Sorin Grindeanu îi dă replica Oanei Gheorghiu: Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a răspuns Oanei Gheorghiu – vicepremier interimar – care a publicat, miercuri, un document în care susține că anul trecut, Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul social-democrat. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine. 1. Doamna Gheorghiu confundă „propunere” cu „aprobare”. Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România ❗️TAROM nu este în lista finală. ❗️Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. ❗️Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. ❗️CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. ⛔️Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor! 2. Nu am avizat „vânzarea” niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituții, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”. A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație. 3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum. TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale. 4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este: asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută. 5. „Listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”. Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar, pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct. 6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL. În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook. Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, mai multe documente care, susține ea, reprezintă «dovada minciunii domnului „Nu Ne Vindem Țara” Sorin Grindeanu»:
Oana Gheorghiu publică răspunsul injurios primit de la deputatul Adrian Solomon la îndemnul de a nu vota moțiunea: Ce ne-am face fără asemenea aleși?
Vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, răspunsul injurios primit de la deputatul Adrian Solomon, la îndemnul său de a nu vota moțiunea. „Ce ne-am face fără asemenea aleși?”, a fost concluzia acesteia. „Îi mulțumesc domnului deputat PSD Adrian Solomon pentru răspunsul pertinent și profesionist față de îndemnul meu să voteze după capul lui, nu după ordinul șefului de partid. Ce ne-am face noi oare fără asemenea aleși în Parlamentul României?”, a scris Oana Gheorghiu, pe rețelele de socializare. Adrian Solomon / FOTO – cdep.ro Vicepremierul Oana Gheorghiu este acuzată că, alături de echipa sa de campanie, a început să umple poşta electronică a parlamentarilor români cu mesaje în care diverse nume îi roagă să nu voteze moţiunea împotriva actualului guvern. De altfel, Gândul a intrat în posesia mesajului transmis de vicepremierul Gheorghiu către parlamentari înainte de moțiune. Autorul mai recomandă: Operaţiunea “spam”. Parlamentarii sunt bombardaţi cu mii de emailuri identice, de pe zeci de adrese diferite, pentru a-l susţine pe Ilie Bolojan la moţiunea de cenzură Oana Gheorghiu îi ironizează pe parlamentarii cărora le-a scris cum să voteze la moțiune: „Îmi cer scuze public” PSD reacţionează la mesajul vicepremierului Oana Gheorghiu: „Nu mai aveţi ce negocia. Marţi, 5 mai, veţi pleca acasă”
Un senator i-a scris Oanei Gheorghiu o poezie: brava eroină ce vrea să scape de vrăjmaşi
Senatorul PACE, Clement Sava, i-a răspuns în versuri vicepremierului Oana Gheorghiu, în problematica privind listarea la bursă a unor companii de stat neperformante. „Noaptea ca hoţii Un vicepremier pizmaş descoperi la ceas de noapte Că ţara nu e ONG şi că a vinde tot nu poate Că-i stau în cale nişte-aleşi de care nu a vrut să ştie Dar uite că acum e musai să le trimită-o poezie. Aşa că brava eroină ce vrea să scape de vrăjmaşi, Şi ţara să o vândă ieftin, să-i exileze pe pălmaşi, Trimise un răvaş de suflet slujbaşilor din Parlament Să nu o zboare-acum din scaun, și-o să le dea un stimulent. Că la Palat e jale mare și multe miliarde-n joc, Așa că bine-ar fi de-ar sta și-aleșii ăștia-un pic pe loc, Să plece-n lumea largă-averea în alte mâini mai pricepute, Că voi românii n-aveți treabă și nu vă trebuie griji multe. Așa grăi preafericita către alesul ei popor, Dar lumea-i proastă, nu-nțelege c-a vinde este mai ușor Decât să ai, să crești și să mai lași și-n viitor Să mai trăiască și copiii-acestui umilit popor. Și-acum e supărare multă pe-acești țărani needucați Ce nu pricep că e mai bine să-i facă pe străini bogați Și nu acceptă soarta cruntă emisă ferm de la Palat: Voi ciocul mic și stați în case, că șefii știu ce au dictat!”, este poezia lui Clement Sava, senator PACE. Printre companiile cu capital de stat incluse pe lista posibilelor listări sau pachete cu verdictul „condiționat” sunt CN APM Constanța, ,Salrom (condiționat), Romarm/ Cugir (condiționat), Poșta Română (condiționat) și Transgaz (condiționat), iar „amînat”, CNAB București și Nuclearelectrica. La Transelectrica nu se recomandă, prentru că statul alre 58,69%, iar orice ABB semnificativ coboar sub pachetul de control.
Gheorghiu: Îmi cer scuze public față de acei parlamentari pe care i-am inoportunat. Sfat pentru români
„Doresc să îmi cer scuze public față de acei parlamentari pe care i-am inoportunat permițându-mi aroganța de a le transmite un e-mail prin care i-am invitat să voteze conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”, spune Oana Gheorghiu, pe Facebook. Aceasta afirmă că „unii parlamentari s-au supărat pentru ca mi-am permis obrăznicia să le scriu pe mailul personal, care e trecut pe site-ul Camerei Deputaților și pe cel al Senatului”. „Ca penitență, vreau să lansez un apel public către toți românii: Vă rog ca nu care cumva să le scrieți parlamentarilor voștri pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii ca să le cereți să voteze conform conștiinței, nu conform ordinului de la șeful de partid. Ar fi un abuz total asupra lor să îi deranjăm și să le cerem să comită asemenea gesturi regretabile. Deci din nou: vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”, spune Oana Gheorghiu.
Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Ilie Bolojan și susține că PSD a vândut țara
Vicepremierul Oaba Gheorghiu a sărit în apărarea lui Ilie Bolojan. Ea susține că PSD a vândut, de fapt, țara. „PSD vrea să scape de Ilie Bolojan pentru că „ne vinde țara”, așa că inițiază o lege ca să „apere” ei companiile de stat. Hai să vedem cine „ne-a vândut țara”, scrie vicepremierul pe Facebook, unde enumeră 8 companii care au fost de stat. „1. Sidex Galați – privatizată în 2001 de prim-ministru PSD Adrian Năstase; 2. Petrom – listată și apoi privatizată (2001-2004) de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 3. Distrigaz Sud – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 4. Distrigaz Nord – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 5. Nuclearelectrica – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 6. Romgaz – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 7. Electrica – listată în 2014 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 8. Hidroelectrica – listată în 2023 de prim-ministrul PSD Marcel Ciolacu”, spune Oana Gheorghiu, Oana Gheorghiu continuă punctul de vedere spunând: „Astăzi, PSD vine să manipuleze cu același slogan din anii ’90. E trist că, indiferent căt a evoluat poporul român de atunci, liderii PSD preferă să rămână ancorați în trecut. Cele mai importante listări din România au fost făcute chiar de cei care astăzi le contestă: Nuclearelectrica (2013), Romgaz (2013), Electrica (2014), Hidroelectrica (2023). În toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar. Companiile nu au fost „vândute”, ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate. Și totuși, astăzi ni se spune că listarea este periculoasă. Adevărul este simplu: România a făcut deja privatizări reale — acolo unde statul a cedat controlul, dar nu despre asta vorbim astăzi. Astăzi vorbim despre listări minoritare (5–10%) prin care: aduci capital fără dobândă crești valoarea companiei introduci transparență și disciplină creezi oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor Mai bine deții 75–80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului. De ce deranjează listarea? Pentru că o companie listată nu mai poate fi controlată discreționar. Pentru că trebuie să raporteze public. Pentru că devine mult mai greu de folosit ca instrument politic. Asta este, de fapt, miza. Nu „vânzarea țării”, ci pierderea controlului netransparent asupra unor resurse ale statului, folosite ca să alimenteze setea băieților deștepți trimiși de la partid. Ipocrizia este evidentă: același instrument care ieri era „un succes pentru România” devine astăzi „un pericol”. Economia nu funcționează pe bază de sloganuri. Ea funcționează pe bază de reguli, capital și încredere. Iar România are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice. Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD. „Până aici. Ajunge””, a scris vicepremierul Oana Gheorghiu pe Facebook. Autorul recomandă: A început ședința extraordinară a PSD care decide viitorul coaliției. Îl trimit social democrații pe Ilie Bolojan acasă?
Vicepremierul Oana Gheorghiu atacă dur PSD: nu este un episod izolat ci un modus operandi
Mesajul a fost publicat sâmbătă pe Facebook. Oana Gheorghiu susține că „s-a înșelat” atunci când a crezut că unii politicieni vor să facă lucruri bune pentru țara lor. „Am venit în Guvern lăsând de-o parte orice prejudecată şi am lucrat cu toată lumea, indiferent de partidul de care aparțineau. Am crezut că oameni cu funcții înalte în stat, inclusiv unii care și-au făcut o carieră din a ocupa aceste funcții, au maturitatea să înțeleagă unde ne aflăm ca națiune și că, acum ori niciodată, trebuie să și facă ceva bun pentru țara asta. M-am înșelat”, a scris vicepremierul. Oana Gheorghiu a prezentat un lung șir de explicații despre deciziile guvernului și despre relația între miniștrii de la diferite partide. Concluzia ei este că atacurile nu reprezintă un episod izolat. „Ce am remarcat în aceste luni nu este un episod izolat, ci un tipar sau, mai bine zis, un modus operandi. În ședințele de guvern şi întâlnirile de lucru, niște politicieni propun, agrează, uneori chiar inițiază decizii, iar câteva ore mai târziu, fix aceeași politicieni care au inițiat apar în spațiul public să critice exact ceea ce ei înșiși au propus sau aprobat. Nu vorbesc aici despre diferențe de opinii, unde e firesc să existe nuanțe. Vorbesc despre aceeași decizie, același document, același vot, susținut în sala de ședință şi atacat mai apoi la televizor. Nu știu cum poți să trăiești în această duplicitate, însă ce este clar este că cei care plătesc prețul acestei contradicții sunt, din păcate, tot românii de bună credință, care își plătesc taxele și impozitele crezând că cineva acolo sus le vrea binele”, a mai scris Oana Gheorghiu. Concluzia vicepremierului Ea a anunțat că rămâne în tabăra lui Ilie Bolojan. „Îi mulțumesc prim-ministrului Ilie Bolojan pentru toată susținerea și le mulțumesc colegilor miniștri, secretarilor de stat și tuturor celor care au contribuit până acum la reforma companiilor de stat, cu diligență și profesionalism. România are un potențial uriaș. Cu o singură condiție: ca binele României să fie pus deasupra binelui partidului, iar cei care au produs și au administrat găurile negre din companiile de stat să fie, în sfârșit, trași la răspundere. Și de asta le e frică”, a precizat Oana Gheorghiu. Poziția PSD Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat sâmbătă, la Timișoara, în cadrul unei conferințe de presă, că partidul său se află într-un moment decisiv și că va stabili luni, 20 aprilie, prin vot intern, direcția pe care o va urma în viitorul guvern al României. Liderul social-democrat a explicat că procesul de consultare internă este unul necesar și a spus că decizia finală va fi luată după discuții extinse în partid. Totodată, Sorin Grindeanu a transmis că actuala situație politică nu mai poate continua în forma actuală, sugerând o posibilă schimbare majoră de direcție.
Proiect de lege pentru a bloca vânzarea companiilor de stat
Partidul Social Democrat anunță inițierea unui proiect de lege care vizează blocarea vânzării companiilor de stat profitabile, timp de doi ani. Demersul vine după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat intenția de a fi listate la bursă mai multe companii de stat și vânzarea unor pachete minoritare. „PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Vom propune un proiect de lege prin care interzicem, pe o perioadă de 2 ani, vânzarea acțiunilor companiilor de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu, vineri, după o ședință a partidului în Maramureș. Conform documentului, social-democrații vor să interzică, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută. Măsura nu se aplică și „acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv, sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și acțiunilor a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte”, mai reiese din proiectul redactat de social-democrați. Reacția social-democraților, după anunțul Oanei Gheorghiu Guvernul analizează listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care CEC Bank și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, însă decizia finală nu a fost încă luată, a declarat joi Oana Gheorghiu. Potrivit vicepremierului, lista de companii este încă în analiză și urmează să fie evaluată în detaliu înainte de o eventuală decizie politică. La scurt timp după, PSD a transmis că se opune categoric deciziei de a lista la bursă companiile profitabile, majoritatea având rol crucial în ansamblul de securitate al țării. AUTORUL RECOMANDĂ: Guvernul a făcut „recensământul” găurilor negre: CFR Marfă, SN CFR și Romaero. Ce datorii au companiile de stat PSD atacă decizia lui Bolojan de a privatiza companii de stat: „Reprezentanții partidului s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului”
Vicepremierul Oana Gheorghiu își ia o marjă serioasă pentru reforma statului. Este un proces de durată. Îi învățăm pe oameni ce este guvernanța
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că reforma statului este un proces care a început deja, dar subliniază că acesta necesită timp pentru a fi îndeplinit complet. De asemenea, vicepremierul a subliniat că restructurările companiilor de stat vor începe atunci când vor exista consilii de administrație „sănătoase”. Vicepremierul României a explicat că schimbările nu pot fi făcute peste noapte deoarece Guvernul trebuie să respecte legislația în vigoare. Oana Gheorghiu a subliniat că, spre deosebire de 2025, România are o lege aliniată cu principiile OCDE, ceea ce oferă instrumente prin care companiile de stat pot fi curățate. „Pot să le spun că e un proces început deja, dar e un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic. Ce-i diferit față de trecut și de ce eu cred cu tărie că lucrurile pot să meargă bine, e că avem o lege care a fost schimbată anul trecut, în 2025, OUG 109, care e din 2011, dar anul trecut a fost schimbată în acord cu prevederile OECD, cu principiile de guvernanță prevăzute de OECD, iar legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat.” Oana Gheorghiu a explicat că procesul de implementare a guvernanței corporative este de lungă durată, așa cum a fost și în cazul altor țări membre OECD. Vicepremierul a spus că reforma va fi una graduală, cu îmbunătățiri vizibile de la an la an, pe măsură ce oamenii, ministerele, funcționarii și companiile vor înțelege ce înseamnă guvernanța corporativă. „Nu se va întâmpla peste noapte și nu va fi perfect de la început, e un proces de durată, ne-am uitat ce s-a întâmplat cu alte țări care au trecut prin situații similare, care au intrat în OECD cu mulți ani înaintea noastră și la care procesul ăsta de implementare a guvernanței, de schimbare a obiceiurilor din companiile de stat a durat. Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa. Ce facem acum este, în primul rând, începem să comunicăm și să învățăm pe oameni ce înseamnă guvernanța și când zic pe oameni, inclusiv mă refer la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor.” De asemenea, vicepremierul a vorbit și despre relația dintre ministere și companiile de stat. Aceasta a transmis că Executivul lucrează la ghiduri pentru miniștrii în așa fel încât aceștia să știe care sunt limitele intervenției lor și care sunt responsabilitățile față de consiliile de administrație. „Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este următorul: să stabilească foarte clar ce tip de consiliu de administrație are nevoie, profilul oamenilor. Dacă e o companie din domeniul transporturilor, îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie poate un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul respectiv, din transporturi să zicem. Asta este primul rol al ministerului. Al doilea rol este să stabilească foarte clar scrisoarea de așteptări. Ce așteaptă de la acest consiliu? Dar asta trebuie să fie clar, să aibă toată strategia în ea să includă niște indicatori foarte clari. Al treilea și cel mai important, indicatorii de performanță. Pentru că ce a făcut statul român până acum s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță. Și am văzut și am auzit de indicatori de genul să fie prezent în fiecare zi la muncă sau să se întrunească consiliul o dată pe lună sau la o companie care este monopol să-și păstreze numărul de clienți.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan. „Ce vedem în aceste zile în spațiul public nu este doar despre un guvern sau despre un om” Vicepremierul Oana Gheorghiu se plânge de salariul de la Guvern și e nostalgică după salariul uriaș de la Dăruiește Viață
Oana Gheorghiu despre sinecuri și pile politice: Am început procesul de curățire a companiilor de stat
Românii se așteaptă să fie redus numărul sinecurilor, numărul pilelor politice, al celor care câștigă salarii foarte mari dar nu fac nimic și al companiilor care sunt pe pierderi. Oana Gheorghiu a explicat că după aproape patru luni de mandat, procesul de reformă este în desfășurare. „E un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic”, a spus viceprim-ministra. Legea guvernanței corporatiste, modificată în 2025 Ce este diferit față de trecut și de ce Oana Gheorghiu crede că lucrurile pot să meargă bine este că există o lege care a fost schimbată anul trecut, în 2025. Este vorba despre OUG 109, care este din 2011, dar anul trecut a fost schimbată în acord cu prevederile OECD, cu principiile de guvernanță prevăzute de OECD. „Legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat”, a declarat Oana Gheorghiu. Reforma nu se va întâmpla peste noapte și nu va fi perfectă de la început. Este un proces de durată, iar autoritățile s-au uitat ce s-a întâmplat cu alte țări care au trecut prin situații similare. Țările care au intrat în OECD cu mulți ani înaintea României au avut un proces de implementare a guvernanței care a durat. „Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa”, a explicat viceprim-ministra. Ghiduri pentru ministere despre companiile de stat Ce fac acum autoritățile este să comunice și să învețe oamenii ce înseamnă guvernanța. Oana Gheorghiu se referă inclusiv la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor. Viceprim-ministra a declarat că încearcă să facă ghiduri pentru miniștri ca să înțeleagă un ministru și un minister ce are voie și ce nu are voie în relația cu o companie de stat. „O companie de stat înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100%. Asta nu înseamnă că statul poate să se joace cu această companie”, a explicat Oana Gheorghiu. Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este să stabilească foarte clar ce tip de consiliu de administrație are nevoie și profilul oamenilor. De exemplu, dacă este o companie din domeniul transporturilor, îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie poate un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul transporturilor. Al doilea rol este să stabilească foarte clar așteptările – ce așteaptă de la acest consiliu. Al treilea și cel mai important sunt indicatorii de performanță. Indicatori de performanță ridicoli până acum „Ce-a făcut statul român până acum s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță”, a spus Oana Gheorghiu. Ea a dat exemple de indicatori ridicoli: să fie prezent în fiecare zi la muncă, sau să se întrunească consiliul odată pe lună sau o companie monopol să-și păstreze numărul de clienți. „Evident că numărul de clienți nu poate să fie un indicator la o companie care e monopol”, a explicat viceprim-ministra. Nu mai e voie în mai multe consilii Jurnalista a întrebat cum este posibil ca aceleași persoane să fie membre în mai multe consilii de administrație deodată, să strângă salarii uriașe de peste tot, când e evident că nimeni nu se poate pricepe la atâtea domenii diferite, iar firmele respective ajungeau în colaps financiar. Oana Gheorghiu a răspuns că primul pas important a fost făcut: „Nu mai ai voie să fii în mai multe consilii de administrație”. Al doilea pas important care a fost făcut este că ministerul poate să-și numească maxim un om în consiliul de administrație dacă este un consiliu format din trei membri sau maxim doi oameni dacă este un consiliu format din cinci membri. Recuperarea pierderilor prin reducerea costurilor „O parte din pierderi începe să se recupereze prin reducerea costurilor, prin reducerea numărului de membri, prin costurile de administrație, deci să reduc cheltuielul consiliului de administrație”, a explicat Oana Gheorghiu. Dar rezultatele se vor vedea când vor începe cu adevărat restructurările. Acestea pot începe după ce vom avea consilii de administrație sănătoase formate din profesioniști, care la rândul lor au obligația să selecteze manageri, directori, care să facă performanță. „Prima condiție pentru ca o societate să aibă șanse de a deveni performantă este să aibă un consiliu de administrație format din profesioniști”, a concluzionat viceprim-ministra Oana Gheorghiu.
Oana Gheorgiu anunță restructurări masive în companiile de stat: ultimele șanse pentru TAROM, CFR, Metrorex și altele
„Cel puțin trei dintre companii trebuie să fie într-un proces avansat de restructurare la 31 august, astfel încât să ne îndeplinim jalonul. Toate companiile de pe listă (lista este publică) vor intra în acest proces. Nu va fi niciuna lăsată în urmă”, a spus Oana Gheorgiu pentru Economedia. Potrivit vicepremierului, proiectul pilot include 22 de companii de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei. Exemple de companii în proces de restructurare Oana Gheorgiu a oferit și ca exemple la Transporturi: CFR (mai multe companii din grup, unele aflate în faliment sau lichidare), TAROM și Metrorex. La Energie, Elcen și alte companii, iar la minerit companii precum Remin și Minvest. „Toate vor fi analizate. Cu toate se va parcurge acest proces de reașezare și restructurare. Fiecare companie va fi analizată în parte și, în funcție de rezultatele analizei, se va contura viitorul restructurării”, a explicat vicepremierul. Întrebată despre zona cu cea mai mare risipă din companiile de stat, Oana Gheorgiu a precizat că analiza detaliată este în lucru la AMEPIP și nu a oferit date concrete, dar a menționat că în multe cazuri cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile. Totuși, nu este vorba întotdeauna despre salarii exagerate, ci despre disproporția dintre personalul operațional și cel TESA, precum și insuficiența veniturilor în raport cu cheltuielile. „În unele companii este nevoie de reașezare, de reechilibrare a personalului. Obiectivul reformei nu este concedierea oamenilor, ci eficientizarea activității și creșterea veniturilor. Analizăm totul din perspectiva îmbunătățirii felului în care se întâmplă lucrurile, nu a concedierilor”, a subliniat vicepremierul. Oana Gheorghiu: „Vina este a managementului, nu a angajaților” Despre managementul defectuos, Oana Gheorgiu a spus: „Dacă oamenii își primesc salariile degeaba, vina este a managementului, nu a angajaților. Este rolul consiliului de administrație să identifice aceste probleme. Calitatea membrilor consiliului și a directorului arată dacă o companie are șanse să funcționeze eficient sau nu. Cu un consiliu slab, nicio companie nu va performa. Datele statistice și practicile altor țări confirmă acest lucru.” Vicepremierul a mai explicat că guvernanța în companiile de stat înseamnă ca fiecare să își facă rolul și să nu intervină peste atribuțiile altora. Consiliile de administrație nu sunt doar instrumente pentru plata unor oameni, ci pot face diferența între performanță și neperformanță. „Învățăm acum împreună cu toată lumea că, pentru ca o companie de stat să funcționeze, calitatea guvernanței și a managementului este esențială. Aceasta este cheia succesului restructurării și a eficientizării activității”, a afirmat Oana Gheorgiu. Gheorgiu a mai precizat că, din aproximativ cele aproximativ 1.300 de companii de stat, nu toate vor fi închise, chiar dacă unele sunt „găuri negre” sau în pierdere de ani de zile. Companiile vor fi închise oficial doar dacă se află în faliment, lichidare sau insolvență și nu mai au șanse de redresare. Ea a dat ca exemplu CFR Marfă și alte firme din zona feroviară, care sunt de ani de zile pe lista companiilor de stat și necesită clarificări legate de patrimoniu sau active neutilizabile. Unele companii dețin obiecte sau echipamente care nu mai sunt utile, cum ar fi locomotive de epocă care ar trebui să fie în muzee, dar pe care nimeni nu le vrea din cauza costurilor de întreținere. Vicepremierul a subliniat că pierderile financiare singure nu sunt criteriu de închidere; decizia se ia doar pentru companiile care nu mai pot fi salvate din punct de vedere economic sau juridic. Ce se întâmplă cu Metrorex și TAROM Despre TAROM, Gheorgiu a explicat că planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană nu a fost implementat complet. Planul includea și înoirea flotei de aeronave și se încheie la sfârșitul acestui an. Analiza AMEPIP va stabili pașii următori, iar vicepremierul a subliniat că Tarom nu va fi lichidată. „Cred că TAROM are nevoie de un partener care să ajute compania să facă performanță, posibil printr-un parteneriat public-privat sau cu un alt operator. Statul român a tot încercat diverse soluții, dar dacă nu schimbăm nimic, compania riscă să dispară. Ne dorim ca TAROM să reziste”, a spus Gheorgiu. În ceea ce privește Metrorex, compania este strategică și va rămâne subvenționată, fiind normal pentru serviciile publice de metrou să nu fie autosustenabile. Totuși, autoritățile vor analiza proporția subvenției în totalul cheltuielilor și vor căuta metode de creștere a veniturilor proprii, inclusiv prin investiții în infrastructură și digitalizare. Gheorgiu a subliniat că reforma trebuie să aducă eficiență și condiții mai bune de muncă pentru angajați, fără a afecta serviciul public.