Nvidia și Palantir cer SUA să nu interzică modelele AI open-source
Nvidia și Palantir au îndemnat guvernul american să nu interzică modelele de inteligență artificială open-source (cu parametri deschiși), precum Llama, DeepSeek și GLM. Grupurile tech (Nvidia, Palantir, Microsoft, Meta) și investitorii de top se opun restricționării modelelor de AI. Anterior, administrația Trump a amenințat că va interzice tehnologiile AI create de China de teama furtului de proprietate intelectuală. Loading … Ce sunt modelel AI open-source? Modelele AI gratuite și puse la dispoziția publicului pot fi descărcate, personalizate, utilizate de oricare internaut și rulate pe proriul sistem hardware de acasă. Potrivit Financial Times, au devenit foarte populare printre dezvoltatorii chinezi care au anunțat că au făcut progrese împotriva rivalilor americani. În scrisoarea de vineri, grupurile susțin că factorii decizionali politici ar trebui să nu impună restricții premature asupra modelelor AI deschise. Politicienii americani, tot mai îngrijorați de avansul Chinei în AI Apelul public vine în contexul unei lupte intensificate, după ce mai mulți politicieni americani au sugerat interzicerea modelelor chinezești de AI care au devenit tot mai avansate după lansarea Kimi K3 de către Moonshot AI, o companie cu sediul la Beijing. Noile progrese făcute de China i-a îngrijorat pe mulți americani cu privire la o posibilă cursă a înarmării pe bază de inteligență artificială, esențială pentru securitatea națională. Pe de altă parte, nu s-au implicat și OpenAI, Anthropic și Google, principalii producători de modele AI proprietare (cu codul sursă ce nu poate fi făcut public) China deja ar fi dat startul cursei înarmării Michael Kratsios, directorul Biroului pentru Politici Științifice și Tehnologice al Casei Albe, a declarat săptămâna aceasta că SUA „au informații” conform cărora Moonshot a folosit un proces care implică antrenarea unui model mai puțin puternic pe baza rezultatelor unuia mai puternic – pentru a-și dezvolta tehnologia pornind de la cel mai recent model Fable al Anthropic. Modelele americane open-source sunt și mai în urmă.Într-un interviu acordat Axios săptămâna aceasta, directorul executiv al Nvidia, Jensen Huang, a declarat că modelele open-source, inclusiv cele chinezești, ar trebui adoptate de companiile americane. Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia
Apple a detronat Nvidia și a devenit cea mai valoroasă companie din lume
Apple a detronat Nvidia vineri și a devenit cea mai valoroasă companie din lume după ce investitorii și-au reevaluat perspectivele asupra inteligenței artificiale. Acțiunile Apple valorează acum 4,88 trilioane de dolari, în timp ce acțiunile Nvidia sunt 4,86 trilioane de dolari, după ce compania producătoare de cipuri a suferit un declin de 3,5% . Loading … Schimbarea ilustrează dorința investitorilor care se concentrează dincolo de beneficiarii fenomenului „AI boom”, precum Nvidia. Compania producătoare de cipuri, inclusiv pentru renumitele plăci video RTX pentru gaming, a deținut titlul de cea mai valoroasă companie din lume din iunie 2025, după ce a depășit Microsoft. În octombrie 2025, Nvidia a devenit prima companie care a atins o capitalizare de piață istorică de 5 trilioane de dolari. În ultimele luni, Nvidia și Apple au avut parcursuri diferite. Producătorul de telefoane iPhone a înregistrat o creștere de 22%, în timp ce producătorul de cipuri pentru AI a înregistrat o creștere de doar 7%, în contextul în care Wall Street își orientează atenția către dezvoltarea centrelor de date axate pe cipuri de memorie și infrastructură. Investitorii preferă strategia lui Tim Cook în detrimentul lui Jensen Investitorii i-au apreciat strategia mai sigură și mai stabilă a lui Tim Cook privind AI și modelul de cheltuieli de capital. Nvidia condusă de Jensen Huang a devenit cea mai profitabilă companie în 2025. Cererea de echipamente hardware pentru centrele de date destinate avântului AI a crescut. Dar modelul lui Jensen presupune cheltuieli masive de capital în centrele de date. Apple își poate monetiza tehnologia AI prin intermediul bazei uriașe de utilizatori loiali și al diviziei de servicii. „Apple era considerată ca un competitor întârziat în cursa AI fiindcă nu a cheltuit pentru a dezvolta modele AI, dar percepția s-a schimbat acum”, a spus Toni Meadows, șeful investițiilor de la BRI Wealth Management. „Apple este mai puțin expusă la necesitarea unor cheltuieli de capital crescute și este mai bine poziționată pentru a monetiza Inteligența Artificială prin intermediul serviciilor, al fidelizării utilizatorilor în cadrul ecosistemului și al actualizării hardware. Reevaluarea reflectă încrederea în durabilitatea câștigurilor, mai degrabă decât în așteptările rpivind un potențial de creștere speculativ legat de AI”, a adăugat acesta, potrivit Reuters . În septembrie, Tim Cook se pregătește să-și cedeze rolul de director eecutiv către John Ternus, un veteran al domeniului hardware. Decalajul dintre Nvidia și Apple se reduce Apple era o companie văzută în urmă în cursa AI. Reducerea decalajului față de Nvidia reflectă eforturile Apple de a se impune mai ferm printre jucătorii de top. În iunie, compania a lansat o reviziuire mult amânată a sistemului Siri. Apple a pariat că asistentul vocal actualizat va ajuta la reducerea decalajului față de adversarii din Big Tech și startup-uri de noua generație. Unii analiști au spus că Apple ar putea să se afle pe mina de aur a inteligenței artificiale. Datelor personale care se află pe fiecare iPhone ar putea fi o resursă valoroasă. Datele personale pot face ca răspunsurile date de Siri să fie mai utile. Nu ca în cazul centrelor de date uriașe, consumatoare de energie. Provocarea este că datele sunt criptate în sistemele de operare în numele confidențialității. Apple trebuie să găsească o modalitate de a le debloca. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
Mari companii resping în masă adoptarea AI și reangajează muncitorii concediați prematur
Fort, IBM, alături de instituții bancare și alți giganți din industria tehnologiei se grăbesc să reangajeze muncitorii concediați pe repede-înainte, experimentele derulate în condiții reale demonstrând că AI-ul nu poate substitui experiența umană, până la urmă. Deja e oficial, mania concedierilor motivate de AI s-a lovit de un zid. Pur și simplu, planul antreprenorilor care prevedeau economii infinite prin concedierea tuturor angajaților a fost contrazis de rezultatele mult sub așteptări obținute la urmă. Pur și simplu, companiile care s-au aruncat fără ezitare în iureșul modernizării AI au ajuns să regrete decizia, greșelile și costul remedierii problemelor cauzate de AI depășind cu mult beneficiile. Iar la final, multe companii s-au văzut nevoite să relanseze oferte de angajare pentru muncitorii calificații recent debarasați, căutați acum pentru rezolvarea problemelor pe care AI-ul nu le poate adresa în mod independent. Iar pentru cei mai norocoși/dispuși la negociere, contractul de re-angajare este chiar mai profitabil decât cel de dinainte, chiar dacă perspectivele unei colaborări pe termen lung rămân în continuare incerte. Spre exemplu, IBM a reușit să utilizeze inteligența artificială pentru a înlocui departamentul de resurse umane, care a reușit să gestioneze aproximativ 94% din solicitările de rutină, dar nu a reușit să satisfacă celelalte 6%, care includeau unele dileme etice. La final, cei 6% nemulțumiți au cauzat mai mult „deranj” decât ar fi rezultat din păstrarea vechiului model de business, cu specialiști HR bine instruiți. Pe același principiu, tot felul de probleme ajung în blocaj înainte de a fi rezolvate, spre frustrarea celor care se regăsesc în situația nemulțumitului care nu are cu cine discuta, pur și simplu. Studiind problema la firul ierbii, inteligența artificială este la fel de bună ca și baza de experiență pe care a fost antrenată. Adică, poate adresa majoritatea situațiilor, dar se „blochează” în acele incidente neprevăzute, care ar fi beneficiat de pe urma improvizației/ingeniozității umane. Inteligența artificială învață mereu, însă doar dacă există cineva care să ofere exemple. Iar acesta este motivul pentru care inteligența artificială nu va putea înlocui pur și simplu atâtea locuri de muncă pe cât s-ar teme unii. AI-ul poate înlocui cei mai predictibili/banali angajați, dar nu pe cei cu adevărat experimentați, care găsesc soluții și rezolvă probleme în timp real. Chiar dacă angajații veterani pot fi înlocuiți cu inteligența artificială, pentru că e mai ieftin, abordarea motivată de economiile anticipate pe termen scurt nu trece testul timpului, inteligența artificială neputând face față situațiilor variate apărute în condiții reale. Poate că AI va gestiona o mulțime de sarcini banale acum, dar ce se va întâmpla peste 5 ani, când toate acele posturi de entry-level vor fi ocupate modele AI care nu se pot adapta și improviza pentru rezolvarea unor situații reale. Darămite să mai și dezvolte soluții pentru situații nou apărute, adică acele provocări care probează valoarea unui angajat cu experiență. La final, AI-ul este doar atât de bun pe cât modelele pe care a fost antrenat. Iar dacă angajații care au „ridicat” acele modele colectate discret nu mai sunt în câmpul muncii, dispare și baza pe care întreaga industrie AI ar trebui să-și asigure supraviețuirea pe termen lung. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
Directorul Nvidia: Vor mai exista doar două meserii
Jensen Huang, directorul celei mai mari companii producătoare de plăci video pentru jocuri video, vine un avertisment alarmant pentru generația Z. Directorul Nvidia susține că inteligența artificială nu va amenința doar joburile entry-level. Pe măsură ce va accelera boom-ul centrelor de date, vor dispărea tot mai multe locuri de muncă. Cele mai vizate sunt cele din sectorul „gulerelor albe” sau din sectorul terțiar. Huang preconizează un „boom” în sectorul „gulerelor albastre”. Jensen Huang: „Vom avea nevoie de sute de mii de electricieni și instalatori” Jensen Huang a declarat în septembrie 2025 că doar meseriile care presupun muncă manuală vor mai supraviețui. „Dacă ești electrician, instalator sau tâmplar- vom avea nevoie de sute de mii pentru a construi toate aceste fabrici”, a spus Jensen Huang pentru Channel 4 News. „Aptitudinile lor esențiale pentru fiecare economie vor vedea un boom. Va trebui să le dublăm și să le dublăm și să le dublăm numărul de la an la an”, a adăugat acesta. Cât ar putea câștiga un constructor în viitor? Potrivit unui articol publicat pe Fortune pe 20 iunie 2026, un constructor va putea câștiga 100.000 de dolari pe an, fără să aibă studii superioare. Pentru construirea unui centru de date cu o suprafață de 23.000 de metri pătrați ar fi necesar 1.500 de constructori. Fiecare ar putea câștiga 100.000 de dolari pe an, plus alte beneficii. Odată finalizat, centrul de date are nevoie de 50 de muncitori pentru a întreține clădirea. Electricienii și instalatorii vor fi esențiali pentru toate centrele de date. Sursa Foto: Hepta/Envato
China a interzis o placă video a companiei Nvidia chiar în timpul vizitei lui Jensen Huang.
Republica Populară Chineză a interzis un cipă Nvidia (plăcile video) pentru jocuri video, chiar în timp ce directorul executiv, Jensen Huang, era în vizită alături de Donald Trump. Cipul vizat este RTX 5090D V2, un cip popular în rândul jucătorilor chinezi, dezvoltatorilor de AI și animatorilor 3D. Placa video a fost lansată anul trecut. Aceasta era fabricată special pentru a respecta controalele la export din SUA. China vrea doar cipuri autohtone Potrivit Financial Times , guvernul chinez va sprijini producătorii autohtoni (Huawei, Cambricon), pentru a-și recupera decalajul față de adversarii americani. Alte cipuri Nvidia, inclusiv H200 și H20, sunt blocate de China, deși președintele Donald Trump a aprobat vânzările către Alibaba și Tencent. „China a ales să nu aprobe achizțiile de cipuri H200 de la Nvidia, deoarece vor să-și dezvolte propriile cipuri”, a zis președintele. Jensen Huang, om de afaceri taiwanez în vârstă de 63 de ani, a înființat Nvidia în 1993, alături de Bill Dally, informatician american. Piața AI în China Nvidia a dominat anterior sectorul cipurilor de AI din China, fiind vândute cipuri în valoare de 17 miliarde de dolari în 2025. Este de așteptat ca Huawei să capteze cea mai mare cotă din piața de cipuri AI din China, iar vânzările să crească cu 60% pe fondul cererii din partea companiilor chineze care vor căuta alternative interne la cipurile Nvidia. Potrivit firmei Morgan Stanley, piața de cipuri AI din China va valora 67 de miliarde de dolari în 2030. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei „AI bubble”
DLSS 5 pare că va transforma orice joc într-o producție AI-slop, inventând detalii care nu existau anterior
Totul a început bine. Tehnologia Nvidia DLSS promitea și chiar reușea să crească numărul de cadre pe secundă în jocurile preferate, fără o penalizare de performanță prea mare. Dar apoi am ajuns la implementări „Frame Generation” care dublează-triplează numărul de cadre generate de placa video cu ajutorul unor algoritmi care aproximează detaliile lipsă. Și pe calea evoluției „naturale” ajungem acum la DLSS 5, o tehnologie care folosește inteligența artificială generativă pentru a „inventa” în timp real detalii care nici măcar nu există în scena reală. Știți voi, acel filtru care-ți transformă orice clip filmat cu telefonul într-o scenă suprarealistă în care protagonista apare ca un personaj de film cu trăsături perfecte și ușor exagerate. Ei bine, jocurile de PC sunt pe cale să primească același „tratament”, titluri de acum 10+ ani primind pe loc upgrade-uri vizuale la care nimeni nu s-ar mai fi așteptat. Descoperi că eroul tău preferat are acum mai multe riduri, sau că Lara Croft a trecut între timp pe la salonul de cosmetică. Recunoscând semnificația momentului, chiar CEO-ul Nvidia Jensen Huang a admis că update-ul DLSS 5 va fi o actualizare controversată. Iar asta e oricum o subestimare a impactului vizual și… emoțional. Deja, pasionații de jocuri și influenceri cu reputație etichetează noua experiență vizuală drept „AI Slop” în timp real. O inițiativă care merge prea departe cu îmbunătățirea aspectului vizual, depășind punctul de la care modificările aplicate sub pretextul unei experiențe vizuale la nivel fotorealist schimbă fundamental aspectul personajelor și atmosfera de joc, ștergând amprenta artistică a creatorului original. Și dacă te gândești că DLSS 5 e doar un filtru opțional, probabil că ai dreptate doar pe jumătate. Pur și simplu, impactul vizual e atât de mare, cu efect imediat și obținut fără mare efort din partea dezvoltatorului respectiv, încât folosirea DLSS 5 se prefigurează ca obligatorie pentru dezvoltatorii de jocuri, de acum înainte. De ce să pierzi timp și să aloci sume uriașe dezvoltării unui joc de înaltă clasă, cum a fost Cyberpunk 2077, când poți plăti licență pentru utilizarea unui game-engine comun (ex. Unreal Engine de generație mai veche), folosi instrumente AI pentru generarea cât mai rapidă a mediului de joc și apoi DLSS 5 pentru „impresie artistică”. Sigur, la o privire sumară fiecare joc augmentat cu DLSS 5 va arăta grozav, însă de la un punct, fiecare joc va arăta ca și cum a fost augmentat cu DLSS 5, afișând detalii vizuale suprarealiste, exagerate și până la urmă repetitive, odată ce toată lumea folosește aceeași platformă de generative AI. Deocamdată, ce putem spune este că în jocurile care acceptă DLSS 5 instrumentele pot oferi îmbunătățiri vizibile ale iluminării și umbrelor, sesizabile imediat. Dar spre deosebire de versiunile anterioare de upscaling, care foloseau tehnologii machine-learning pentru a reduce decalajul dintre setările grafice High și Low Detail, DLSS 5 nu se mai preocupă cu prezervarea scenei originale, inteligența artificială generativă prelucrând iluminarea și materialele cu detalii care provin din baza de informație cu care a fost antrenat modelul AI, nu jocul în sine. Iar exemplele prezentate de Nvidia din Resident Evil Requiem , Starfield , Hogwarts Legacy și EA Sports FC vin să confirme asta. Da, grafica din joc este adusă mai aproape de un nivel foto realist, însă jocurile alterate cu DLSS 5 seamănă mai degrabă cu scenele „AI slop” care inundă deja rețelele de socializare, decât cu vreo producție artistică ce poartă o identitate anume. Potrivit Nvidia, „Modelul de inteligență artificială este antrenat complet pentru a înțelege semantica complexă a scenei, cum ar fi personajele, părul, țesătura și pielea translucidă, împreună cu condițiile de iluminare ambientală, cum ar fi lumina din față, lumina din spate sau înnorat – toate prin analizarea unui singur cadru. DLSS 5 își folosește apoi înțelegerea profundă pentru a genera imagini precise din punct de vedere vizual, care gestionează elemente complexe, cum ar fi împrăștierea sub suprafața pielii, luciul delicat al țesăturii și interacțiunile lumină-material pe păr, păstrând în același timp structura și semantica scenei originale.” Altfel spus, DLSS 5 îți arată jocul așa cum Nvidia „crede” că ar trebui să arate, dar fără a fi în mod obligatoriu reprezentativ pentru sursa acelor imagini. Spre exemplu, în jocul Starfield fețele protagoniștilor nu sunt doar schimbate prin adăugarea unor detalii care pur și simplu nu existau anterior, sau mișcări ale părului care par extrase dintr-o reclamă la șampon. Întreaga atmosferă este alterată prin adăugarea unor efecte de scenă, iluminare și umbre care duc la rezultate la fel de stranii. Pur și simplu, personajele pst că defilează sub lumina reflectoarelor, în ciuda faptului că se află într-un mediu care nu are acest tip de iluminare. Nvidia îl citează pe Todd Howard, șeful studioului Bethesda Game Studios, spunând: „Când NVIDIA ne-a arătat DLSS 5 și l-am rulat în Starfield, a fost uimitor cum l-a adus la viață. L-am jucat. Abia așteptăm să faceți și voi la fel.” DLSS 5 poate rula în timp real la o rezoluție de până la 4K și, deși cu siguranță va satisface unii jucători și dezvoltatori care abia așteaptă să poată livra experiențe „fotorealiste” în jocuri produse cu cât mai puțin efort, efectul nu va funcționa pentru toată lumea. Încercând să liniștească temerile vizând distrugerea iminentă a jocurilor 3D, ca și producții artistice, Nvidia susține că va oferi dezvoltatorilor de jocuri controale care le permit să decidă asupra modului în care DLSS 5 influențează aspectul unui joc, așa că este posibil ca, până la lansare, efectele din joc să fie diferite de ceea ce vedem aici.
AMD, Broadcom, Meta, Microsoft, NVIDIA și OpenAI formează un nou consorțiu pentru viitoarea infrastructură AI. OCI MSA promite un standard deschis pentru interconectări optice
AMD, Broadcom, Meta, Microsoft, NVIDIA și OpenAI anunță formarea unui nou consorțiu dedicat dezvoltării unui standard deschis pentru interconectările optice din infrastructurile AI de generație următoare. Organizația poartă numele de Optical Compute Interconnect Multi-Source Agreement (OCI MSA) și marchează un moment esențial pentru evoluția centrelor de date orientate spre AI. Un pas decisiv către o infrastructură AI cu adevărat scalabilă Consorțiul OCI MSA are următoarele obiective strategice: Stabilirea unei specificații deschise și interoperabile pentru AI scale‑up:Definirea unei arhitecturi optice unificate care elimină constrângerile interconectărilor proprietare și oferă compatibilitate completă între furnizori pentru clustere AI de tip hyperscale. Depășirea limitelor fizice ale interconectărilor pe cupru:Oferirea unui set clar și unificat de direcții arhitecturale care ajută industria să treacă la SerDes optice cu consum redus de energie, capabile să furnizeze latența, lățimea de bandă și eficiența energetică necesare pentru generația următoare de sisteme AI. Crearea unui lanț de aprovizionare AI scalabil, bazat pe mai mulți furnizori:Reunirea utilizatorilor hyperscale și a liderilor în proiectarea de siliciu pentru a reduce riscurile de integrare, pentru a accelera ciclurile de dezvoltare și pentru a asigura implementări pe termen lung, scalabile, fără dependență de un singur furnizor. De ce un standard deschis contează pentru ecosistemul AI Prin alinierea la aceeași specificație, membrii OCI MSA urmăresc să: creeze o piață multi-vendor reală, în care implementările optice să fie compatibile indiferent de producător; accelereze adoptarea tehnologiilor optice necesare pentru scalarea clusterelor AI; reducă dependența de soluții proprietare; stabilească fundația tehnologică pentru următorul deceniu de inovație AI. Acest lucru reprezintă un avantaj major pentru operatorii de centre de date, companiile cloud și organizațiile care își construiesc propriile infrastructuri AI. AMD: „Nevoia de interconectare optică este clară” În cadrul anunțului, Brian Amick, Senior Vice President, Technology & Engineering la AMD, a subliniat importanța standardizării: „Nevoia de interconectare optică pentru sisteme AI de mari dimensiuni, care vor apărea spre finalul acestui deceniu, este evidentă. AMD este membru fondator și susținător puternic al OCI MSA, deoarece definirea unei specificații deschise va stimula un ecosistem solid, cu multiple opțiuni pentru interconectări optice de tip scale-up.” AMD a investit puternic în ultimii ani în acceleratoare AI, interconectări avansate și soluții pentru centre de date, iar implicarea sa în acest consorțiu consolidează strategia companiei de a participa la construirea viitorului infrastructurii AI. Ce aduce nou standardul din documentul tehnic Noul standard OCI 200G definește o interfață optică construită special pentru rețele AI uriașe, unde vitezele ajung la 212,5 Gbps per fibră, iar transmisia și recepția folosesc aceeași fibră prin canale optice ce circulă în sens opus. Specificația publicată de consorțiul fondat de AMD, Broadcom, Meta, Microsoft, NVIDIA și OpenAI stabilește modul în care aceste interconectări folosesc DWDM, micro‑ring resonators (MRR) și o arhitectură bidirecțională capabilă să transporte patru canale optice de 53,125 Gbps fiecare, pe două grupuri de lungimi de undă distincte. Standardul explică și modul în care transceiverele gestionează sincronizarea, corecția erorilor și realinierea canalelor, astfel încât semnalul să rămână stabil chiar și la viteze extreme, pe distanțe tipice din centrele de date (până la 500 m pe fibră SMF-28). Documentul descrie cerințele pentru puterea optică, sensibilitatea receptorului, toleranțele la zgomot și modul în care transceiverul se conectează la un laser extern (ELS) pentru eficiență energetică și scalabilitate. De ce contează acest parteneriat? România se află într-un moment în care investițiile în centre de date, cloud public și infrastructură AI cresc accelerat. Standardele deschise precum OCI MSA creează premisele pentru echipamente mai ieftine, interoperabile și accesibile pentru companii locale, operatori telecom, startup-uri AI și instituții publice. Pe scurt: acest consorțiu poate reduce costul tehnologiei necesare pentru AI de mare amploare, poate accelera adopția AI în România și poate stimula proiectele locale – de la cloud suveran, la cercetare universitară și infrastructura operatorilor telecom care vor integra modele AI în rețele 5G și viitorul 6G. Într-o piață dominată până acum de soluții proprietare scumpe, un standard deschis reprezintă o oportunitate reală pentru ecosistemul tech românesc. Pentru că un standard deschis înseamnă: AI mai rapid în aplicațiile pe care le folosești zilnic rețele mobile și internet mai stabile servicii publice digitale mai eficiente costuri mai mici pentru cloud, aplicații și produse AI mai multe locuri de muncă în IT și proiecte tehnologice locale Această schimbare nu e doar tehnică; va face tehnologia mai rapidă, mai stabilă și mai accesibilă în România, afectând pozitiv viața de zi cu zi. Ce urmează? Pe termen scurt, OCI MSA va lucra la publicarea unei specificații detaliate, deschise și neutre față de furnizori. Pe termen mediu, această inițiativă poate influența: designul generațiilor viitoare de GPU-uri, NPU-uri și acceleratoare AI; modul în care sunt construite supercomputerele de tip AI; competitivitatea între furnizorii de soluții optice; adoptarea unor centre de date modulare și scalabile, optimizate pentru AI. Pentru industria AI, OCI MSA este un pas necesar și semnificativ, iar formarea consorțiului sub umbrela unor companii de talia AMD, NVIDIA, Microsoft, Meta și OpenAI transmite un mesaj clar: standardizarea este esențială pentru următoarea etapă a revoluției AI.
MSI RTX 5090 Lightning Z, fița supremă în materie de gaming
N-am mai făcut de mult timp un build Zona Store pe Playground, așa că am decis să revenim cu unul special, că doar nu vă pierdem timpul cu mizilicuri. Astăzi răspundem la întrebarea „Ce se întâmplă la intersecția dintre cel mai rapid procesor de gaming și cea mai bengoasă implementare de RTX 5090?” Uite, minunăția asta. Știu, știu, suntem în plină criză în industria PC-urilor, și credeți-mă că și noi o resimțim la fel de mult ca și voi, dar hai să ignorăm pentru câteva clipe elefantul din cameră și să ne bucurăm de un build purist, cu accent pe performanță brută, că doar o viață avem, nu? Configurația sistemului Center piece-ul acestui build este nou-lansata placă RTX 5090 LIGHTNING Z de la MSI. Și încep cu o paranteză, mie îmi pare rău că MSI nu acordă mai multă importanță pieței românești, pentru că există un potențial de creștere consistent, dată fiind imaginea bună pe care o au produsele MSI în România. Revenind la placa video, RTX 5090 LIGHTNING Z este o placă dezvăluită la CES acum o lună, iar lansarea ei oficială tocmai a avut loc ieri. Placa va fi fabricată în 1300 exemplare, iar în România au ajuns până acum pe canale oficiale vreo 2-3. Noi am reușit să punem mâna pe exemplarul cu numărul 278 și să vă zic sincer, când ne-a ajuns am crezut că au greșit comanda și ne-au adus o carcasă, pentru că cutia acestei plăci este absolut gigantică. Placa în sine are dimensiuni relativ normale pentru o placă răcită pe lichid, dar evident că vine cu un miliard de accesorii. Breloc, card NFC, magneți de frigider (sau de ce nu, de carcasă), o bucată de PCB, primești inclusiv o replică a plăcii de dimensiunea unei brichete, cu ventilatoare ce se pot roti! Din păcate nu este funcțională și în rest, că ar fi fost perfectă pentru build-ul hamsterului meu. Fun fact, brelocul este în același timp folosit și pentru a schimba cu ușurință între BIOS-ul standard și cel de overclock la placă. Harfe, fițe, figuri. Revenind la placă, la prima vedere ies în evidență două lucruri: faptul că are două mufe de 12V High Power și display-ul gigantic, de 8 inch, care acoperă întreaga placă. Ce nu iese în evidență, dar e important, este că placa asta are un cold plate, adică elementul de răcire de sub capotă, integral din cupru, pe toata lungimea plăcii. Și ăsta e un detaliu important, pentru că placa, pe setarea ei standard, are o limită de putere de 800W. Dacă acționezi și switch-ul de overclock, placa singură consumă cât două sisteme de nivel mediu, adică o mie de wați. Etajul de alimentare al plăcii are nu mai puțin de 40 de faze, mai multe și decât ale unui ASUS Astral. Bine, dacă intrăm în detalii, întregul layout al plăcii este o capodoperă, cu faze care rulează în paralel, cu circuite de monitorizare complet izolate, care păstrează placa în siguranță, cu piese de calitate pe tot ce înseamnă control de voltaje și nu numai. Și ca să fiu sincer, mă bucur că o astfel de placă a ajuns la consumatori, fie ei și 1300 la număr. MSI RTX 5090 Lightning Z este nu atât un 5090 cu overclock, cât un studiu de caz sau un experiment dacă vreți legat de ce poți face cu un RTX 5090 dacă nu ai constrângeri de buget sau de design. Într-un fel, placa asta păstrează spiritul defunctei eVGA și pasiunea lor pentru plăci video nu doar performante, dar și excelent construite. Ajungem și la testarea propriu-zisă imediat, dar până atunci vă mai delectez și cu restul componentelor sistemului. Am zis că e păcat să nu adăugăm la build cel mai rapid procesor de gaming la ora actuală, așa că am pus un Ryzen 7 9850X3D, practic un 9800X3D pe steroizi. Avem aici un mini review la acest procesor, alături de performanțele în teste, deci vă recomand să treceți pe acolo dacă vreți să aflați mai multe. Totuși, ca idee, în esență vorbim de un 9800X3D cu un voltaj ceva mai mare și cu 400 de MHz în plus la frecvența maximă. Și dacă 9950X3D este indiscutabil superior în sarcinile de productivitate, 9850X3D are un mic, dar real avantaj în gaming mulțumită arhitecturii cu un singur CCD și frecvenței maxime apropiate de cea a lui 9950X3D. Procesorul l-am răcorit cu un cooler Tryx Panorama SE, dacă tot e festivalul ecranelor în carcasă. Este un cooler destul de silențios, eficient și absolut spectaculos, mulțumită ecranului AMOLED curbat. Placa de bază este un MSI MAG X870E Tomahawk WIFI. Placa asta o folosim în mod frecvent pe sistemele noastre de linie, deci am putut să stăm liniștiți cu privire la fiabilitate și configurare. Am fi putut merge pe o variantă Carbon, dar pentru un preț aproape dublu nu am considerat că merită feature-urile suplimentare. Iar în ceea ce privește performanța, cred că am stabilit deja că placa de bază are un rol absolut minuscul. Am mai pus în sistem și un salariu mediu net, adică un kit de memorie Kingston Fury RGB 64GB DDR5 la 6000 MT/s (da, 64GB RAM au ajuns să coste cât un salariu mediu), un SSD Samsung 9100 Pro de 1TB pentru sistemul de operare și un WD Black de 1TB pentru aplicații. Sursa folosită este un Seasonic PRIME de 1600W cu certificare Platinum, capabilă să livreze întreaga putere pe rail-ul de 12V. Puterea este suficientă pentru orice nebuneli – procesorul nu depășește 150W, placa video 1000W și restul sistemului maxim 50W. Îți mai rămân 400W pentru overclock, deși dacă vrei să ajungi în zona asta de consum, problema ta nu e sursa. Am dezbătut mult timp ce carcasă să alegem, și până la urmă am mers pe un HAVN HS 420, pentru că este spațioasă, are ventilatoarele „la vedere” și scoate în evidență ecranul plăcii video și al cooler-ului. Sigur, pentru clienții unui astfel de sistem, putem modifica configurația după preferințe, dar pentru showcase-ul de azi, HAVN HS 420 este
Nvidia a lansat un nou driver pentru acceleratoare GTX 900 Maxwell și GTX 1000 Pascal
Acum că acceleratoarele grafice cu 16GB memorie video au devenit mult mai scumpe, sau dispar cu totul din magazine, ai crede că Nvidia încearcă să îndrepte răul făcut luând în serios baza te consumatori retail, ajutând acei gameri care încă dețin PC-uri echipate cu acceleratoare grafice din seriile GTX 900 „Pascal”, sau GTX 1000 „Maxwell”. Dar Nvidia a anunțat deja retragerea suportului pentru aceste serii de plăci video, confirmând că nu va mai oferi în mod regulat îmbunătățiri și optimizări pentru jocuri, pe calea actualizărilor de drivere. Aceste modele GPU, despre care mulți consideră că reprezintă epoca de aur a NVIDIA, încă echipează numeroase PC-uri de gaming folosite zi de zi. Și adevărul este că hardware-ul trecut de „prima tinerețe” încă e destul de capabil în jocuri moderne. Iar dacă te uiți după o placă video la preț accesibil, opțiunile Pascal și Maxwell disponibile pe piața second-hand ar putea fi singurele de care te poți „lipi”. Strigând speranțe mai degrabă deșarte pentru această categorie de utilizatori, Nvidia a lansat un nou driver grafic pentru seriile de acceleratoare grafice sus amintite, însă noul software nu include optimizări pentru jocuri nou apărute, ci doar corecții minore pentru remedierea unor vulnerabilități de securitate, care dacă sunt ignorate ar putea expune compania americană la eventuale repercursiuni legale, pentru daunele cauzate în urma atacurilor informatice care exploatează driverele Nvidia învechite. Întrucât Nvidia nu mai asigură drivere Game Ready pentru GPU-urile Maxwell, Pascal și Volta, versiunea actualitate de software include doar patch-uri de securitate. Potrivit NVIDIA, driverul 582.28 WHQL remediază cinci vulnerabilități de securitate de severitate ridicată, inclusiv CVE-2025-33217, CVE-2025-33218, CVE-2025-33219, CVE-2025-33220 și CVE-2025-33237. Pe de altă parte, sunt ignorate alte probleme ușor de corectat, întâlnite în jocuri lansate cu mult timp în urmă: Counter-Strike 2 : Textul poate apărea ușor distorsionat atunci când rezoluția din joc este mai mică decât rezoluția nativă a ecranului. Like a Dragon: Infinite Wealth: iluminarea din joc pâlpâie după actualizarea driverului, pe unele configurații de sistem Reamintim că arhitecturile Maxwell, Pascal și Volta sunt folosite cu seriile seriile de plăci video GTX 900 și 700 (Maxwell), seria GTX 10 (Pascal) și seria Titan V (Volta) de la NVIDIA. Cea mai veche serie de plăci video care încă primește drivere Game Ready cu remedii de securitate și optimizări pentru jocuri nou aparute este seria GTX 16xx. Driverul NVIDIA 582.28 WHQL poate fi descărcat de pe site-ul oficial, selectând versiunea potrivită pentru sistemul de operare folosit.
Inteligenta Artificială, proprie și personală: ce poți face cu o PLACĂ VIDEO dibace! (AI „pe persoana fizică”, by Nvidia RTX)
Cum sună asta: Inteligență Artificială, proprie si personală. Nu pe un server cloud, ci PC-ul tău de pe masa de birou, echipat cu un acceelerator Nvidia RTX, pe care tot tu îl controlezi. Iată ce poți face cu cu inteligența artificială, administrată direct de pe hardware-ul tău. Cică doi prieteni alergau cu limba scoasă după trenul care tocmai părăsea gara. Si aia tot alergau și gâfâiau, iar trenul accelera. Iar la un moment dat se opresc oboțiți, iar unul îi spune celuilalt: vezi, așa e când nu-i lucrul tău! Așa si cu inteligența artificială: ChatGPT, Gemini, Claude nu-i lucrul tău, e al OpenAI, Google, Anthropic etc., iar tu doar plătești abonament. Dar se poate oare… să ai lucrul tău în acest domeniu? Oricât de puțin probabil ar putea părea pentru cei mai multi utilizatori de AI din această lume, răspunsul este un răsunător DA… your own, personal AI, la o apăsare de taste. Conform statisticilor celor mai recente, sunt deja peste 1 miliard de utilizatori de AI în lume, și probabil cei mai multi asociază inteligența artificială cu coloșii din industrie, Google, Open AI, Meta, Microsoft, cu centrele de date gigantice care consumă energie cât cuprinde și care țin acum prima pagină a tuturor publicațiilor, cu state care se bat pentru supremație in domeniu. Deci cu orice altceva în afară de inteligenta artificiala artizanală… asupra căreia să ai tu personal/control total. Dar în tot acest talmeș-balmeș corporatisto-statal, există o portiță. Și ea a fost deschisă in mod paradoxal chiar de către cel mai mare jucător din industrie, cel care a avut cel mai mult de castigat in urma revoluției AI, și care s-a transformat aproape peste noapte dintr-un producător de nișă de plăci video pentru gameri, în cea mai bogată companie a lumii, cu o capitalizare de aproape 5 trilioane de dolari: Intel! Pardon, AMD! Ptiu, nu bai… Cum îi chema Doamne? Așa, că uitasem: Nvidia! Deci care-i treaba cu Nvidia? Păi foarte simplu spus, fără Nvidia „miracolul AI” nu ar fi fost posibil. De ce? Pentru că hardware-ul și software-ul lor s-au potrivit ca o mânușă cu ceea ce se numește deep learning, pe vremea când AI-ul generativ era încă in stadiul de proiect de laborator. Au fost compania potrivită, la momentul potrivit. Cum să ai propriul AI, cu Nvidia RTX Deep learning-ul, sau pe românește învățarea profundă, se bazează pe un număr colosal de calcule matriceale făcute în paralel. Si ce să vezi, GPU-urile sunt construite fix pentru o treabă de felul ăsta: au mii și mii de nuclee care execută aceeași operație simultan, fiind astfel mult mai rapide decât CPU-urile tradiționale la antrenarea rețelelor neuronale. Încă un factor decisiv a fost acela că Nvidia dezvoltase deja CUDA, o platformă matură de programare pentru GPU-uri, și asta cu ani înainte ca AI-ul să explodeze. Deci cercetătorii au putut folosi imediat GPU-urile lor împreună cu un software stabil. Niciuna dintre companiile concurente nu avea nici măcar pe aproape vreun ecosistem comparabil. Și pe măsură ce AI-ul a tot evoluat, Nvidia a ajuns sa controleze întregul stack: de la cipuri, drivere, librarii matematice si comunicarea între mai multe GPU-uri, pana la sisteme complete pentru centre de date. Iar acest lucru a făcut la rândul sau posibilă scalarea eficientă de la un singur GPU la infrastructuri gigantice. Pe scurt, Nvidia a ajuns la nivelul la care este acum pentru ca GPU-urile Nvidia RTX se potrivesc perfect matematicii AI. CUDA a apărut devreme, descoperirile cheie și evoluțiile ulterioare au validat abordarea, iar ecosistemul creat de ei a devenit extrem de greu de înlocuit. Și pentru a descrie acest status quo, am folosit adesea metafora goanei după aur: adevărații câștigători sunt întotdeauna vânzătorii de lopeți. Deci se poate spune fără a greși prea tare, ca Nvidia RTX este piatra de temelie a revoluției AI, fără de care nimic din ce vedem astăzi NU ar fi fost posibil. Dar partea si mai fascinantă, pe care mai puțină lume o știe, este ca Nvidia rămân cumva loiali crezului inițial. Revoluția AI NU a început cu centrele de date de azi, cu cloud-ul colosal care găzduiește soluții precum ChatGPT, Gemini sau Claude, ci cu niște băieți si fete din niște universități… și cu niște placi video de gaming. Nu foarte multe, si cu siguranță nu la fel de performante ca cele de azi. Deci Nvidia, în ciuda poziției sale dominante din piața clienților Enterprise, continuă sa fie un motor al democratizării tehnologiei la nivel individual. Hai s-o zicem și altfel: dacă de exemplu, deții in PC-ul tău propriu si personal o placa video RTX 5090 doar ca sa te joci Cyberpunk sau să omori demoni in Doom the Dark Ages, este ca și cum ai avea un reactor nuclear personal, și ai alegi să-l folosești doar ca să „fierbi apa pentru ceai”. Exagerez, dar o fac tocmai pentru vă ajuta să înțelegeți mai bine partea tehnică mai aridă a ce urmează în continuare. „Tradiționala” placă video Nvidia RTX din PC-ul sau laptopul tău, pe care o folosești ca să te joci, să vezi un film, să lucrezi intr-un document Word sau Excel, să vizualizezi un feed de social media sau un site, POATE face mult mai mult decât atât. Este o mica uzină, care iți permite să experimentezi, să construiești și să implementezi inteligența artificială la nivel local, direct pe laptopul sau PC-ul tău personal. Iar acum… the hard part, la propriu și la figurat. Ceea ce voi povesti in continuare ar trebui sa înlăture această prejudecată despre care povesteam la început, și anume că inteligenta artificială este apanajul exclusiv la coloșilor gen Google, Microsoft, Amazon sau OpenAI, cu capitalizări si resurse de ordinul trilioanelor. Poți face și tu asta, sigur, nu la același nivel, dar nu se știe niciodată de unde sare iepurele. Și inteligența artificială a avut aceleași începuturi umile: un om cu o placa video. Iar acest om, a făcut zilele astea un experiment: am luat una bucata GeForce RTX 5090 (da știu, mă pot considera un bogat doar pentru ca dețin așa