Centrala de la Cernavodă rămâne închisă
Centrala de la Cernavodă nu va fi repornită „în următoarele 10 zile”, deoarece nu va fi apă suficientă, susține directorului tehnic al Nuclearelectrica. Nivelul scăzut al Dunării împiedică reluarea funcționării unităților. Autoritățile nu pot estima deocamdată când va fi repornit cel puțin unul dintre reactoare, iar prognozele privind creșterea debitului rămân rezervate. „În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă pe Dunăre ca să putem porni una din cele două unități”, a anunțat Emil Macovei, director tehnic Nuclearelectrica. Loading … Centrala de la Cernavodă rămâne închisă Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi spune că nu există o dată certă pentru repornirea Centralei de la Cernavodă. Debitul Dunării nu a crescut, iar prognozele rămân rezervate. Autoritățile încearcă să grăbească redeschiderea prin lucrări de dragare în zona Cernavodă, iar centrala nu va fi repornită cel puțin în următoarele 10 zile. „Nu putem avansa o dată pentru redeschiderea centralei. Prognozele sunt rezervate. Debitul încă nu crește. Încercăm să avansăm termenul prin lucrări pe care Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați le face în zona Cernavodă, de dragare în principa. Nu avem o dată certă pentru deschiderea Cernavodă. Cel puțin nu pentru următoarele zece zile”, a spus și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la conferința națională RO 3.0 „Securitatea energetică în fața schimbărilor climatice”, organizată de Antena 3 CNN. Debitul Dunării a atins valori istorice de scăzute, ceea ce a dus la oprirea celor 2 reactoare de la Cernavodă. Acestea asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă (sursa de energie care poate fi programată la cerere). Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026. Sistemul energetic traversează o perioadă dificilă Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Național (DEN), spune că sistemul energetic a trecut printr-o perioadă dificilă, dar a funcționat în siguranță. El afirmă că amploarea crizei provocate de secetă și caniculă a fost una neașteptată. El mai susține că România a reușit să depășească această perioadă și va continua să facă față situației. Virgiliu Ivan estimează că în septembrie consumul de energie va rămâne moderat, iar cererea ar urma să fie între 7.000 și 7.500 MW. Pentru octombrie, estimarea maximă este de 7.700 MW. De altfel, România vrea să ajungă la 10 GW de energie solară și eoliană până în 2030, iar autoritățile pregătesc și investiții în sisteme de stocare. Planurile vizează în principal baterii și soluții de stocare hidro, pentru creșterea siguranței sistemului energetic. Investiții în dezvoltarea energiei solare și eoliene România investe în dezvoltarea energiei solare și eoliene, în timp ce energia geotermală este folosită mai ales pentru termoficare. Ministerul Energiei a cofinanțat 30 de proiecte prin PNRR, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro. Alte proiecte sunt finanțate prin Fondul pentru Modernizare. România are și o schemă de contracte pentru diferență de peste 3 miliarde de euro, destinată investițiilor în energie regenerabilă, susține Cristian Bușoi. Ministerul Energiei va pune accent pe dezvoltarea capacităților de stocare. Sunt vizate în special bateriile, dar și soluțiile hidro. Cristian Bușoi spune că România are la dispoziție puțin peste 2 miliarde de euro pentru proiecte energetice. Fondurile vor fi direcționate către investiții care trebuie finalizate până în 2030.
Ce se întâmplă la Cernavodă dacă Dunărea scade la un metru
Scenariu extrem la Cernavodă. În cursul zilei de 28 august 2026, Guvernul Bolojan a luat în calcul prelungirea stării de alertă impusă de criza energetică până la finalul lunii septembrie, potrivit unor surse. Decizia survine în urma închiderii controlate a Reactorului 1 din Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă pe 27 iulie. Lucrările de pe Dunăre sunt supervizate și au fost luate în calcul noi măsuri, în condițiile în care, în zona centralei, nivelul fluviului ar ajunge la doar 1 metru adâncime. Guvernul pregătește noi măsuri pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la Cernavodă. Autoritățile testează deja un dig din piatră care ar putea direcționa apa spre centrală. Este analizat și scenariul în care nivelul Dunării ar coborî până la un metru. Loading … Barje pe Dunăre Ce s-ar întâmpla dacă Dunărea ar ajunge la doar 1 metru adâncime Pe 25 august, cinci barje încărcate au fost amplasate pe o lungime de 200 de metri, în aval de podul de la Cernavodă. Măsura urmărește direcționarea apei către Centrala Nucleară. Dacă testele confirmă eficiența soluției, va fi construit un dig permanent din piatră, de 150 de metri. Totuși, ar fi luate în calcul și alte măsuri menite să ajute la creșterea debitului fluviului. În scenariul extrem, cu Dunărea la doar un metru adâncime, apa pentru centrală ar putea proveni din puțuri și bazine de demineralizare. Sunt luate în calcul și transporturile cu cisterne, iar calendarul și finanțarea măsurilor vor fi prezentate pe 13 septembrie. Centrala de la Cernavodă produce aproximativ 20% din energia electrică a României. A doua unitate a fost oprită complet pe 13 august, din cauza nivelului record de scăzut al Dunării. Soluții pentru creșterea nivelului fluviului Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat noi soluții pentru menținerea nivelului Dunării la priza de răcire a centralei de la Cernavodă. Măsurile vor fi aplicate etapizat, în următoarele săptămâni, potrivit Guvernului. Dragarea este măsura care poate fi aplicată imediat. Aceasta ar putea permite o redistribuire mai echilibrată a apei la bifurcația Bala. În prezent, aproximativ 85% din debit merge spre brațul Bala și 15% spre Dunărea Veche. Pe de altă parte, autoritățile arată că dragarea nu garantează echilibrarea debitelor. La Cernavodă va fi construit un dig de piatră de aproximativ 150 de metri, în aval de pod. Acesta va direcționa apa către zona adâncă a fluviului, unde se află priza de apă a centralei. Digul va ajuta și la menținerea zonelor dragate. Pe listă se mai află o altă soluție. Și anume, conservarea apei și suplimentarea debitului prin pompare către centrala de la Cernavodă. Măsura ar putea asigura apa necesară răcirii reactoarelor chiar dacă nivelul Dunării continuă să scadă. De altfel, soluția implică instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular. Centrala Nucleară de la Cernavodă dispune și de echipamente de rezervă pentru situații extreme. Pompele, generatoarele și instalațiile de răcire pot asigura răcirea reactoarelor și a combustibilului uzat, chiar dacă debitul Dunării rămâne insuficient. În acest sens, intervine scenariul extrem în care nivelul Dunării ar putea ajunge la o adâncime de 1,05 metri. În cazul acesta, răcirea reactoarelor s-ar putea face în circuit închis. Apa demineralizată ar proveni din puțuri subterane și, dacă ar fi necesar, din rezerve suplimentare aduse cu cisterne, pe cale ferată sau cu autospeciale, arată Agerpres.
Translectrica, nevoită să suporte costuri de milioane de euro cu energia cumpărată mai scump din piața spot, după oprirea centralei de la Cernavodă
Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a calculat costurile suplimentare pe care va trebui să le suporte cu energia destinată acoperirii consumului propriu tehnologic (CPT, pierderile de curent din rețea), care nu îi va mai fi livrată de Nuclearelectrica în perioada 13 august – 31 august 2026, din cauza opririi și celui de-al doilea reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, transmite Profit.ro. În acest context, Transelectrica va trebui să cumpere energia de pe piața spot, la prețuri și de 2,5 ori mai mari. Potrivit directorului de Reglementare al Transelectrica, Adrian Șuța, impactul financiar după oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, în perioada 13 august- 31 august va fi de aproximaximativ 2 milioane de euro. ″Avem 19 zile înmulțite cu 24 de ore pe zi, înmulțite cu cei 30 MW a căror livrare a fost suspendată, iar acest rezultat trebuie înmulțit cu diferența dintre prețul spot și prețul contractual. Să estimăm, în mod rezonabil, care ar putea fi prețul spot mediu zilnic în perioada cuprinsă între 13 august și sfârșitul lunii, adică 31 august. (…) Avem date parțiale pentru primele 14 zile din august. Aceste date provin de pe platforma europeană de transparență ENTSO-E și reprezintă prețurile de pe piața pentru ziua următoare (PZU). În prezent, înregistrăm un nivel de 150 euro/MWh. Să presupunem că prețurile de pe piața pentru ziua următoare vor crește în continuare până la o medie de 200 euro/MWh sau, să zicem, 250 euro/MWh. Noi am plătit către Nuclearelectrica 100 euro/MWh. Prin urmare, costul suplimentar pe care îl vom suporta din cauza expunerii adiționale la prețurile spot va fi diferența dintre 250 euro/MWh și 100 euro/MWh. Așadar, 150 euro/MWh reprezintă costul suplimentar pe care va trebui să-l plătim pe durata suspendării contractului. Volumul de referință este de 30 MW înmulțit cu 19 zile și cu 24 de ore. În final, dacă efectuăm acest calcul, impactul maxim estimat ar fi de 2 milioane euro. Poate chiar mai puțin. Totul depinde foarte mult de ipoteza pe care o folosim în acest calcul estimativ, simplificat, pe care îl realizăm acum. Anticipăm evoluția viitoare a prețurilor până la sfârșitul lunii august, adică în intervalul 13–31 august. Avem, de asemenea, prețurile zilnice pentru 13 și 14 august – adică ziua de astăzi. Aceste două zile corespund unor perioade în care în sistem nu a fost injectată absolut nicio cantitate de energie nucleară. Prețurile nu au explodat peste pragul de 200 euro/MWh. În calculul anterior, efectuat aici în direct, am pornit de la ipoteza unui preț de 250 euro/MWh până la sfârșitul lunii august″, a explicat Adrian Șuța. „Deficitul rezultat va trebui compensat prin achiziții din piața spot” Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA). Aceste avize permit companiei să suspende executarea contractelor sale de vânzare de energie fără a suporta penalități de nelivrare și fără a fi nevoită să achiziționeze din piață energia nelivrată clienților, până la sfârșitul lunii august. Anul trecut, Transelectrica a încheiat mai multe contracte, cu mai mulți vânzători, de achiziție de energie pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în 2026, ceea ce însumează o putere de 60 MW în bandă, pentru totalul orelor anului în curs. „După activarea clauzei de forță majoră de către Nuclearelectrica, care a fost obligată să oprească ambele reactoare de la centrala nucleară Cernavodă, livrarea a 30 MW, reprezentând 50% din totalul contractat, a fost temporar suspendată între 13 august și finalul lunii, practic 19 zile. Deficitul rezultat, de 30 MW, va trebui cel mai probabil să fie compensat prin achiziții din piața spot, majorând temporar expunerea Transelectrica la prețurile din piața spot pe perioada suspendării″, a declarat directorul de Reglementare al companiei, Adrian Șuța. Motivul pentru care centrala de la Cernavodă nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august Institutul Național de Hidrologie a estimat că debitul fluviului la intrarea în România va începe să crească în următoarele zile, de la 1.300 la 1.550 de metri cubi pe secundă până pe 29 august. Cu toate acesta, nivelul va rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei a anunțat că centrala de la Cernavodă nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august
Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
Planul de închidere de la Cernavodă merge mai departe
Planul de închidere al Unității 2 de la Cernavodă merge mai departe. Angajații Centralei au primit un mesaj intern în care se arată faptul că peste noapte, debitul Dunării a mai scăzut cu 4 centimetri, iar nivelul a atins valoarea de 1.81 metri. În consecință, închiderea controlată a Reactorului 2 va începe joi dimineață la ora 07:00. „Bună dimineața. La Cernavodă nivelul a atins valoarea de 1.81m. Am pierdut încă 4 cm. După cum am comunicat, mâine dimineață la ora 07:00 începem procedura de oprire controlată a Unității 2”, se arată în mesajul intern trimis la Cernavodă. Loading … Ministerul Energiei: Oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni Ministerul Energiei a anunțat, marți, că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. „Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată. În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni”, au precizat reprezentanții Ministerului Energiei. Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă Aceștia precizează că Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 și pentru menținerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Național. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica”, mai arată Ministerul Energiei. Nuclearelectrica a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei De asemenea, Nuclearelectrica a anunțat că a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei. „S.N. Nuclearelectrica S.A. anunță acționarii și investitorii asupra emiterii, în data de 10 august 2026, a unei serii de Avize de Existența a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), aplicabile în cazul contractelor de livrare de energie electrică. Eliberarea Avizelor de Existența a Cazului de Forță Majoră pentru Nuclearelectrica a avut la baza seceta hidrologică severă manifestată în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, care a determinat scăderea excepțională a debitului și a nivelului fluviului sub valorile necesare asigurării, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a CNE Cernavodă, conducând la oprirea controlată a Unității 1 CNE Cernavodă și implicit a imposibilității de executare integrală, din propria producție, a obligațiilor contractuale asumate față de partenerii contractuali, începând cu dată de 27.07.2026 și în continuare, pe perioada menținerii efectelor evenimentului de forță majoră și a consecințelor acestuia asupra executării obligațiilor contractuale. De asemenea, având în vedere prognozele INHGA privind scăderea fluviului Dunărea, există și posibilitatea opririi controlate a Unității 2 CNE Cernavodă. Nuclearelectrica va transmite către partenerii contractuali o estimare (în măsură în care aceasta este disponibilă la acest moment și fără că aceasta să fie limitată sau să oblige partea respectivă) cu privire la durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Nuclearelectrica va depune toate eforturile rezonabile din punct de vedere comercial în vederea minimizării efectelor Cazului de Forță Majoră și, pe perioada în care acest Caz de Forță Majoră continuă, va oferi partenerilor contractuali informații actualizate în mod rezonabil, atunci când și dacă sunt disponibile, despre durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Avizele de Existența a Cazului de Forță Majoră au fost eliberate la solicitarea Nuclearelectrica și acestea reprezintă acte constatatoare, emise în baza legii și în conformitate cu condițiile contractuale”, este anunțul publicat pe site-ul Bursei de Valori București. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, au transmis oficialii din Energie.
Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit în următoarele 48 de ore. Sorin Rândașu, director Apele Române: Este inevitabil
Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită în următoarele 48 de ore, a declarat Sorin Rândașu, director situații de urgență din Apele Române. La Cernavodă a fost atins pragul de -230cm, cel care conform procedurilor înseamnă oprirea unității a explicat Rândașu, la Digi24. „Este inevitabil”, spune Sorin Rândașu. Debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns, marți dimineața, la 1.370mc/s la intrarea în țară. Loading … „La cum arată prognoza nu există soluții”, a spus el. Și nici veștile pentru următoarea perioadă nu sunt mai bune. „În următoarele cinci zile nu va ploua în bazinul Dunării”, a spus Sorin Rândașu. Ceea ce înseamnă că timp de 2 săptămâni situația nu se va îmbunătăți. „Va mai scădea cu încă 6 cm față de nivelul prag de funcționare al Centralei de la Cernavodă”, a mai spus Sorin Rândașu. Diana Buzoianu: „Estimarea este revizuită” Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, avertiza, luni seară, la Euronews, că estimările privind modificările în debitul Dunării variază extrem de rapid. „Estimarea este revizuită pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de kilometri de parcurs al apei, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi. Asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării. Prin coborârea celor patru barje, prin stânca dislocată în zona de pe Dunăre, am reușit să creștem nivelul apei cu 8 centimetri în prima zi. Doar că apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumite curente pe care noi nu mai puteam să le gestionăm pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb care a reorientat apa și astfel nu a mai ajuns direct pe canalul unde ar fi trebuit, pentru centrala de la Cernavodă. Astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât ieri. În aceste momente au loc lucrări de dragare, care, și în momentul în care vor reveni ploile și va reveni debitul, vor ajuta ca, în cazul în care am avea o oprire a Unității 2, totuși să poată să repornească această unitate într-un termen mult mai rapid”, a spus Diana Buzoianu. Știre în curs de actualizare
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne în funcțiune
Nuclearelectrica menține în funcțiune Unitatea 2 de la Cernavodă, la capacitate nominală. Totuși, riscul opririi unității rămâne. Compania precizează că sunt respectate toate normele și procedurile de securitate nucleară. Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Bursei de Valori București că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală. Măsurile luate de autorități au dus la creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă. Loading … Unitatea 2 de la Cernavodă funcționează la capacitate nominală „SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, cu respectarea tuturor normelor și marjelor de securitate nucleară, în baza procedurilor interne aplicabile în situații de secetă severă. Măsurile implementate de autoritățile române cu scopul creșterii nivelului Dunării la Cernavodă au determinat creșterea acestuia. Specialiștii CNE Cernavoda monitorizează în permanență parametrii de operare, marjele de siguranță și fiabilitatea echipamentelor. De asemenea, adițional monitorizării stării centralei, CNE Cernavodă analizează prognozele INHGA pentru perioada următoare. Deși, urmare a acțiunilor autorităților există o creștere de nivel, în condițiile menținerii unor prognoze negative privind scăderea nivelului în perioada următoare, încă rămâne valabilă posibilitatea opririi Unității 2. Unitatea 1 rămâne în continuare în stare oprită sigură. Nuclearelectrica va informa cu privire la orice evoluție a CNE Cernavodă”, se arată în anunțul postat pe BVB. Unitatea 1 rămâne oprită Marți, Radu Miruță anunța că nivelul apei la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri. Evoluția vine după detonarea controlată a unei stânci de pe brațul Bala, menită să mărească debitul Dunării. Specialiștii de la Cernavodă monitorizează permanent funcționarea centralei și evoluția debitului Dunării. Totodată, sunt analizate prognozele hidrologice, care indică un debit de aproximativ 1.400 mc/s în următoarele zile. Deși nivelul Dunării a crescut, riscul opririi Unității 2 rămâne, pe fondul prognozelor nefavorabile. Unitatea 1 este în continuare oprită, iar Nuclearelectrica anunță că va informa public despre orice schimbare. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost dislocată printr-o nouă explozie controlată. Potrivit lui Radu Miruță, intervenția ar putea crește debitul Dunării spre Cernavodă. Peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au participat la operațiune.
Americanii de la NuScale vin la București
Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, cu tehnologie americană, este unul extrem de controversat, premierul Bolojan solicitând oprirea acestuia. Șefii companiei NuScale Power vor veni la București în cursul lunii august pentru a discuta cu viitorul Executiv despre continuarea proiectului cu reactoare modulare de la Doicești. „Noul guvern este numit chiar în timp ce vorbim” Subiectul României a figurat pe agenda conferinței organizate de NuScale pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente celui de-al doilea trimestru al anului 2026, scrie profit.ro. Loading … Chestionat de un analist în legătură cu evoluția proiectului de la Doicești, CEO-ul NuScale, John Hopkins, a afirmat că el și directorul operațional al companiei, Carl Fisher, intenționează să vină la București până la sfârșitul lunii august. „Există un nou guvern care urmează să vină și care este numit chiar în timp ce vorbim. Eu și directorul nostru operațional plănuim să mergem la București pentru a ne întâlni cu acel guvern, probabil mai târziu în cursul acestei luni. Suntem pregătiți să mergem mai departe”, a declarat Hopkins. Americanii așteaptă „unda verde” „Așteptăm doar unda verde pentru a finaliza acordurile contractuale. După cum am spus, prima fază a decurs bine. Acum urmează să intrăm în ceea ce se numește etapa pre-EPC, care va continua până la notificarea finală de începere a lucrărilor, probabil peste aproximativ un an”, a mai spus CEO-ul NuScale. În scenariul optimist prezentat investitorilor americani, proiectul ar putea primi autorizarea contractuală pentru demararea efectivă a lucrărilor în a doua parte a anului 2027. Totuși, John Hopkins a recunoscut însă că proiectul este, în acest moment, blocat în etapa negocierilor contractuale și politice. NuScale: „Suntem cu toții într-o stare de așteptare” Primul pas trebuie să fie încheierea acordului dintre contractorul principal și clientul român, RoPower Nuclear. Apoi NuScale va începe negocierile cu viitorul contractor EPC. „Suntem cu toții oarecum într-o stare de așteptare, așteptăm ca lucrurile să progreseze. Acesta este unul dintre motivele pentru care mergem acolo, pentru a ne întâlni cu noul guvern și pentru a discuta care sunt pașii următori”, a mai declarat Hopkins. NuScale estimează că proiectul de la Doicești ar putea începe să îi genereze din nou venituri în 2027, cu condiția ca acordurile comerciale să fie semnate. Sursa FOTO: nuscalepower.com „Dacă punem contractul în aplicare, da, vom avea venituri anul viitor”, a afirmat CEO-ul companiei americane. Proiectul prevede construirea, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, județul Dâmbovița, a unei centrale formate din 6 module NuScale, fiecare cu o putere de 77 MW. Puterea instalată totală ar urma să fie de 462 MW. NuScale susține că proiectul românesc este cel mai avansat proiect SMR din Europa. Compania lucrează împreună cu Nuclearelectrica și RoPower pentru îndeplinirea condițiilor impuse la aprobarea deciziei finale de investiție. „Premierul a contestat proiectul de reactoare modulare Doicești” Proiectul de la Doicești a devenit una dintre cele mai discutate investiții energetice din România. Ilie Bolojan, premier demis și interimar și ministru interimar al Energiei, a criticat public eficiența sa. Bolojan a estimat că investiția ar putea ajunge la 6–7 miliarde de dolari, pentru o capacitate instalată de numai 462 MW. El a mai declarat că Nuclearelectrica a cheltuit deja aproximativ 240 de milioane de dolari pentru proiect, avertizând că România riscă să rămână doar „cu un teren și niște hârtii” în cazul în care centrala nu va mai fi construită. În acest context, venirea șefilor NuScale la București pentru discuții cu viitorul guvern are o semnificație aparte. Compania americană are nevoie ca viitorul Cabinet să confirme continuarea proiectului, precum și formula de finanțare. Acționarii RoPower au respins acuzațiile Corpului de Control Controversele au fost amplificate de verificările Corpului de Control al prim-ministrulu. Acesta a identificat întârzieri și mai multe probleme legate de transferul amplasamentului. Prpblemele au vizat și derularea investiției și raporturile dintre Nuclearelectrica, Nova Power & Gas și RoPower Nuclear. Printre aspectele semnalate s-a numărat faptul că terenul fostei termocentrale nu a fost adus inițial ca aport la capitalul companiei de proiect, ci a fost vândut ulterior către RoPower Nuclear. Sursa foto: Facebook/Nuclearelectrica Atât Nuclearelectrica, cât și Nova Power & Gas au respins concluziile raportului. Nuclearelectrica a susținut că deciziile au fost adoptate cu respectarea legii și că nu a fost produs niciun prejudiciu cuantificabil. Termenele prevăzute în strategia proiectului aveau caracter estimativ, nu contractual. RoPower Nuclear este deținută în proporții egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas. Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Nova Power & Gas face parte din grupul E-INFRA, controlat de antreprenorii clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu. Pierderile NuScale au crescut cu peste 42% Declarațiile optimiste despre România au fost făcute în contextul în care NuScale continuă să înregistreze pierderi semnificative. În primele 6 luni ale anului 2026, compania a raportat pierderi nete de 96,7 milioane de dolari, în creștere cu peste 42% față de perioada similară din 2025. Veniturile s-au prăbușit de la 21,4 milioane de dolari în primul semestru din 2025 la numai 640.000 de dolari în primele șase luni din 2026. În trimestrul al doilea, veniturile au fost de doar 75.000 de dolari. Compania explică scăderea prin faptul că, în anul 2025, a încasat venituri pentru activitatea desfășurată ca subcontractor al Fluor în cadrul studiului de inginerie FEED 2 pentru proiectul de la Doicești, activitate finalizată la sfârșitul anului trecut.
Directorul Centralei Nucleare susține că Unitatea 2 ar mai putea funcționa 10-11 zile
Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat marți seară, la Antena 3 CNN, că Unitatea 2 mai poate funcționa aproximativ 10-11 zile, dacă măsurile de creștere a nivelului Dunării își produc efectele estimate. Potrivit acestuia, intervențiile desfășurate până acum au adus câteva zile suplimentare de funcționare. „Azi-dimineață, după operațiunea care a avut loc la stânca de la Bala, explozia care a avut loc, am constatat o creștere a nivelului în bazinul de aspirație de la CNE Cernavodă cu circa doi centimetri”, a declarat Romeo Urjan, la Antena 3 CNN. Loading … Directorul centralei a explicat că, potrivit prognozei, nivelul apei ar fi trebuit să scadă cu aproximativ doi centimetri pe zi, astfel că efectul net al intervenției a fost de aproximativ patru centimetri. „Asta înseamnă aproape două zile de funcționare suplimentară a reactorului 2 de la Cernavodă”, a spus Urjan. Nivelul Dunării continuă să scadă Romeo Urjan a avertizat că prognozele indică o scădere continuă a nivelului Dunării în următoarele săptămâni. Acesta a transmis că, în lipsa unor noi intervenții, Unitatea 2 ar urma să fie oprită în cinci-șapte zile. „Prognoza în următoarele zile este în scădere continuă pentru următoarele 1-2 săptămâni, deci dacă nu luăm alte măsuri, cum sunt aceste barje care vor fi instalate la Bala, într-adevăr, după cinci-șapte zile vom fi nevoiți să oprim și Unitatea 2 datorită nivelului scăzut”, a afirmat directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. Potrivit estimării conducerii centralei, scufundarea barjelor ar putea aduce încă două-trei zile de funcționare. „Noi avem în momentul de față o estimare care este destul de grosieră, nu avem o precizare foarte fixă asupra acestui efect, dar apreciem că ar mai fi încă cinci-șase centimetri, deci două-trei zile în plus de funcționare. Dacă operațiunea poate fi un succes mai mare, atunci, bineînțeles, zilele de funcționare vor fi mai multe. Dar noi ne așteptăm în continuare la o creștere de două-trei zile cu această operațiune”, a spus directorul centralei. Întrebat dacă Unitatea 2 ar mai putea funcționa, în total, aproximativ 10-11 zile, directorul centralei a răspuns: „Corect”. Directorul centralei a adăugat că, în paralel, colegii de la Transporturi desfășoară și o operațiune de dragare a fundului Dunării. Potrivit acestuia, cele trei operațiuni ar putea aduce în total patru-cinci zile suplimentare de funcționare.
Dunărea a scăzut la cote alarmante. De ce nu activează România mecanismele europene de cooperare?
Apele Române avertizează că debitul Dunării continuă să scadă. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 4 august. Astfel de valori înregistrate sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, atunci când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s. Loading … Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național marți dimineața, la ora 11:00, a anunțat luni seara Nuclearelectrica. Ulterior, s-a anunțat că și reactorul 2 al Centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprit, însă s-a revenit asupra deciziei. Unitatea 2 a CNE Cernavodă rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, a anunțat Nuclearelectrica. În acest context îngrijorător, se pune întrebarea dacă România poate face sau nu ceva pentru a gestiona cât mai bine această situație. Debitul Dunării a scăzut la un nivel alarmant / Foto – Mediafax „Populația va suporta costurile” Prof. univ. dr. Cristian Jura – fost secretar de stat, fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt pârghiile pe care România ar trebui să le folosescă. „Din păcate, criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României. Deocamdată au apărut îndemnuri la a economisi energia electrică și restricții la folosirea apei pentru irigații. Asta poate afecta producția. Circulația pe fluviu este extrem de redusă din cauza debitului scăzut. Se opresc reactoarele de la Cernavodă pentru că nu pot fi răcite. Toate acestea se răsfrâng în mod direct asupra populației, care va suporta costurile acestei situații deosebit de dificile. Ceea ce nu înțeleg, este de ce nu sunt activate mecanismele europene de cooperare la Dunăre. România face parte din câteva organizații europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea”, a declarat Cristian Jura. Criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României / Foto – Mediafax România, membră a organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea Cristian Jura a mai prezentat și lista organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea, din care România face parte. Comisia Dunării – cu sediul la Budapesta. Din această comisie fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Moldova, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. Comisia Dunării gestionează transportul și cooperarea la Dunăre, exact temele de cel mai mare interes pentru România în acest moment. Procesul de Cooperare Dunăreană. „A fost lansat oficial la Viena, la 27 mai 2002, pe baza unei inițiative comune a Guvernelor României şi Austriei, a Comisiei Europene şi a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Obiectivul său fundamental îl constituie armonizarea şi valorizarea eficientă a diverselor iniţiative de cooperare în regiunea dunăreană, în lumina valorilor şi standardelor europene. În contextul extinderii UE, Dunărea a devenit, practic, un fluviu interior al Uniunii”, a precizat Cristian Jura. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea. Este un organism transnațional înființat în 1998 pentru a aplica Convenția privind Protecția Fluviului Dunărea. Aceasta coordonează gestionarea durabilă a apei, reducerea poluării și controlul inundațiilor în bazinul Dunării. „Nu în ultimul rând, aș aminti Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Reprezintă o inițiativă politică a României şi Austriei. A fost promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) și adresată președintelui Comisiei Europene. Cei patru piloni principali ai SUERD sunt conectarea regiunii, protejarea mediului, construirea prosperității și consolidarea regiunii”, a explicat Cristian Jura. Debitul Dunării continuă să scadă / Foto – Mediafax „România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative” Potrivit lui Cristian Jura, România are pârghii pentru a încerca să rezolve această situație, numai că există o tergiversare îngrijorătoare la nivel instituțional. „În concluzie, România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative. Ar putea să convoace reuniuni extraordinare referitoare la criza apei pe Dunăre. Ar putea să inițieze un dialog aplicat cu Uniunea Europeană pe această temă, să analizăm ce se întâmplă în amonte, dacă sunt captări industriale masive care trebuie verificate, sunt mari consumatori industriali, poate se fac irigații masive. Toate aceste lucruri ar putea fi verificate cu mare ușurință, iar statele riverane ar trebui să dea dovadă de solidaritate, pentru că prietenul la nevoie se cunoaște, nu-i așa? Nu cred că a sta și a aștepta ploaia reprezintă o strategie viabilă pentru România”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.