestă un proiect strategic pentru România, pentru următorii 30 de ani, în linie cu necesitățile energetice și politice europene, inclusiv accentul pe extinderea sau dezvoltarea capacităților nucleare. Conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie. Unitatea 1 retehnologizată înseamnă încă 9%/an din energia curată, sigură, stabilă a României pentru perioada 2030-2060”, afirmă Directorul General Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță. Nuclearelectrica a înregistrat o creștere a profitului net de 40,4% la finalul exercițiului financiar 2025, comparativ cu exercițiul financiar 2024 și o creștere a profitului net cu 72% în primul trimestru al lui 2026, comparativ cu perioada similară anterioară, creștere și stabilitate financiară care permit investiții sigure și operare într-un climat volatil, cu reziliența dezvoltată pe termen mediu și lung, mai spun oficialii companiei. Retehnologizarea închide Reactorul 1 între 2027 și 2030 Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă se află în prezent, conform strategiei de dezvoltare aprobată de acționari, în cea de-a doua fază de dezvoltare, activitățile aferente incluzând obținerea autorizațiilor necesare, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziționarea materialelor și echipamentelor, dar și asigurarea finanțării necesare finalizării Proiectului. Lucrările civile de construcție a Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 au început în 2025 și au continuat și în 2026. Ultima fază de dezvoltare a Proiectului, cea de-a treia, se va desfășura în perioada 2027-2030 și implică oprirea Unității 1 pentru realizarea lucrărilor majore de retehnologizare, cu accent pe re-tubarea reactorului. Acest proces va continua cu testele tehnologice și finalizarea Proiectului prin recepție și dezafectarea facilităților temporare, pregătind Unitatea 1 pentru reluarea operațiunilor în condiții optimizate, în 2030. Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996, iar până în prezent exploatarea Unității 1 a dus la evitarea eliminării în atmosferă a 145 de milioane de tone de CO2 și a livrat în siguranță peste 150 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, unitatea fiind, în baza factorului de capacitate, între primele 3 reactoare nucleare la nivel global.
Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis
„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți. „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare