Adevărul crud despre apa cu lămâie. Ce se întâmplă cu adevărat în corpul tău dacă o bei zilnic
Lauren Manaker a pornit experimentul din scepticism, potrivit revistei americane Prevention. Pe rețelele sociale, apa cu lămâie este prezentată ca remediu pentru orice, de la slăbit la detoxifiere. Ea avea însă și un motiv personal. Bea foarte mult ceai, iar compușii îi provocau o senzație persistentă de gură uscată. Primul efect a fost simplu: s-a simțit mai hidratată. Un pahar plin cu apă la începutul zilei a contat mai mult decât conținutul lui. Înlocuind câteva cești cu ceai, a scăpat și de gura uscată. A încercat apa cu lămâie timp de o lună. Rezultatul a surprins-o Alte promisiuni nu s-au confirmat. Pielea nu a devenit mai strălucitoare, iar digestia nu s-a schimbat vizibil. Nici efectul de „detoxifiere” nu l-a simțit. Cea mai mare surpriză a venit la starea de spirit. Mirosul lămâii tăiate în fiecare dimineață i-a ridicat moralul. Cercetările sugerează că aromele de citrice pot reduce stresul și pot îmbunătăți starea de bine. Specialista subliniază că apa cu lămâie nu este un elixir magic. Totuși, o lămâie întreagă oferă aproximativ 45 mg de vitamina C, circa 45% din necesarul zilnic. Citratul din lămâi poate ajuta la prevenirea unor pietre la rinichi. În plus, băutura poate înlocui sucurile carbogazoase și alte băuturi cu zahăr. Temperatura apei contează puțin, spune dieteticiana. Nici ora nu pare să conteze, iar apa cu lămâie poate fi băută și seara. Băutura nu este însă potrivită pentru toată lumea. Aciditatea lămâilor poate declanșa arsuri la stomac și regurgitare la persoanele cu reflux acid. Pentru ele, consumul înainte de culcare ar putea agrava simptomele.
Aceeași mâncare, alt efect. De ce o masă la 9 dimineața nu e totuna cu una luată noaptea
Medicul Sebastián La Rosa, specialist în longevitate, spune că spune că momentul în care mâncăm contează la fel de mult ca felul de mâncare pe care îl consumăm. Declarațiile sale sunt citate de Men’s Health. Explicația ține de crononutriție, adică de ceasul biologic al organismului. Avem gene care reglează ce se întâmplă în corp la fiecare oră, explică medicul. Unele momente ar fi mai favorabile pentru a asimila nutrienții și pentru a crește masa musculară. O masă sănătoasă luată la ora 9 dimineața poate fi o idee excelentă, spune La Rosa. Aceeași masă, noaptea, ar provoca un vârf glicemic, mai multă grăsime și mai multă inflamație. Săriți peste cină, nu peste micul dejun Cei care țin post intermitent renunță de obicei la micul dejun. Medicul recomandă exact opusul. Potrivit lui, mâncarea de seară blochează procesele de reparare celulară care ar trebui să aibă loc noaptea. Organismul este forțat să rămână activ când ar trebui să se odihnească. Programul ideal Micul dejun ar trebui luat la circa o oră după trezire, cu 25-30 de grame de proteine. Carbohidrații ar fi mai bine consumați înainte de ora 14. Prânzul ar trebui să fie masa principală a zilei, dacă programul de lucru permite. Ideal, ultima masă se încheie înainte de ora 19. La Rosa recunoaște că nu e ușor. Cu cât mâncați mai devreme, cu atât mai bine, spune el: ora 21:30 e oricum preferabilă orei 23:30. Cina, dacă există, ar trebui să fie ușoară, cu proteine, fibre și carbohidrați complecși. Cei care lucrează în ture de noapte ar trebui să ia cina înainte de tură. Intervalul 2-5 dimineața ar fi cel mai nepotrivit pentru metabolism. Micul dejun se ia după tură, înainte de culcare.
Alimentele ultraprocesate ar putea provoca cancer de prostată, avertizează medicii
Potrivit medicilor de la Florida Atlantic University (FAU), consumul de alimente ultraprocesate, precum produsele de tip junk food, băuturile răcoritoare, cerealele ambalate și gustările procesate, crește „semnificativ” riscul de apariție a cancerului de prostată, conform dpa. După ce au analizat datele medicale a aproximativ 18.000 de bărbați, cercetătorii FAU au constatat că persoanele care consumau mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 24% până la 34% mai mare de a dezvolta această boală, comparativ cu cele care consumau mai puține astfel de produse. Rezultatele au fost publicate în The American Journal of Medicine. Analiza a luat în calcul vârsta, rasa și originea etnică, nivelul veniturilor și dacă participanții fumau sau nu, precizează echipa. Medicii avertizează asupra consumului ridicat de alimente ultraprocesate „Aceste rezultate se adaugă dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora alimentele ultraprocesate au efecte negative importante asupra sănătății și subliniază nevoia unor studii observaționale de amploare și a unor studii randomizate pentru a testa în mod adecvat această ipoteză”, a declarat Charles Hennekens, profesor de medicină la FAU. „Reducerea consumului de alimente ultraprocesate este o provocare complexă pentru sănătatea publică, mai ales pentru că aceste produse sunt foarte răspândite și ușor accesibile”, a declarat Timothy De Ver Dye, șeful Departamentului de Sănătate Publică din cadrul FAU. „Furnizorii de servicii medicale trebuie să țină cont de faptul că mulți pacienți întâmpină dificultăți în a avea acces la alimente mai sănătoase sau în a și le permite”, a adăugat el. Prețurile alimentelor au crescut puternic la nivel mondial în ultimii ani, pe fondul perturbărilor din producție și comerț, provocate de restricțiile din perioada pandemiei de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și conflictul dintre Iran și Statele Unite.
Cianură într-un fruct de zi cu zi. Când devin periculoase semințele de măr
Semințele de măr, ignorate de obicei atunci când mușcăm din fruct, pot deveni periculoase dacă sunt mestecate în cantități mari. Specialiștii avertizează că, deși o sămânță înghițită întâmplător nu ridică probleme, riscurile cresc odată cu cantitatea consumată. Puțini se gândesc la asta atunci când curăță un măr, dar semințele lui ascund un compus care poate deveni toxic. Potrivit Health, o sămânță sau două, înghițite din greșeală, nu pun probleme pentru majoritatea oamenilor. Coaja lor exterioară împiedică eliberarea de substanțe. Situația se schimbă însă atunci când semințele sunt mestecate, zdrobite sau consumate în cantități mari. Primul risc ține pur și simplu de mărime și textură. Semințele sunt mici, tari și alunecoase, ceea ce le face ușor de inhalat accidental. Copiii mici, dar și persoanele cu dificultăți de înghițire, sunt cele mai expuse pericolului de sufocare. Medicii recomandă eliminarea miezului și a semințelor înainte ca fructul să ajungă la cei vulnerabili. Câte semințe de măr pot deveni toxice pentru un adult. Răspunsul specialiștilor Al doilea risc este mai puțin cunoscut: intoxicația cu cianură. Semințele de măr conțin amigdalină, o substanță care se regăsește și în sâmburii de caise sau piersici. Atunci când sunt mestecate, organismul transformă amigdalina în cianură de hidrogen. Simptomele timpurii includ dureri de cap, amețeli și stare de confuzie, iar în cazurile severe pot apărea convulsii sau pierderea cunoștinței. Specialiștii estimează că un adult ar trebui să mestece aproximativ 150 de semințe pentru a ajunge la o doză periculoasă, deci riscul rămâne redus în viața de zi cu zi. Pe lângă cianură, semințele mestecate în exces pot irita și sistemul digestiv, provocând crampe, greață sau balonare. Persoanele cu afecțiuni intestinale resimt aceste efecte mai puternic. Nu în ultimul rând, unii oameni sunt alergici strict la semințe, chiar dacă tolerează perfect restul fructului. Reacțiile pot varia de la mâncărimi și erupții cutanate până la umflarea gâtului sau dificultăți de respirație, ceea ce necesită intervenție medicală imediată.
Un aliment pe care îl avem aproape zilnic în farfurie ar putea proteja ficatul
Boala hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD) presupune acumularea de grăsime în ficat. Pentru diagnostic, este necesar și cel puțin un factor de risc cardiometabolic, precum obezitatea sau hipertensiunea. Studiul, publicat în revista Nutrients, a analizat dacă roșiile aduc beneficii persoanelor cu această afecțiune. Cum a fost organizat studiul La cercetare au participat 79 de adulți cu MASLD. Au fost excluși cei cu un consum ridicat de alcool sau cu un indice de masă corporală peste 30. Participanții au fost împărțiți în două grupuri, timp de șase săptămâni. Un grup a urmat o dietă fără roșii. Celălalt a consumat zilnic 200 de grame de roșii crude și 50 de grame de sos de roșii. Rezultatele Steatoza hepatică a scăzut în ambele grupuri, dar mai pronunțat la cei care au mâncat roșii. Cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative între grupuri, la final. Este vorba despre lipide, enzime hepatice și indicele de masă corporală. Autorii susțin că roșiile pot reduce grăsimea din ficat independent de schimbările în greutatea corporală. Limitările studiului Studiul are și limitări. Intervenția a durat doar șase săptămâni, iar majoritatea participanților au fost bărbați. Endocrinologul Randa Abdelmasih, de la Universitatea din Texas Medical Branch, a atras atenția că eșantionul a fost foarte selectat. „Majoritatea pacienților pe care îi vedem în practica clinică suferă de obezitate, diabet de tip 2 sau boli metabolice mai avansate, astfel încât generalizabilitatea acestor rezultate este limitată.” Medicul internist Jonathan Jennings a remarcat că studiul a tratat toți factorii de risc cardiometabolic drept egali. „Diabetul de tip 2 are o probabilitate mai mare de a duce la MASLD decât hipertensiunea arterială, dar studiul le evaluează ca factori de risc egali”, a subliniat el. Autorii recomandă ca rezultatele să fie privite ca generatoare de ipoteze, nu ca dovezi definitive.
Cafeaua ar putea avea un efect neașteptat în cazul cancerului de sân. Ce au descoperit cercetătorii
Un consum mai mare de polifenoli, compuși prezenți în cafea, ar putea reduce riscul de deces prin cancer de sân. Concluzia aparține unui nou studiu publicat în British Journal of Nutrition, potrivit Medical News Today. Cercetătorii au urmărit 95 de femei diagnosticate cu cancer de sân, timp de 11,5 ani, în medie. Un aport mai mare de polifenoli totali a fost asociat cu o mortalitate mai scăzută specifică acestui tip de cancer. Cafeaua a fost principala sursă de polifenoli pentru participante, arată cercetarea. Cum ar putea acționa polifenolii Potrivit nutriționistei Monique Richard, polifenolii se regăsesc în fructe de pădure, cacao, cafea și ulei de măsline. Aceasta a explicat că polifenolii influențează mai multe procese biologice legate de supraviețuirea în cancer. Printre acestea se numără inflamația și sistemul imunitar. Nutriționista Meridan Zerner a adăugat că lignanii, un tip de polifenoli, ar putea reduce creșterea țesutului mamar determinată de estrogen. Ce spun cercetătorii care nu au participat la studiu Tracy Crane, de la Universitatea din Miami, a numit rezultatele încurajatoare, dar nu definitive. Ea a subliniat că studiul nu demonstrează că un consum mai mare de polifenoli previne recidiva cancerului. Cercetătoarea a precizat clar că rezultatele nu susțin creșterea consumului de cafea sau alcool ca sursă de polifenoli. Sunt necesare studii pe populații mai mari, a mai spus ea. Surse alimentare de polifenoli Nutriționiștii recomandă fructele de culoare închisă, legumele cu frunze verzi, nucile, semințele de in și uleiul de măsline extravirgin. Ei subliniază că polifenolii din alimente integrale sunt mai eficienți decât cei din suplimente.
Leguma nr. 1 recomandată de nutriționiști pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor
Legumele cu frunze verzi și cele crucifere ocupă primul loc în topul nutriționiștilor pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor. Doi specialiști explică de ce aceste legume acționează simultan asupra tuturor celor trei sisteme și ce alte legume merită incluse în dietă, conform Real Simple. Legumele rămân o bază esențială a oricărei alimentații sănătoase și echilibrate. Dar nu toate legumele au același impact asupra organismului. Doi nutriționiști autorizați au fost întrebați care este alegerea lor de top. Răspunsul este aproape unanim: legumele cu frunze verzi câștigă detașat. Nutrienții din legume influențează simultan creierul, inima și intestinul. Vitaminele, mineralele, fibrele și polifenolii acționează împreună, nu izolat. Dieteticiana Avery Zenker spune că fiecare legumă oferă o combinație unică de nutrienți. Contează, potrivit ei, întreaga matrice alimentară, nu doar un singur compus. Legumele conțin și antioxidanți care reduc stresul oxidativ la nivel cerebral. Dietele bogate în legume au fost asociate constant cu o memorie mai bună. Aceleași efecte antiinflamatorii protejează și sănătatea inimii pe termen lung. Pentru intestin, legumele rămân una dintre cele mai bune surse de fibre. Fibrele hrănesc bacteriile benefice și susțin diversitatea microbiomului intestinal. Compușii rezultați reduc inflamația și influențează, indirect, chiar și sănătatea creierului. Legumele cu frunze verzi, alegerea nr. 1 Pentru Zenker, legumele cu frunze verzi se detașează clar de restul. Ea recomandă în special varza kale, spanacul, rucola și mangoldul. Lista continuă cu varza de Bruxelles, frunzele de sfeclă și bok choy. Aceste legume oferă fibre, magneziu, acid folic, fier, calciu și mai multe vitamine. Magneziul ajută la reglarea tensiunii arteriale și susține energia creierului. Fierul este esențial pentru transportul oxigenului către inimă și creier. Lăstarii de broccoli, favoritul unui alt nutriționist Dieteticiana Johannah Katz preferă, în schimb, legumele crucifere, mai ales lăstarii de broccoli. Aceștia conțin mult mai mult sulforafan decât broccoli matur, deja fiert. Sulforafanul reglează antioxidanții, susține microbiomul intestinal și ajută detoxifierea organismului. „Lăstarii de broccoli sunt cea mai puternică sursă naturală de sulforafan”, spune Katz. Legumele crucifere aduc, în plus, fibre și glucozinolați utili pentru intestin. Ambii experți menționează și alte trei legume cu beneficii importante. Sfecla, usturoiul și ceapa completează, spun ei, lista ideală. Sfecla conține nitrați, transformați în organism în oxid nitric benefic. Oxidul nitric scade tensiunea arterială și îmbunătățește fluxul sanguin general. Usturoiul și ceapa aduc compuși cu sulf, utili pentru inimă și intestin. În final, ambii nutriționiști insistă asupra unui singur lucru: diversitatea contează cel mai mult. Alternarea legumelor asigură organismului cea mai largă gamă de compuși benefici.
Proteina surprinzătoare pe care nutriționiștii o recomandă în locul cărnii de vită
Carnea de bizon are mai puține calorii și mai puține grăsimi saturate decât cea de vită, potrivit nutriționiștilor citați de Real Simple. Diferența ar putea conta pentru cei atenți la sănătatea inimii sau la nivelul glicemiei. Ce spun experții Potrivit nutriționistei Kylie Felty, bizonul oferă niveluri comparabile de nutrienți esențiali – vitamina B12, fier, zinc și seleniu. Grăsimile saturate mai puține ar putea aduce beneficii persoanelor expuse riscului cardiovascular. Jamie Baham, o altă expertă, adaugă că bizonul poate fi util pentru cei cu rezistență la insulină sau prediabet. La 100 de grame, bizonul are 159 de calorii și 9 grame de grăsime totală. Vita 90% slabă are 185 de calorii și 13 grame de grăsime la aceeași cantitate. Nivelul de colesterol este similar la ambele tipuri de carne, iar bizonul oferă cu câteva grame mai multă proteină pe porție. De ce rămâne vita o opțiune bună Vita rămâne o alegere potrivită pentru copii și sportivi, spun specialistele. Bugetele mai mici pot conta și ele în alegerea vitei, care este mai ușor de găsit și mai ieftină decât bizonul. Bizonul are un gust mai blând și ușor dulceag, fără aroma puternică asociată vânatului. Fiind mai slab, se gătește mai repede decât vita și este recomandat la un grad mediu de coacere. Expertele recomandă adăugarea de sare din timp, prăjirea la foc puternic urmată de reducerea acestuia și un timp de odihnă de câteva minute înainte de servire. Ambele tipuri de carne rămân surse valoroase de proteine și minerale esențiale, precizează Baham. Alegerea potrivită depinde, în cele din urmă, de obiectivele individuale de sănătate ale fiecărei persoane.
Ce pun nutriționiștii în farfurie pentru o viață mai lungă. Lista alimentelor recomandate
Alimentația influențează direct modul în care organismul îmbătrânește. Trei nutriționiști au identificat nouă superalimente pentru longevitate, bogate în antioxidanți și nutrienți esențiali. Superalimentele oferă vitamine, minerale și antioxidanți care mențin energia și starea de bine, conform Real Simple. O nutriționistă explică faptul că majoritatea își câștigă acest statut prin conținutul de antioxidanți și fibre. Aceste beneficii devin tot mai importante odată cu înaintarea în vârstă. Kimchi este bogat în probiotice, care sprijină microbiomul intestinal și reduc inflamația. Curcuma conține curcumină, un compus cu efecte antiinflamatoare și protectoare pentru creier. Afine, avocado și spanac. Cele 9 alimente care susțin o îmbătrânire sănătoasă Afinele au antocianine, asociate cu un risc mai mic de infarct și diabet. Avocado aduce grăsimi mononesaturate, benefice pentru inimă și colesterol. Spanacul conține luteină și zeaxantină, utile pentru sănătatea ochilor. Varza kale furnizează vitaminele A, C și K, importante pentru oase și imunitate. Lintea are fibre și proteine vegetale, care mențin masa musculară. Cele 9 alimente care încetinesc îmbătrânirea, potrivit experților în nutriție Semințele de chia oferă omega-3 și calciu, pentru oase și inimă sănătoase. Tempeh este bogat în proteine și probiotice rezultate din fermentare. Este suficient să mănânci doar superalimente? Nutriționiștii avertizează că obiceiurile alimentare generale contează mai mult decât alimentele izolate. Consumul zilnic de cinci porții de fructe și legume, reducerea zahărului și cerealele integrale rămân recomandările de bază pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Ora la care iei cina poate decide dacă slăbești sau te îngrași
Ora cinei poate influența sănătatea mai mult decât credem, spun nutriționiștii. Intervalul ideal este între 17:00 și 19:00, potrivit dr. Dana Cohen, medic integrativ. Cu cât timp înainte de culcare ar trebui să mănânci Ora exactă depinde de ora la care te culci, spune dieteticiana Michelle Routhenstein. Ea recomandă cina cu două-trei ore înainte de somn, pentru o digestie mai bună, conform Prevention. Noaptea, organismul gestionează mai greu zahărul, iar mesele târzii pot crește glicemia. Tractul digestiv încetinește seara, ca parte a ritmului circadian, spune Gretchen Zimmermann. Mâncatul chiar înainte de culcare poate provoca balonare și arsuri la stomac. Totuși, nici cina prea devreme nu e ideală: mersul la culcare flămând afectează somnul, atenționează Mayo Clinic. Nu mai lua cina târziu. Specialiștii spun că îți afectează metabolismul și somnul Persoanele care au mâncat la 17:00 au ars cu 60 de calorii mai mult pe zi decât restul. Este concluzia unui studiu publicat în Cell Metabolism. Un studiu al NYU Langone leagă mesele mai devreme de o sănătate metabolică mai bună. Un alt studiu arată însă că mesele târzii pot favoriza creșterea în greutate, potrivit The American Journal of Clinical Nutrition. Ce beneficii mai are cina devreme O masă mai devreme poate aduce un somn mai bun și mai puține arsuri la stomac. Persoanele cu reflux gastroesofagian ar trebui să aștepte cel puțin trei ore înainte de culcare. Glicemia rămâne mai stabilă peste noapte dacă ultima masă e servită devreme. Ce să mănânci la cină și ce gustări să alegi Dr. Cohen recomandă mese echilibrate, în stil mediteranean: legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline. Dacă ți se face foame seara, alege gustări ușoare precum budincă de chia, kiwi sau iaurt cu fructe de pădure. Cireșele și fisticul stimulează melatonina, hormonul somnului, spune Routhenstein. Evită chipsurile, dulciurile grase și alcoolul seara, care îngreunează digestia și pot perturba somnul.