Etichetă: nutritie

Alimentele ultraprocesate ar putea provoca cancer de prostată, avertizează medicii

Potrivit medicilor de la Florida Atlantic University (FAU), consumul de alimente ultraprocesate, precum produsele de tip junk food, băuturile răcoritoare, cerealele ambalate și gustările procesate, crește „semnificativ” riscul de apariție a cancerului de prostată, conform dpa. După ce au analizat datele medicale a aproximativ 18.000 de bărbați, cercetătorii FAU au constatat că persoanele care consumau mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 24% până la 34% mai mare de a dezvolta această boală, comparativ cu cele care consumau mai puține astfel de produse. Rezultatele au fost publicate în The American Journal of Medicine. Analiza a luat în calcul vârsta, rasa și originea etnică, nivelul veniturilor și dacă participanții fumau sau nu, precizează echipa. Medicii avertizează asupra consumului ridicat de alimente ultraprocesate „Aceste rezultate se adaugă dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora alimentele ultraprocesate au efecte negative importante asupra sănătății și subliniază nevoia unor studii observaționale de amploare și a unor studii randomizate pentru a testa în mod adecvat această ipoteză”, a declarat Charles Hennekens, profesor de medicină la FAU. „Reducerea consumului de alimente ultraprocesate este o provocare complexă pentru sănătatea publică, mai ales pentru că aceste produse sunt foarte răspândite și ușor accesibile”, a declarat Timothy De Ver Dye, șeful Departamentului de Sănătate Publică din cadrul FAU. „Furnizorii de servicii medicale trebuie să țină cont de faptul că mulți pacienți întâmpină dificultăți în a avea acces la alimente mai sănătoase sau în a și le permite”, a adăugat el. Prețurile alimentelor au crescut puternic la nivel mondial în ultimii ani, pe fondul perturbărilor din producție și comerț, provocate de restricțiile din perioada pandemiei de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și conflictul dintre Iran și Statele Unite.

Cianură într-un fruct de zi cu zi. Când devin periculoase semințele de măr

Semințele de măr, ignorate de obicei atunci când mușcăm din fruct, pot deveni periculoase dacă sunt mestecate în cantități mari. Specialiștii avertizează că, deși o sămânță înghițită întâmplător nu ridică probleme, riscurile cresc odată cu cantitatea consumată. Puțini se gândesc la asta atunci când curăță un măr, dar semințele lui ascund un compus care poate deveni toxic. Potrivit Health, o sămânță sau două, înghițite din greșeală, nu pun probleme pentru majoritatea oamenilor. Coaja lor exterioară împiedică eliberarea de substanțe. Situația se schimbă însă atunci când semințele sunt mestecate, zdrobite sau consumate în cantități mari. Primul risc ține pur și simplu de mărime și textură. Semințele sunt mici, tari și alunecoase, ceea ce le face ușor de inhalat accidental. Copiii mici, dar și persoanele cu dificultăți de înghițire, sunt cele mai expuse pericolului de sufocare. Medicii recomandă eliminarea miezului și a semințelor înainte ca fructul să ajungă la cei vulnerabili. Câte semințe de măr pot deveni toxice pentru un adult. Răspunsul specialiștilor Al doilea risc este mai puțin cunoscut: intoxicația cu cianură. Semințele de măr conțin amigdalină, o substanță care se regăsește și în sâmburii de caise sau piersici. Atunci când sunt mestecate, organismul transformă amigdalina în cianură de hidrogen. Simptomele timpurii includ dureri de cap, amețeli și stare de confuzie, iar în cazurile severe pot apărea convulsii sau pierderea cunoștinței. Specialiștii estimează că un adult ar trebui să mestece aproximativ 150 de semințe pentru a ajunge la o doză periculoasă, deci riscul rămâne redus în viața de zi cu zi. Pe lângă cianură, semințele mestecate în exces pot irita și sistemul digestiv, provocând crampe, greață sau balonare. Persoanele cu afecțiuni intestinale resimt aceste efecte mai puternic. Nu în ultimul rând, unii oameni sunt alergici strict la semințe, chiar dacă tolerează perfect restul fructului. Reacțiile pot varia de la mâncărimi și erupții cutanate până la umflarea gâtului sau dificultăți de respirație, ceea ce necesită intervenție medicală imediată.

Un aliment pe care îl avem aproape zilnic în farfurie ar putea proteja ficatul

Boala hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD) presupune acumularea de grăsime în ficat. Pentru diagnostic, este necesar și cel puțin un factor de risc cardiometabolic, precum obezitatea sau hipertensiunea. Studiul, publicat în revista Nutrients, a analizat dacă roșiile aduc beneficii persoanelor cu această afecțiune. Cum a fost organizat studiul La cercetare au participat 79 de adulți cu MASLD. Au fost excluși cei cu un consum ridicat de alcool sau cu un indice de masă corporală peste 30. Participanții au fost împărțiți în două grupuri, timp de șase săptămâni. Un grup a urmat o dietă fără roșii. Celălalt a consumat zilnic 200 de grame de roșii crude și 50 de grame de sos de roșii. Rezultatele Steatoza hepatică a scăzut în ambele grupuri, dar mai pronunțat la cei care au mâncat roșii. Cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative între grupuri, la final. Este vorba despre lipide, enzime hepatice și indicele de masă corporală. Autorii susțin că roșiile pot reduce grăsimea din ficat independent de schimbările în greutatea corporală. Limitările studiului Studiul are și limitări. Intervenția a durat doar șase săptămâni, iar majoritatea participanților au fost bărbați. Endocrinologul Randa Abdelmasih, de la Universitatea din Texas Medical Branch, a atras atenția că eșantionul a fost foarte selectat. „Majoritatea pacienților pe care îi vedem în practica clinică suferă de obezitate, diabet de tip 2 sau boli metabolice mai avansate, astfel încât generalizabilitatea acestor rezultate este limitată.” Medicul internist Jonathan Jennings a remarcat că studiul a tratat toți factorii de risc cardiometabolic drept egali. „Diabetul de tip 2 are o probabilitate mai mare de a duce la MASLD decât hipertensiunea arterială, dar studiul le evaluează ca factori de risc egali”, a subliniat el. Autorii recomandă ca rezultatele să fie privite ca generatoare de ipoteze, nu ca dovezi definitive.

Cafeaua ar putea avea un efect neașteptat în cazul cancerului de sân. Ce au descoperit cercetătorii

Un consum mai mare de polifenoli, compuși prezenți în cafea, ar putea reduce riscul de deces prin cancer de sân. Concluzia aparține unui nou studiu publicat în British Journal of Nutrition, potrivit Medical News Today. Cercetătorii au urmărit 95 de femei diagnosticate cu cancer de sân, timp de 11,5 ani, în medie. Un aport mai mare de polifenoli totali a fost asociat cu o mortalitate mai scăzută specifică acestui tip de cancer. Cafeaua a fost principala sursă de polifenoli pentru participante, arată cercetarea. Cum ar putea acționa polifenolii Potrivit nutriționistei Monique Richard, polifenolii se regăsesc în fructe de pădure, cacao, cafea și ulei de măsline. Aceasta a explicat că polifenolii influențează mai multe procese biologice legate de supraviețuirea în cancer. Printre acestea se numără inflamația și sistemul imunitar. Nutriționista Meridan Zerner a adăugat că lignanii, un tip de polifenoli, ar putea reduce creșterea țesutului mamar determinată de estrogen. Ce spun cercetătorii care nu au participat la studiu Tracy Crane, de la Universitatea din Miami, a numit rezultatele încurajatoare, dar nu definitive. Ea a subliniat că studiul nu demonstrează că un consum mai mare de polifenoli previne recidiva cancerului. Cercetătoarea a precizat clar că rezultatele nu susțin creșterea consumului de cafea sau alcool ca sursă de polifenoli. Sunt necesare studii pe populații mai mari, a mai spus ea. Surse alimentare de polifenoli Nutriționiștii recomandă fructele de culoare închisă, legumele cu frunze verzi, nucile, semințele de in și uleiul de măsline extravirgin. Ei subliniază că polifenolii din alimente integrale sunt mai eficienți decât cei din suplimente.

Leguma nr. 1 recomandată de nutriționiști pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor

Legumele cu frunze verzi și cele crucifere ocupă primul loc în topul nutriționiștilor pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor. Doi specialiști explică de ce aceste legume acționează simultan asupra tuturor celor trei sisteme și ce alte legume merită incluse în dietă, conform Real Simple. Legumele rămân o bază esențială a oricărei alimentații sănătoase și echilibrate. Dar nu toate legumele au același impact asupra organismului. Doi nutriționiști autorizați au fost întrebați care este alegerea lor de top. Răspunsul este aproape unanim: legumele cu frunze verzi câștigă detașat. Nutrienții din legume influențează simultan creierul, inima și intestinul. Vitaminele, mineralele, fibrele și polifenolii acționează împreună, nu izolat. Dieteticiana Avery Zenker spune că fiecare legumă oferă o combinație unică de nutrienți. Contează, potrivit ei, întreaga matrice alimentară, nu doar un singur compus. Legumele conțin și antioxidanți care reduc stresul oxidativ la nivel cerebral. Dietele bogate în legume au fost asociate constant cu o memorie mai bună. Aceleași efecte antiinflamatorii protejează și sănătatea inimii pe termen lung. Pentru intestin, legumele rămân una dintre cele mai bune surse de fibre. Fibrele hrănesc bacteriile benefice și susțin diversitatea microbiomului intestinal. Compușii rezultați reduc inflamația și influențează, indirect, chiar și sănătatea creierului. Legumele cu frunze verzi, alegerea nr. 1 Pentru Zenker, legumele cu frunze verzi se detașează clar de restul. Ea recomandă în special varza kale, spanacul, rucola și mangoldul. Lista continuă cu varza de Bruxelles, frunzele de sfeclă și bok choy. Aceste legume oferă fibre, magneziu, acid folic, fier, calciu și mai multe vitamine. Magneziul ajută la reglarea tensiunii arteriale și susține energia creierului. Fierul este esențial pentru transportul oxigenului către inimă și creier. Lăstarii de broccoli, favoritul unui alt nutriționist Dieteticiana Johannah Katz preferă, în schimb, legumele crucifere, mai ales lăstarii de broccoli. Aceștia conțin mult mai mult sulforafan decât broccoli matur, deja fiert. Sulforafanul reglează antioxidanții, susține microbiomul intestinal și ajută detoxifierea organismului. „Lăstarii de broccoli sunt cea mai puternică sursă naturală de sulforafan”, spune Katz. Legumele crucifere aduc, în plus, fibre și glucozinolați utili pentru intestin. Ambii experți menționează și alte trei legume cu beneficii importante. Sfecla, usturoiul și ceapa completează, spun ei, lista ideală. Sfecla conține nitrați, transformați în organism în oxid nitric benefic. Oxidul nitric scade tensiunea arterială și îmbunătățește fluxul sanguin general. Usturoiul și ceapa aduc compuși cu sulf, utili pentru inimă și intestin. În final, ambii nutriționiști insistă asupra unui singur lucru: diversitatea contează cel mai mult. Alternarea legumelor asigură organismului cea mai largă gamă de compuși benefici.

Proteina surprinzătoare pe care nutriționiștii o recomandă în locul cărnii de vită

Carnea de bizon are mai puține calorii și mai puține grăsimi saturate decât cea de vită, potrivit nutriționiștilor citați de Real Simple. Diferența ar putea conta pentru cei atenți la sănătatea inimii sau la nivelul glicemiei. Ce spun experții Potrivit nutriționistei Kylie Felty, bizonul oferă niveluri comparabile de nutrienți esențiali – vitamina B12, fier, zinc și seleniu. Grăsimile saturate mai puține ar putea aduce beneficii persoanelor expuse riscului cardiovascular. Jamie Baham, o altă expertă, adaugă că bizonul poate fi util pentru cei cu rezistență la insulină sau prediabet. La 100 de grame, bizonul are 159 de calorii și 9 grame de grăsime totală. Vita 90% slabă are 185 de calorii și 13 grame de grăsime la aceeași cantitate. Nivelul de colesterol este similar la ambele tipuri de carne, iar bizonul oferă cu câteva grame mai multă proteină pe porție. De ce rămâne vita o opțiune bună Vita rămâne o alegere potrivită pentru copii și sportivi, spun specialistele. Bugetele mai mici pot conta și ele în alegerea vitei, care este mai ușor de găsit și mai ieftină decât bizonul. Bizonul are un gust mai blând și ușor dulceag, fără aroma puternică asociată vânatului. Fiind mai slab, se gătește mai repede decât vita și este recomandat la un grad mediu de coacere. Expertele recomandă adăugarea de sare din timp, prăjirea la foc puternic urmată de reducerea acestuia și un timp de odihnă de câteva minute înainte de servire. Ambele tipuri de carne rămân surse valoroase de proteine și minerale esențiale, precizează Baham. Alegerea potrivită depinde, în cele din urmă, de obiectivele individuale de sănătate ale fiecărei persoane.

Ce pun nutriționiștii în farfurie pentru o viață mai lungă. Lista alimentelor recomandate

Alimentația influențează direct modul în care organismul îmbătrânește. Trei nutriționiști au identificat nouă superalimente pentru longevitate, bogate în antioxidanți și nutrienți esențiali. Superalimentele oferă vitamine, minerale și antioxidanți care mențin energia și starea de bine, conform Real Simple. O nutriționistă explică faptul că majoritatea își câștigă acest statut prin conținutul de antioxidanți și fibre. Aceste beneficii devin tot mai importante odată cu înaintarea în vârstă. Kimchi este bogat în probiotice, care sprijină microbiomul intestinal și reduc inflamația. Curcuma conține curcumină, un compus cu efecte antiinflamatoare și protectoare pentru creier. Afine, avocado și spanac. Cele 9 alimente care susțin o îmbătrânire sănătoasă Afinele au antocianine, asociate cu un risc mai mic de infarct și diabet. Avocado aduce grăsimi mononesaturate, benefice pentru inimă și colesterol. Spanacul conține luteină și zeaxantină, utile pentru sănătatea ochilor. Varza kale furnizează vitaminele A, C și K, importante pentru oase și imunitate. Lintea are fibre și proteine vegetale, care mențin masa musculară. Cele 9 alimente care încetinesc îmbătrânirea, potrivit experților în nutriție Semințele de chia oferă omega-3 și calciu, pentru oase și inimă sănătoase. Tempeh este bogat în proteine și probiotice rezultate din fermentare. Este suficient să mănânci doar superalimente? Nutriționiștii avertizează că obiceiurile alimentare generale contează mai mult decât alimentele izolate. Consumul zilnic de cinci porții de fructe și legume, reducerea zahărului și cerealele integrale rămân recomandările de bază pentru o îmbătrânire sănătoasă.

Ora la care iei cina poate decide dacă slăbești sau te îngrași

Ora cinei poate influența sănătatea mai mult decât credem, spun nutriționiștii. Intervalul ideal este între 17:00 și 19:00, potrivit dr. Dana Cohen, medic integrativ. Cu cât timp înainte de culcare ar trebui să mănânci Ora exactă depinde de ora la care te culci, spune dieteticiana Michelle Routhenstein. Ea recomandă cina cu două-trei ore înainte de somn, pentru o digestie mai bună, conform Prevention. Noaptea, organismul gestionează mai greu zahărul, iar mesele târzii pot crește glicemia. Tractul digestiv încetinește seara, ca parte a ritmului circadian, spune Gretchen Zimmermann. Mâncatul chiar înainte de culcare poate provoca balonare și arsuri la stomac. Totuși, nici cina prea devreme nu e ideală: mersul la culcare flămând afectează somnul, atenționează Mayo Clinic. Nu mai lua cina târziu. Specialiștii spun că îți afectează metabolismul și somnul Persoanele care au mâncat la 17:00 au ars cu 60 de calorii mai mult pe zi decât restul. Este concluzia unui studiu publicat în Cell Metabolism. Un studiu al NYU Langone leagă mesele mai devreme de o sănătate metabolică mai bună. Un alt studiu arată însă că mesele târzii pot favoriza creșterea în greutate, potrivit The American Journal of Clinical Nutrition. Ce beneficii mai are cina devreme O masă mai devreme poate aduce un somn mai bun și mai puține arsuri la stomac. Persoanele cu reflux gastroesofagian ar trebui să aștepte cel puțin trei ore înainte de culcare. Glicemia rămâne mai stabilă peste noapte dacă ultima masă e servită devreme. Ce să mănânci la cină și ce gustări să alegi Dr. Cohen recomandă mese echilibrate, în stil mediteranean: legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline. Dacă ți se face foame seara, alege gustări ușoare precum budincă de chia, kiwi sau iaurt cu fructe de pădure. Cireșele și fisticul stimulează melatonina, hormonul somnului, spune Routhenstein. Evită chipsurile, dulciurile grase și alcoolul seara, care îngreunează digestia și pot perturba somnul.

Nutriționiștii dezvăluie cele trei reguli alimentare pe care le respectă zilnic și cele trei greșeli pe care le evită

Nutriționiștii spun că formula unei farfurii sănătoase este esențială pentru mese gustoase și hrănitoare. Sasha Watkins și Jesse Kempner au explicat pentru The Independent principiile de bază. Regula 1: formula farfuriei sănătoase Aroma contează în primul rând, deoarece un gust neplăcut reduce șansele ca oamenii să mănânce sănătos. Mesele ar trebui să conțină cel puțin 20 de grame de proteine, potrivit lui Watkins. Fibrele provin din cereale integrale, fasole, leguminoase și legume, arată specialista citată. Majoritatea oamenilor consumă mult sub doza zilnică recomandată de 30 de grame de fibre. Jumătate din farfurie ar trebui umplută cu verdețuri, potrivit ghidului vizual recomandat de experți. Un sfert din farfurie trebuie să conțină proteine, iar celălalt sfert cereale integrale sau carbohidrați cu fibre. Diversitatea alimentelor colorate oferă vitamine, minerale și polifenoli diferiți, explică Watkins. Regula 2: adaugă A doua regulă recomandă concentrarea pe alimentele adăugate în dietă, nu doar pe cele eliminate. Restricțiile alimentare stricte duc adesea la abandonarea rapidă a programului de alimentație sănătoasă. Adăugarea de alimente nutritive poate înlocui treptat alimentele mai puțin sănătoase din dietă, arată specialiștii. Ben Carpenter a redus pofta de dulciuri mâncând zilnic un măr după cină. Watkins recomandă înlocuirea gustărilor obișnuite cu iaurt grecesc, fructe de pădure sau nuci amestecate. Regula 3: apa, băutura principală A treia regulă este ca apa să devină băutura principală pe parcursul zilei. Băuturile îndulcite și cele energizante adaugă multe calorii, cu o valoare nutrițională redusă, spune Watkins. Renunțarea la câteva băuturi dulci pe zi poate elibera sute de calorii, potrivit specialistei. Greșeala 1: prea multă atenție pe calorii Prima greșeală de evitat este concentrarea exclusivă pe calorii, în detrimentul nutrienților. Consumul unei varietăți de alimente integrale asigură majoritatea vitaminelor și mineralelor necesare organismului. Două mese cu același număr de calorii pot avea cantități diferite de proteine și fibre, explică Watkins. Greșeala 2: neglijarea micului dejun și a prânzului A doua greșeală este neglijarea micului dejun și a prânzului, în favoarea cinei. Subestimarea proteinelor și legumelor la prânz poate duce la gustări suplimentare mai târziu, avertizează specialista. Neuroscientistul David Cox recomandă un mic dejun consistent și o cină servită mai devreme. Un studiu francez a arătat că lipsa micului dejun crește riscul bolilor de inimă. O cină copioasă seara poate reduce eficiența răspunsului la insulină, potrivit lui Cox. Acest lucru poate favoriza acumularea de grăsime viscerală în timp, arată cercetarea citată. Greșeala 3: perfecționismul la fiecare masă A treia greșeală este să crezi că o singură masă îți poate strica întreaga dietă. Watkins recomandă concentrarea pe tiparul alimentar general, nu pe perfecțiunea fiecărei mese în parte. Planificarea din timp facilitează pregătirea unor mese echilibrate, chiar și atunci când timpul este limitat. Alimentele de bază, precum legumele congelate sau ouăle, ajută la mese rapide și sănătoase. O singură masă nesănătoasă nu afectează sănătatea generală, la fel cum una hrănitoare nu o transformă. Cheia este să mănânci suficient de bine, cât mai des posibil, conform recomandărilor specialiștilor.

Ce se întâmplă dacă mănânci somon în fiecare zi. Nutriționiștii au dat verdictul

Somonul este considerat unul dintre cele mai sănătoase alimente, datorită conținutului bogat de proteine, acizi grași omega-3 și vitamina D, conform Real Simple. Consumul zilnic poate aduce beneficii reale pentru inimă și mușchi, însă nutriționiștii avertizează că există și limite de care trebuie ținut cont. O porție de 85 de grame de somon gătit oferă peste 21 de grame de proteine. Este o cantitate apropiată de cea din pieptul de pui. Peștele este bogat și în acizi grași omega-3, în principal EPA și DHA. Aceștia sunt cunoscuți pentru efectele lor antiinflamatorii. Somonul conține vitamina D în cantități mai mari decât majoritatea celorlalte tipuri de pește. Este un nutrient esențial pentru sănătatea oaselor și a creierului. Beneficiile consumului zilnic de somon Nutriționista Rachael Ajmera explică faptul că proteinele din somon contribuie la refacerea musculară. Ele susțin și funcția imunitară, plus senzația de sațietate. Acest lucru poate fi util mai ales pentru persoanele în vârstă. Este util și pentru cei care încearcă să slăbească. Acizii grași omega-3 ajută organismul să reducă inflamația. Aceștia contribuie și la eliminarea resturilor celulare, potrivit nutriționistei Carol Holland. Somonul conține și astaxantină, un pigment care limitează stresul oxidativ celular. Peștele oferă și seleniu, care protejează celulele de leziuni similare. Consumul regulat de somon este asociat cu o sănătate a inimii mai bună. Acesta reduce trigliceridele și colesterolul LDL din organism. Beneficiile sunt mai vizibile atunci când somonul înlocuiește carnea roșie în alimentație. Ce riscuri există la consumul zilnic Pentru majoritatea oamenilor, consumul zilnic de somon este considerat sigur. Peștele are un conținut scăzut de mercur. Nutriționiștii recomandă totuși limitarea la două-trei porții pe săptămână. Astfel se reduce expunerea la poluanții care se pot acumula în pește. O dietă bazată exclusiv pe somon ca sursă de proteine poate avea dezavantaje. Aceasta poate exclude alte alimente bogate în nutrienți, precum leguminoasele sau nucile. Femeile însărcinate și copiii ar trebui să fie mai atenți la contaminanții din pește. Se recomandă limitarea consumului la câteva porții pe săptămână, în cazul lor. Cum să incluzi somonul sănătos în dietă Specialiștii recomandă variația metodelor de preparare a somonului. Este de preferat somonul la cuptor, la grătar sau la aburi. Variantele afumate sau foarte sărate ar trebui evitate. Alternarea somonului cu alte surse de proteine ajută la o dietă echilibrată. Fasolea, lintea, tofu sau ouăle sunt exemple bune de alternative.