Laptele de capră: elixirul alb redescoperit de nutriționiști
Deși laptele de vacă rămâne cel mai consumat produs lactat în întreaga lume, cercetările sugerează că laptele de capră poate fi o alternativă interesantă pentru persoanele cu digestie sensibilă sau pentru cei care caută o sursă diferită de nutrienți. Profil nutritiv comparabil cu cel al laptelui de vacă Ca și laptele de vacă, laptele de capră conține proteine complete, grăsimi, vitamine și minerale esențiale. Un pahar de aproximativ 240 ml furnizează în medie aproximativ 8-9 grame de proteine și peste 300 mg de calciu, adică aproape o treime din necesarul zilnic recomandat unui adult. Conținutul total de nutrienți este similar cu cel al laptelui de vacă, însă există diferențe în modul în care îi utilizează organismul. Mineralele din laptele de capră, precum calciul, fierul sau magneziul, sunt mult mai ușor absorbite de organism, spun specialiștii. „Din punct de vedere nutrițional, laptele de capră este o sursă valoroasă de proteine, minerale și acizi grași esențiali, cu o biodisponibilitate ridicată a unor nutrienți”, arată o analiză realizată de cercetători de la universități din Brazilia și Europa, publicată în revista științifică International Dairy Journal. În plus, laptele de capră conține mai multă vitamina A în formă direct utilizabilă, ceea ce contribuie la sănătatea pielii, a ochilor și a sistemului imunitar. Diferența majoră: digestia mai ușoară Unul dintre cele mai frecvent menționate avantaje ale laptelui de capră este faptul că este mult mai ușor de digerat. Globulele de grăsime din laptele de capră sunt mai mici decât cele din laptele de vacă, ceea ce permite organismului să le descompună mai ușor în timpul digestiei. De asemenea, laptele de capră conține o proporție mai mare de acizi grași cu lanț scurt și mediu – un tip de grăsimi care sunt descompuse și utilizate mai rapid de organism. În stomac, laptele de capră formează și un cheag proteic mai moale, ceea ce îl face mai ușor de digerat. „Structura globulelor de grăsime și compoziția proteinelor fac ca laptele de capră să formeze un coagul mai moale în stomac, ceea ce poate facilita digestia comparativ cu laptele de vacă”, menționează cercetătorii într-un studiu publicat în Journal of Dairy Science. Aceste caracteristici explică de ce unele persoane care resimt disconfort digestiv după consumul de lapte de vacă pot tolera mai bine laptele de capră. Diferențe importante în structura proteinelor Un alt element care diferențiază cele două tipuri de lapte este structura proteinelor. Laptele de capră conține o cantitate mai mică dintr-un tip de cazeină, principala proteină din lapte, care este adesea asociată cu reacții digestive sau alergice în cazul laptelui de vacă. „Conținutul mai redus de αS1-cazeină din laptele de capră este considerat unul dintre motivele pentru care acesta poate fi mai bine tolerat de unele persoane sensibile la laptele de vacă”, notează cercetătorii într-un studiu publicat în revista știintifică Foods. În laptele de vacă, această proteină poate reprezenta până la aproximativ 40% din cantitatea totală de cazeină, în timp ce în laptele de capră proporția este mult mai mică. Analize comparative arată că laptele de capră conține, în medie, cu aproximativ 15,7% mai puțină cazeină și cu circa 8,7% mai puțină lactoză decât laptele de vacă. Aceste diferențe pot explica toleranța mai bună a unor persoane la acest tip de lapte. Avantaje pentru persoanele cu alergii Structura diferită a proteinelor este și motivul pentru care laptele de capră este analizat ca alternativă pentru persoanele sensibile la laptele de vacă. Cantitatea mai redusă a acestui tip de cazeină și structura diferită a proteinelor fac ca acest lapte să fie perceput de organism ca mai puțin iritant pentru sistemul digestiv. Totuși, laptele de capră nu este complet hipoalergenic. Persoanele diagnosticate cu alergie la proteina din lapte pot reacționa și la laptele de capră, deoarece există similitudini între proteinele celor două produse lactate. Din acest motiv, introducerea lui în dietă trebuie făcută cu prudență, mai ales în cazul persoanelor cu alergii sau al copiilor și, în unele situații, la recomandarea medicului alergolog. Beneficii pentru sănătate Pe lângă avantajele legate de digestie, cercetările indică și alte efecte potențiale. Proteinele și peptidele din laptele de capră au proprietăți antioxidante, antiinflamatoare și imunomodulatoare, ceea ce a atras interesul cercetătorilor în domeniul nutriției. În plus, studiile sugerează că „laptele de capră conține numeroși compuși bioactivi care contribuie la susținerea microbiomului intestinal și au efecte antioxidante și antiinflamatoare”. Când este o alegere bună laptele de vacă Deși laptele de capră câștigă popularitate, laptele de vacă rămâne o sursă importantă de nutrienți și este mult mai disponibil la nivel global. Pentru persoanele care tolerează bine lactatele și nu au probleme digestive sau alergii, acesta poate fi o opțiune nutritivă foarte bună în alimentația zilnică. De exemplu, compoziția medie a laptelui de vacă include aproximativ 3-4% grăsimi, 3,5% proteine și circa 5% lactoză, valori care îl transformă într-un aliment complet pentru majoritatea populației. Laptele de capră are o compoziție similară, dar conține, în general, mai puțină lactoză și o structură diferită a grăsimilor și proteinelor. Atât laptele de capră, cât și cel de vacă pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă, alegerea depinzând în mare măsură de toleranța individuală, de gust și de obiceiurile alimentare.
Un nutriționist dezvăluie care sunt cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac când vor să slăbească
Luke Hanna, un nutriționist care este urmărit de peste 90.000 de persoane pe rețelele sociale, spune, pentru The Independent, că „există multe informații eronate despre nutriție”. Acesta a numit și cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac în privința dorinței de a slăbi. Setarea unor obiective nerealiste Hanna a subliniat că multe persoane care decid să acționeze pentru a scădea în greutate își stabilesc obiective nerealiste. „Dacă ne stabilim obiective imposibil de atins, poate fi descurajant când nu le atingem. Este important să ne amintim că și îmbunătățirile mici, treptate, sunt foarte benefice în timp”, a spus nutriționistul pentru sursa citată. Acesta recomandă consumul de pește, creșterea aportului de fibre, consumul în plus de proteine, creșterea numărului zilnic de pași, dar și două antrenamente de forță pe săptămână. Dietele restrictive De-a lungul anilor, diverse diete restrictive au fost pe rând în centrul atenției. Actualul vinovat este dieta carnivoră, care cuprinde în principal produse de origine animală, iar în acest caz, Hanna recomandă prudență. „Dieta carnivoră este o rețetă pentru dezastru pe termen lung. Poate avea un impact grav asupra sănătății oamenilor”, a spus Hanna pentru The Independent. Nutriționistul a subliniat că „zeci de ani de studii” au asociat dietele bogate în produse de origine animală cu mai multe efecte negative asupra sănătății. El a dat drept exemplu dozele mari de grăsimi saturate pe care le furnizează dieta carnivoră, care pot contribui la depozitarea preferențială a grăsimii viscerale, precum și la creșterea riscului de boli cardiace. Hanna recomandă diete echilibrate, care conțin în principal ingrediente sănătoase, integrale, în cantități moderate – nici prea mult, nici prea puțin. Ignorarea sfaturilor bune pentru că sunt plictisitoare Nutriționistul se referă, în acest sens, la acele recomandări privind consumul de fructe, legume, cereale, fibre și surse de proteine cu un conținut redus de grăsimi saturate, un consum redus de alcool și zaharuri rafinate. Pentru a contracara acest lucru, Hanna subliniază că este esențială conștientizarea. „De obicei, le cer clienților să țină un jurnal alimentar sincer și precis timp de o săptămână. (…) De exemplu, dacă ai probleme cu gustările sau cu mâncatul din cauza stresului, poți identifica momentele din zi în care se întâmplă acest lucru. Odată ce ai aflat acest lucru, poți veni cu câteva strategii pentru a contracara problema”, a spus Hanna. Considerarea alimentelor ca fiind „bune” și „rele” Multe persoane care încearcă să slăbească se simt vinovate atunci când ies la o cină copioasă în oraș, consumă ciocolată sau o înghețată. Hanna subliniază că modul în care mănânci în mod constant este cel mai important pentru sănătatea ta pe termen lung și nu „micile scăpări”. „Nu este benefic pentru oameni să se simtă vinovați pentru că se bucură de mâncare. Dacă e să fie ceva, etichetarea mâncării ca fiind „bună” și „rea” sau „curată” și „murdară” nu face decât să înrăutățească relația ta cu ea și să creeze cicluri de restricții și excese”, afirmă nutriționistul pentru sursa citată. Potrivit acestuia, este mult mai bine să adopți o mentalitate care îți permite să te bucuri de toate alimentele cu moderație. Prioritizarea pierderii de grăsime în detrimentul condiției fizice „Excesul de grăsime corporală poate crește riscul de boli cronice pe termen lung. Asta nu înseamnă că greutatea ta este singurul lucru care contează pentru sănătatea ta”, subliniază Hanna. Acesta aduce în discuție o meta-analiză din British Journal of Sports Medicine, în care se menționează că un nivel mai ridicat de condiție fizică poate reduce riscurile asociate cu supraponderalitatea și obezitatea. „Oamenii trebuie să știe că exercițiile fizice sunt o opțiune fantastică, indiferent dacă vă ajută să slăbiți sau nu. Este unul dintre cele mai importante pârghii pe care le puteți acționa pentru a vă îmbunătăți sănătatea”, a completat nutriționistul. Considerarea tuturor alimentelor procesate ca fiind dăunătoare pentru sănătate Este cunoscut faptul că alimentele procesate au un impact negativ asupra sănătății dacă sunt consumate într-o cantitate mare. Totuși, aici există o nuanță. Hanna face referire la o analiză din 2024 publicată în revista medicală The Lancet, care sugerează că anumite subgrupuri de alimente ultraprocesate sunt mai dăunătoare pentru sănătate decât altele. „Nu este de mirare că produsele precum băuturile îndulcite cu zahăr și carnea procesată sunt asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare. Alte alimente care sunt considerate tehnic procesate, cum ar fi anumite tipuri de iaurturi, pâine integrală, cereale și chiar gustări sărate, conțin și factori benefici, cum ar fi proteine, fibre, minerale, acid fenolic și alți micronutrienți”, a conchis Hanna.
Ce uleiuri să folosești pentru diferite tipuri de gătit, potivit unui chef privat
Uleiurile sunt esențiale în bucătărie, însă alegerea celui potrivit poate influența decisv gustul, valoarea nutritivă și rezultatul gătitului. Un chef privat explică care sunt cele șase uleiuri ce oferă cele mai bune rezultate, de la gătitul la temperaturi ridicate până la finisarea preparatelor, scrie Express. Barry D’Arcy, chef pe iahturi private și fondator al Ocean Earth Chefs, spune că selecția uleiurilor este adesea subestimată. El susține că uleiurile influențează modul în care mâncarea se gătește, aroma finală și echilibrul unei alimentații pe termen lung. „Fiecare ulei reacționează diferit la căldură”, explică D’Arcy, subliniind că alegerile mici pot ridica nivelul meselor zilnice. Potrivit lui, folosirea uleiului potrivit fiecărei tehnici îmbunătățește procesul de gătit și rezultatul final. Uleiul de măsline: echilibru și aromă Uleiul de măsline rămâne un element de bază în gătitul zilnic, însă utilizarea sa depinde de tip și moment. Uleiul de măsline extravirgin este ideal pentru salate, gătit lent sau pentru finisarea preparatelor, acolo unde aroma contează cel mai mult. Pentru temperaturi ridicate, variantele rafinate sau mai ușoare sunt mai stabile și evită gusturile amare. D’Arcy evidențiază profilul de grăsimi sănătoase și procesarea minimă ca avantaje importante pentru mesele zilnice. Performanță la temperaturi ridicate: avocado și rapiță Uleiul de avocado se remarcă prin rezistența la temperaturi înalte, fiind potrivit pentru prăjire, coacere și gătire pe grătar. Gustul său neutru lasă ingredientele să iasă în evidență, susținut de un profil nutritiv echilibrat. Uleiul de rapiță, adesea trecut cu vederea, oferă versatilitate pentru prăjit, copt și dressinguri. Chef-ul îl descrie drept o opțiune sigură, care oferă rezultate constante fără senzație de greutate. Simplitate zilnică: uleiul de floarea-soarelui Uleiul de floarea-soarelui este apreciat pentru previzibilitate și pentru gătitul rapid sau preparatele mai ușoare. Deși nu are o aromă puternică, tocmai această discreție ajută preparatele să fie crocante și bine echilibrate. În bucătăriile aglomerate, spune D’Arcy, acest ulei menține gătitul simplu și eficient. Arome intense: uleiul de cocos și uleiul de muștar Uleiul de cocos aduce o aromă dulce și caldă, potrivită pentru curry-uri, stir-fry și produse de patiserie. Este recomandat mai ales pentru gust, nu ca bază zilnică de gătit. Uleiul de muștar oferă note intense și ușor picante, ideale pentru legume și mâncăruri pe bază de linte. Folosit cu moderație, adaugă personalitate fără a încărca preparatele.
Postul intermitent, mai puțin eficient decât se credea? Concluziile unui studiu german
Cercetătorii de la Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Rehbruecke (DIfE) au analizat efectele alimentației cu restricție de timp asupra markerilor metabolici și cardiovasculari la femei supraponderale sau obeze. Cum a fost realizat studiul Studiul a inclus 31 de femei, care au urmat două tipuri de programe de alimentație cu fereastră limitată (time-restricted eating – TRE): între orele 08:00–16:00 și 13:00–21:00, fiecare timp de câte două săptămâni. Important de menționat este că dieta a fost izocalorică, adică participantele au consumat același număr de calorii ca în mod normal, scrie Science Alert. Deși s-a observat o scădere modestă în greutate, postul intermitent și sănătatea metabolică nu au prezentat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește glicemia, tensiunea arterială sau nivelul colesterolului. Ce spun cercetătorii „Efectele benefice descrise anterior ar putea fi cauzate mai degrabă de restricția calorică decât de scurtarea ferestrei de alimentație”, explică cercetătorii în lucrarea publicată. Biologul și nutriționistul Olga Ramich subliniază că persoanele care doresc să slăbească sau să își îmbunătățească metabolismul trebuie să acorde atenție nu doar orei la care mănâncă, ci și echilibrului energetic. Impact asupra ritmului circadian Un aspect interesant al studiului este modificarea ceasului biologic al participantelor. Ritmul circadian s-a adaptat în funcție de programul de alimentație, ceea ce confirmă că postul intermitent și sănătatea metabolică pot influența indirect ciclurile de somn și veghe. Acest lucru ar putea explica de ce mâncatul târziu este asociat cu diverse probleme de sănătate. Îmbunătățirea sănătății metabolice este esențială în prevenția diabetului și a rezistenței la insulină. Specialiștii consideră că viitoarele cercetări ar trebui să analizeze dacă, în condiții de deficit caloric, postul intermitent poate avea efecte mai pronunțate și dacă momentul mesei diferă ca impact de la o persoană la alta. Cercetările viitoare vor trebui să stabilească dacă momentul mesei are un rol suplimentar în optimizarea sănătății.
Băuturile de Crăciun afectează sănătatea oaselor? Ce spun specialiștii
Deși aceste băuturi sunt asociate cu atmosfera festivă, specialiștii avertizează că un consum ridicat de zahăr poate avea efecte negative asupra sănătății oaselor, anunță Healthline.com. Zahărul și sănătatea oaselor: riscuri ascunse în sezonul rece Nutriționiștii atrag atenția că excesul de zahăr din băuturile de sărbători poate contribui la pierderea calciului din organism. Kezia Joy, nutriționist dietetician și consilier medical, explică faptul că un aport crescut de zahăr determină eliminarea calciului prin urină, reducând astfel resursele necesare pentru menținerea densității osoase. În timp, acest proces poate crește riscul de osteoporoză și fracturi. Totodată, fluctuațiile frecvente ale glicemiei pot afecta funcționarea vitaminei D, esențială pentru absorbția calciului. Deși cercetările sunt încă limitate, studiile recente sugerează o legătură între nivelurile ridicate de zahăr din sânge și deficitul de vitamina D. Ce conțin, de fapt Hannah Anderson, dietetician autorizat, subliniază că fiecare băutură are un impact diferit asupra sănătății oaselor. Ciocolata caldă preparată cu lapte oferă calciu, dar variantele din comerț pot conține între 20 și 30 de grame de zahăr per porție. În schimb, vinul fiert și cidrul conțin alcool, care poate inhiba absorbția calciului, iar băuturile de tip latte aromat pot ajunge la peste 50 de grame de zahăr per porție, cu beneficii nutriționale minime. Alternative mai sănătoase pentru băuturile de sărbători și sănătatea oaselor Specialiștii recomandă consumul moderat și alegerea unor alternative mai sănătoase. Ciocolata caldă poate fi preparată din cacao neîndulcită, lapte degresat și cantități mici de îndulcitori naturali. Ceaiurile din mere și condimente, laptele vegetal fortificat neîndulcit sau băuturile cu adaos de proteine și colagen pot oferi savoarea sezonului fără riscuri pentru sănătatea oaselor. Reducerea zahărului și alegerea ingredientelor bogate în proteine și minerale ajută la menținerea echilibrului nutrițional și la protejarea sistemului osos pe termen lung.
Administraţia Trump alocă fonduri temporare suplimentare pentru programul de nutriţie infantilă
Închiderea, aflată acum în a 34-a zi, a compromis beneficiile pentru aproape 7 milioane de americani cu venituri mici care sunt însărcinate, alăptează sau au copii sub 5 ani care primesc alimente, consiliere nutriţională şi alte forme de sprijin prin Programul special de nutriţie suplimentară pentru femei, sugari şi copii, cunoscut sub numele de WIC. Banii au fost transferaţi programului WIC vineri, potrivit înregistrărilor Biroului de Management şi Buget al Casei Albe. Aceştia au fost preluaţi dintr-un fond de venituri din tarife pus la dispoziţia Departamentului Agriculturii al SUA pentru asistenţă în cazul dezastrelor şi pentru produse de bază şi vor acoperi aproximativ trei săptămâni de beneficii, a declarat Asociaţia Naţională WIC. USDA a apelat anterior la această sursă de finanţare la mijlocul lunii octombrie pentru a trimite statelor aproximativ 300 de milioane de dolari pentru două săptămâni de beneficii WIC. Agenţiile de stat ar trebui să primească fondurile în următoarele două zile, a declarat NWA, potrivit Reuters. Fondurile suplimentare vin în contextul în care ajutorul alimentar din cadrul Programului de asistenţă nutriţională suplimentară, cunoscut şi sub numele de cupoane alimentare, rămâne întârziat. Administraţia Trump a declarat luni că va recurge la fonduri de urgenţă pentru a plăti parţial beneficiile SNAP din noiembrie, dar că unele state ar putea avea nevoie de săptămâni sau luni pentru a calcula şi distribui ajutorul. Ajutorul SNAP pentru aproape 42 de milioane de americani cu venituri mici a expirat pentru prima dată în istoria de 60 de ani a programului, sâmbătă, după ce nici Congresul, nici administraţia Trump nu au luat măsuri pentru a finanţa beneficiile în timpul închiderii. Administraţia a declarat luni într-un document depus la tribunal că, deşi a utilizat veniturile din tarife pentru a finanţa WIC, nu va utiliza fondul pentru cei 4 miliarde de dolari necesari pentru a finanţa integral beneficiile SNAP din noiembrie. Veniturile din tarife susţin, de asemenea, programele de nutriţie pentru copii, cum ar fi prânzul şcolar, iar transferul a miliarde de dolari către SNAP ar pune în pericol această finanţare, a declarat Patrick Penn, subsecretar adjunct pentru alimentaţie, nutriţie şi servicii pentru consumatori la USDA, în documentul depus.
Care sunt cele șase fructe care ajută la combaterea inflamațiilor și reduc riscul de cancer
Consumul zilnic de fructe este esențial pentru menținerea sănătății și prevenirea bolilor cronice, spun experții, conform Independent. Fructele conțin vitamine, minerale și antioxidanți care combat inflamațiile – un factor cheie asociat cu dezvoltarea cancerului. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor recomandă două căni de fructe pe zi, însă doar unul din zece adulți atinge acest obiectiv. „Niciun fruct nu poate proteja singur împotriva cancerului”, afirmă Candice Schreiber, nutriționist clinic la Universitatea de Stat din Ohio, subliniind importanța varietății, a echilibrului, a exercițiului fizic și a menținerii unei greutăți optime. Medicamentul antiinflamator al naturii Fructele de pădure se află în fruntea listei datorită conținutului ridicat de antioxidanți, care întăresc imunitatea și reduc inflamațiile. Cireșele, bogate în compuși fenolici, acționează similar cu ibuprofenul, dar fără efecte secundare, și contribuie la sănătatea digestivă și osoasă. Papaya oferă vitamina C și enzima papaină care neutralizează moleculele de oxigen dăunătoare asociate inflamațiilor cronice. Fructe obișnuite cu beneficii de durată Merele susțin sănătatea inimii, digestia și funcțiile cerebrale, în timp ce strugurii hidratează și conțin resveratrol, un compus dovedit că reduce inflamațiile. Portocalele și alte citrice sunt pline de flavonoide care scad markerii inflamatori. Experții recomandă porții simple: de la o jumătate de portocală la un pumn de fructe de pădure. Schimbări mici, impact mare asupra sănătății Nutriționiștii sunt de acord că o varietate colorată de fructe poate face o diferență majoră în prevenirea bolilor. Consumul constant nu doar reduce inflamațiile, ci întărește și sistemul imunitar, oferind un instrument simplu, dar puternic, împotriva riscului de cancer.
Care sunt cele cinci fructe din supermarket care îți pot regla glicemia și îți protejează sănătatea
Medicii și nutriționiștii evidențiază cinci fructe din supermarket care rivalizează cu scumpele „superalimente” prin aportul de nutrienți protectori, reglarea glicemiei și reducerea riscurilor de boală, scrie Daily Mail. Merele și perele: puterea fructelor simple Cercetările arată că merele, care sunt foarte accesibile la preț, reduc colesterolul, sprijină reglarea insulinei în organism, ajută la menținerea forței și mobilității și scad riscul diabetului de tip 2. Fibrele solubile, precum pectina, încetinesc eliberarea zahărului, iar polifenolii îmbunătățesc eficiența insulinei. Perele oferă beneficii similare, stabilizând glicemia prin dulceața lor naturală și conținutul ridicat de apă, mai ales când sunt consumate crude și necurățate de coajă. Ambele fructe ajută și la absorbția fierului atunci când sunt asociate cu alimente bogate în vitamina C. Afinele și zmeura: campioni ai antioxidanților și fibrelor Afinele sunt bogate în antocianine, care îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și protejează împotriva bolilor de inimă. Consumate proaspete sau congelate, își păstrează nutrienții și sunt ideale alături de ovăz, iaurt sau nuci pentru controlul glicemiei. Zmeura oferă un conținut neobișnuit de ridicat de fibre și un nivel scăzut de zahăr, fiind excelentă pentru energie constantă. Studiile arată că zmeura reduce vârfurile glicemice după mese bogate în carbohidrați, iar vitamina C pe care o conține sporește absorbția fierului atunci când este combinată cu semințe sau cereale. Rodiile: moderatori ai glicemiei Semințele de rodie, cunoscute ca arili, conțin elagitanine, compuși care reduc creșterea glicemiei după mese, în special când sunt consumate cu alimente amidonoase. Semințele proaspete oferă fibre și antioxidanți, în timp ce sucul ar trebui limitat la porții mici alături de mese, pentru a evita excesul de zahăr. Presărarea semințelor peste salate cu leguminoase sau cereale sporește absorbția fierului, iar asocierea cu ulei de măsline ajută la absorbția antioxidanților solubili în grăsimi. Aceste cinci alimente de bază din supermarket demonstrează că fructele de zi cu zi pot egala sau chiar depăși opțiunile exotice în putere nutrițională, sprijinind glicemia echilibrată, sănătatea inimii și bunăstarea pe termen lung.