Etichetă: oana gheorghiu

Victor Ciutacu a pierdut procesul cu Oana Gheorghiu și Dăruiește Viață pentru defăimare. Susține că instanța nu a motivat sentința și că va face apel. Daunele imputate sunt de 1 milion de lei

Victor Ciutacu a pierdut procesul cu vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și Asociația Dăruiește Viață pentru defăimare. Tribunalul București l-a obligat pe jurnalist să plătească daune morale de 1 milion de lei pe motiv că „a alimentat, validat și amplificat acuzațiile”. Acesta susține însă că sentința nu explică în mod concret motivele condamnării și a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că va face apel. Tribunalul București a admis acțiunea formulată de Asociația Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu împotriva jurnaliștilor Victor Ciutacu, Liviu Alexa, János Korpos și Iosefina Pascal, dar și a societății SC RTV HD SRL (România TV), în dosarul care a avut ca obiect acuzații de defăimare, potrivit Lumea Justiției. În cazul lui Ciutacu, instanța a dispus plata, în solidar cu România TV, a unor daune morale de 1 milion de lei: 500.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 250.000 de lei către Oana Gheorghiu și 250.000 de lei către Carmen Uscatu.  Loading … Despăgubiri totale de 3,1 milioane de lei în dosarul de defăimare În total, instanța a acordat reclamantelor despăgubiri morale totale în valoare de 3,1 milioane de lei.  Pe lângă despăgubirile stabilite în sarcina lui Victor Ciutacu și a România TV, instanța l-a obligat și pe jurnalistul Liviu Alexa să plătească, la rândul său, un milion de lei, iar pe János Korpos, în solidar cu România TV, aceeași sumă. În cazul jurnalistei Iosefina Pascal, Tribunalul București a stabilit despăgubiri totale de 100.000 de lei, respectiv 50.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 25.000 de lei către Oana Gheorghiu și 25.000 de lei către Carmen Uscatu. Dosarul a vizat dezvăluirile și dezbaterile difuzate în anul 2023 la România TV, în care au fost discutate activitatea Asociației Dăruiește Viață și modul în care au fost cheltuite fondurile provenite din donații și sponsorizări. Reclamantele au susținut că au fost ținta unei campanii de denigrare și că afirmațiile prezentate le-au afectat onoarea, demnitatea, reputația și imaginea. „Reclamantele au sustinut ca, in cadrul emisiunilor difuzate pe postul de televiziune Romania TV, au fost supuse unui veritabil linsaj mediatic, prin abordarea speculativa si tendentioasa a unor aspecte sensibile, fiind indusa in perceptia publicului ideea implicarii acestora in activitati ilicite de natura penala, la savarsirea carora ar fi participat si alte personalitati cunoscute, pentru mai multa credibilitate si pentru atragerea mai multor fonduri, prin prezentarea repetata a unor nereguli si a unor fapte extrem de grave savarsite de acestea, folosind termeni exagerati si furnizand informatii de impact cu scopul de a soca. In acest sens, au aratat ca nu a existat o minima verificare prealabila, generandu-le astfel prejudicii de imagine”, se arată în decizia Tribunalului București. Victor Ciutacu critică motivarea instanței Victor Ciutacu a reacționat într-o postare pe rețelele sociale, după publicarea motivării, și a anunțat că va face apel. Acesta susține că hotărârea Tribunalului București nu explică în mod concret care sunt faptele pentru care a fost sancționat și afirmă că motivarea instanței se bazează pe formulări de tipul „pare că”. „Nu mai sunt nici furios, nici indignat, nici nimic. Înmărmurit, ăsta ar fi, poate, cuvântul potrivit. Mă așteptam (…) să citesc o demonstrație savantă a gravei culpe de care m-aș face vinovat. Și am aflat că trebuie să vărs în conturile Dăruiește Viață, plus cele ale fondatoarelor Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, un milion de lei (…) fiindcă PARE CĂ…”, a scris Victor Ciutacu. De asemenea, jurnalistul susține că în cele 57 de pagini ale motivării nu se arată „ce a făcut” și nici „cum a prejudiciat” ONG-ul și pe fondatoarele sale. „Nicăieri, în lungă polologhie de 57 de pagini, plină de citate din emisiunea mea, nu scrie CE am făcut și nu se demonstrează CUM am prejudiciat ONG-ul și pe fondatoarele sale. Care se prezumă că au o reputație inatacabilă. Am aflat, însă, că, la cei 30 de ani de experiență în presă ai mei, trebuia să-mi cenzurez în direct invitații. Adică să-i închid gura în direct lui Liviu Alexa. Care, șoc și groază, scrie și, uneori, vorbește într-un limbaj buruienos. Și că suntem, toți, eu, Korpos, Alexa și Pascal, vinovați în egală măsură, ca la procesele colective, deși fiecare în parte suntem oameni diferiți și ne comportăm diferit. Spre exemplu, Alexa a dezvăluit, eu am preluat și l-am invitat în direct, Pascal a comentat, iar Korpos a citit un cap video și doar s-a mirat relativ zgomotos. Până și liderii naziști au primit la Nurenberg pedepse individualizate. Noi nu merităm privilegiul ăsta”. „Onorata instanță nici măcar nu s-a obosit să vizioneze înregistrarea emisiunii” În continuarea mesajului, Victor Ciutacu susține că instanța i-a reproșat faptul că nu ar fi prezentat dovezi pentru afirmațiile făcute în emisiune, deși, potrivit acestuia, la dosar exista înregistrarea integrală a emisiunii, în care au fost prezentate documente financiare ale Asociației Dăruiește Viață. „Mi se impută că nu am fi probat presupusele acuzații. Ceea ce demonstrează că onorata instanță (…) nici măcar nu s-a obosit să vizioneze înregistrarea emisiunii. (…) Putea vedea hectare de facsimile din rapoartele financiare ale Asociației Dăruiește Viață, auditate de KPMG. Documente postate pe site-ul ONG-ului, folosite de Alexa în documentarea investigației sale și care nu am auzit să fi fost declarate false”. De asemenea, jurnalistul explică că România TV a difuzat dreptul la replică transmis de reprezentanții asociației de patru ori, deși instanța ar fi reținut contrariul. „În plus, eu și România TV suntem caracterizați drept rău-voitori și lipsiți de deontologie fiindcă nu am fi difuzat dreptul la replică primit. Pe care L-AM DIFUZAT DE 4 (PATRU) ORI!”. Jurnalistul anunță că va face apel În finalul postării, Victor Ciutacu a anunțat că, atât el, cât și postul de televiziune, vor contesta hotărârea Tribunalului București. „Eu fac, evident, apel. La fel, postul pentru care lucrez și, sunt convins, ceilalți condamnați. Altă soluție n-am”, a transmis Victor Ciutacu.

Oana Gheorghiu laudă relația cu SUA și transmite felicitări de Ziua Americii, după ce în trecut l-a criticat dur pe Donald Trump

Oana Gheorghiu, vicepremierul demis din Guvernul Bolojan și vicepreședintele PNL, a transmis un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei Americii. Aceasta a lăudat parteneriatul dintre România și SUA, deși în trecut a fost în centrul unui scandal uriaș din cauza cuvintelor dure la adresa liderilor de la Casa Albă. Ce conține mesajul de Ziua Americii În mesajul ei, Oana Gheorghiu a vorbit despre libertate și a explicat că acest drept trebuie apărat în fiecare zi. „Cu 250 de ani în urmă, într-o Lume Nouă, câțiva oameni au avut curajul să declare că libertatea, demnitatea și dreptul de a-ți hotărî singur viitorul nu sunt privilegii, ci drepturi. Astăzi, când Statele Unite ale Americii celebrează Ziua Independenței, ne reamintim că libertatea nu este niciodată un dat.” Ea a felicitat poporul american, dar și pe ambasadorul SUA de la București. „La mulți ani și Happy Independence Day, Statelor Unite ale Americii și poporului american! Călduroase felicitări ambasadorului Daryl Nirenberg și profesioniștilor din Ambasada SUA la București! La mulți ani relației bilaterale și parteneriatului strategic dintre națiunile noastre!” Controversele din trecut în care Gheorghiu a atacat SUA În momentul în care Oana Gheorghiu a fost propusă ca vicepremier, opoziția i-a cerut retragerea din cauza unor postări mai vechi pe internet, în care îi numea „golani” și „nebuni” pe Donald Trump și J.D. Vance. „Narcisismul, nebunia și impostura distrug lumea. Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Володимир зеленський, Volodimir Zelenski este incredibil cum doi golani, ajunşi la Casa Albă, tratează un om”, a scris Oana Gheorghiu la acea vreme. „Toate comentariile și postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean român” La acea vreme, Gheorghiu a explicat că acelea au fost doar opinii personale, scrise sub impulsul emoțiilor, înainte să devină membră a Guvernului. „Nimic din ceea ce am scris pe pagina mea personală de Facebook înainte de preluarea funcției de vicepremier nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României. Toate comentariile și postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean român, membru al societății civile, care s-a exprimat pe contul său de social media, în anumite situații, în virtutea dreptului său la liberă exprimare.” Aceasta i-a criticat pe liderii de la Casa Albă pentru felul în care s-au comportat cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Ce s-a întâmplat la Congresul PNL. Iată principalele decizii și momente

Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică la Romexpo, a marcat schimbarea oficială de direcție în partid. Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL, împreună cu noua echipă de conducere, în baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”. Evenimentul a avut loc într-un context politic tensionat, după disputele interne privind viitorul partidului și relația cu PSD. O nouă echipă de conducere a PNL Noua echipă propusă de Bolojan îi include pe Dan Motreanu, în funcția de prim-vicepreședinte, și pe Robert Sighiartău, ca secretar general. În structura de conducere au fost cooptați și mai mulți vicepreședinți, printre care Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Intrarea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în echipă a fost unul dintre punctele discutate intens, fiind nevoie de derogări de vechime în partid pentru ca aceștia să poată candida. Una dintre cele mai importante decizii adoptate la congres a fost reconfirmarea liniei politice potrivit căreia PNL nu va mai face coaliție cu PSD. Hotărârea votată de liberali prevede că, dacă PSD va fi la putere, PNL va merge în opoziție. Mai mult, orice membru PNL care votează, susține sau participă la construcția unui guvern alături de PSD se va situa în afara liniei stabilite de congres și riscă excluderea din partid. Congresul a venit și cu o decizie dură împotriva unor nume importante din partid. Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au fost somați să demisioneze din PNL până luni, la ora 12.00. În cazul în care nu își depun demisiile, conducerea partidului este mandatată să declanșeze procedurile de excludere. Decizia arată ruptura clară dintre noua conducere și tabăra considerată apropiată de vechea linie politică a partidului. În discursul său, Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm împotriva PSD, pe care l-a acuzat că a blocat reformele și că a fugit de răspundere. Liderul PNL a susținut că liberalii și-au asumat guvernarea într-un moment dificil, dar că parteneriatul cu PSD nu mai poate continua. Bolojan a spus că nu se poate construi o relație politică bazată pe „minciună”, „fugă de răspundere” și „dispreț pentru România”. Pe fondul crizei politice, Bolojan a vorbit și despre două variante pentru deblocarea situației guvernamentale. Prima ar fi ca PSD să preia un guvern minoritar, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni. A doua variantă ar fi ca PNL, împreună cu partenerii săi, USR și UDMR, să își asume guvernarea. Liderul liberal a insistat că România are nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului, finalizarea proiectelor din PNRR și scăderea prețurilor la energie. Congresul a fost marcat și de discursuri tensionate. Vasile Blaga a spus că PNL este „sub asediu” și că partidul nu trebuie să ajungă o anexă a PSD. Ciprian Ciucu a vorbit despre presiuni asupra partidului și despre „trădători” din interiorul PNL, afirmând că liberalii trebuie să își recapete independența. Rareș Bogdan a criticat noua direcție a partidului și a avertizat că PNL nu trebuie să devină „sluga USR”, în timp ce Oana Gheorghiu i-a răspuns ironic de la tribună. La congres au fost adoptate și modificări importante ale statutului PNL. Printre acestea se numără reorganizarea conducerii centrale, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor de partid.

Oana Gheorghiu cere controale la AAAS pentru nereguli privind administrarea activelor statului

Potrivit acesteia, solicitarea a fost făcută în ședința de guvern de joi, după analiza datelor furnizate de instituție privind activele administrate în numele statului român. Oana Gheorghiu a afirmat că AAAS nu a putut furniza o situație completă și actualizată a participațiilor, creanțelor și procedurilor judiciare aflate în administrare. Conform declarațiilor sale, instituția ar fi transmis un formular incomplet și ar fi invocat faptul că baza de date nu a fost actualizată din anul 2001. „Vorbim despre o instituție care administrează active ale statului de mai bine de 35 de ani”, a scris Oana Gheorghiu pe pagina sa Facebook. Datele analizate arată că AAAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări. Dintre acestea, 520 reprezintă entități unde statul este creditor sau acționar. Potrivit vicepremierului, pentru 438 dintre acestea, nu au fost completate informații financiare. Astfel, statul nu are o imagine clară privind sumele datorate, creanțele recuperate sau expunerea financiară. Oana Gheorghiu a mai spus că pentru aproape 69% din întregul portofoliu nu au fost raportate demersuri instituționale. Din datele disponibile rezultă o expunere financiară de aproximativ 2,76 miliarde de lei. Sumele recuperate însumează circa 206 milioane de lei, ceea ce ar însemna o rată de recuperare de 7,48%. Tot din documente reiese că există 109 proceduri de insolvență ce durează de peste cinci ani, 93 depășesc zece ani, iar 30 sunt deschise de mai bine de 20 de ani. Oana Gheorghiu a solicitat și realizarea unui audit independent. Acesta ar fi necesar pentru evaluarea eventualelor pierderi provocate de creanțe prescrise, termene ratate sau proceduri fără perspectivă de recuperare. Ea a afirmat că, în funcție de rezultatele auditului, va fi analizată și oportunitatea menținerii AAAS în forma actuală. AAAS administrează participațiile și creanțele statului rezultate în principal din procesele de privatizare și restructurare economică începute după 1990.

Metrorex reacționează după criticile primite de la Oana Gheorghiu: Au fost inserate multe neadevăruri care ne obligă să replicăm

Sindicatul Metrorex a reacționat dur la o postare publică a vicepremierului Oana Gheorghiu, în care compania de metrou și angajații erau criticați. Reprezentanții sindicali susțin că afirmațiile oficialului conțin „neadevăruri” și că au fost nevoiți să răspundă punctual pentru a corecta percepția publică. ”Asistam in ultima perioada de timp, la tot felul de atacuri fata de Metrorex si fata de salariatii acestuia, in special in mediul on line, postate de oameni din sfera Guvernului demis. Ieri, a fost randul doamnei Vicepremier, care a facut publica o postare in care ”infiereaza” Metrorexul, mai ales salariatii si sindicatul acestuia, ca fiind cauza tuturor relelor din metrou. Nu am fi facut acest comunicat ca replica la postarea doamnei, dar au fost inserate multe neadevaruri care ne obliga sa replicam”, a transmis Metrorex. Sindicatul Metrorex, replică pentru Oana Gheorghiu Sindicaliștii confirmă o parte dintre datele invocate: Metrorex transportă zilnic peste 600.000 de călători, iar în mai 2026 numărul a depășit frecvent 650.000. De asemenea, recunosc existența unui deficit cumulat de aproximativ 1,2 miliarde de lei în ultimii șapte ani. Diferența, spun ei, este modul de interpretare: problema nu ar fi existența compensațiilor de la buget, ci întârzierea și nivelul insuficient al acestora. „Într-adevăr Metrorex transportă zilnic peste 600 000 de călători, în mai fiind înregistrați peste 650 000/zi, în mod frecvent; Într-adevar problema Metrorex nu este că primește bani de la stat, PROBLEMA ESTE CĂ NU PRIMEȘTE BANII DE LA STAT la timp și la nivelul convenit; Într-adevăr există un deficit financiar cumulat pe ultimii 7 ani la o valoare de 1,20 miliarde lei, dar acest deficit este efectiv SUBCOMPENSAREA guvernamentală acei ani. Un singur exemplu Guvernul Bolojan, care are doar 10 luni de “funcționare”, a generat pierderi la Metrorex în valoare de 313 000 000 lei pe anul 2025, iar pe anul 2026 se estimează pierderi de 450.000.000 lei din cauza SUBCOMPENSĂRII. Într-adevăr transportul cu metroul nu poate fi ceva axat pe profit, întrucât are un caracter social și permanent. STATUL și-a asumat să plătească COMPENSAȚIA, așa este în toată lumea. De aceea COSTUL real al unei călătorii este mai mare decât PREȚUL unei călătorii achiziționate de călător”, se menționează în comunicat. Acuzații către Guvern privind subfinanțarea Sindicatul acuză Guvernul Bolojan că ar fi generat pierderi de 313 milioane de lei în 2025, cu estimări de 450 de milioane pentru 2026, pe fondul subcompensării. În viziunea lor, dezechilibrul financiar nu ține de companie, ci de modul în care statul își respectă obligațiile asumate. Răspuns la criticile privind salarii, angajări și promovări Reprezentanții Metrorex resping mai multe afirmații din mesajul vicepremierului:  beneficiile salariale ar fi acordate strict legal; angajările sunt decise exclusiv de directorul general, nu de sindicat; promovările interne sunt firești într-o companie operațională, fiind ironizată ideea că ar putea fi promovat cineva din afara instituției. Disputa privind costurile de mentenanță Pe tema mentenanței materialului rulant, sindicatul sugerează că responsabilitatea aparține deciziilor politice anterioare, făcând trimitere la contractele încheiate în 2021. În comunicat sunt formulate critici la adresa modului în care aceste acorduri au fost structurate și indexate ulterior. În esență, sindicatul respinge ideea că Metrorex ar reprezenta o povară pentru bugetul de stat. Din contră, susține că statul nu își respectă obligațiile financiare din contractul de servicii publice, ceea ce ar genera presiunea bugetară reală asupra companiei. Se menționează și o subcompensare de peste 35%, asociată cu degradarea infrastructurii și cu scăderea calității serviciilor. Comunicatul se încheie cu un apel către autorități de a recunoaște efortul angajaților Metrorex, în condițiile în care aceștia transportă zilnic aproximativ 630.000 de călători, cu un număr redus de personal față de 2020. Sindicaliștii subliniază că funcționarea metroului este rezultatul „dedicării și sacrificiului” angajaților și cer respect pentru munca depusă în condiții considerate dificile. AUTORUL RECOMANDĂ

Trafic de influență în Guvernul Bolojan? Vicepremierul Oana Gheorghiu, apeluri către instituții ale statului și către un serviciu secret pentru grupul german din care face parte și Kaufland, care a donat pentru Dăruiește Viață. Gândul publică mailul trimi

Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut presiuni asupra mai multor instituții în interesul grupului german Schwarz, rezultă din mai multe documente consultate de Gândul. În luna februarie, Gheorghiu a trimis mai multe emailuri de pe adresa oficială a Guvernului în care întreba diferite instituții dacă sunt interesate de serviciile oferite de gigantul german. Serviciile ar fi urmat să fie oferite de Schwarz Digits, o filială a grupului. Schwarz deține și Kaufland sau Lidl. Coincidență sau nu, Kaufland a fost un donator extrem de generos în campaniile ONG-ului Oanei Gheorghiu și a finanțat cu 250.000 de euro unul dintre proiecte. Ce spun documentele În data de 12 februarie, Oana Gheorghiu a trimis un email la Autoritatea pentru Digitalizarea României în care întreba dacă instituția este interesată de serviciile și produsele Schwarz. „În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), (…) vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, a scris Oana Gheorghiu către ADR. Ulterior, a revenit și și-a cerut scuze, pentru că a trimis anterior acest email și spre Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și a luat textul cu copy-paste. „Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare”. Din informațiile Gândul, Gheorghiu a trimis, într-adevăr, un email copy-paste la STS, către generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul instituției. Prezentam mai jos emailul: „Stimate domnule Balan, În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), precum și având în vedere direcțiile strategice europene privind suveranitatea digitală, reducerea dependențelor tehnologice, guvernanța datelor și consolidarea rezilienței infrastructurilor digitale, vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes. Precizez că aceste întâlniri au avut un caracter exploratoriu, fiind dedicate evaluării opțiunilor tehnologice disponibile și analizării gradului de aliniere cu obiectivele strategice ale României. Răspunsul dumneavoastră va fi integrat într-o informare consolidată către domnul Prim-Ministru, în vederea fundamentării unor eventuale decizii strategice ulterioare. Vă rog să aveți amabilitatea de a transmite punctul de vedere al instituției până la data de 19 februarie, la adresa [email protected]. Cu considerație, Oana Gheorghiu” Schwarz, donator generos pentru Oana Gheorghiu Gigantul german a donat, prin Kaufland, 250.000 de euro pentru unul dintre proiectele Oanei Gheorghiu. Schwarz Digits este brațul IT al grupului german Schwarz. „Schwarz Digits, divizia de IT a Grupului Schwarz, livrează soluții și produse digitale de încredere”, se arată pe site-ul oficial.  captură de ecran https://schwarz-digits.de/en Lidl și Kaufland sunt pilonii retail ai grupului, PreZero gestionează zona de reciclare, iar Schwarz Digits zona cloud/cyber/IT. Corporația este prezentă în 32 de țări, are aproape 600.000 de angajați și afaceri de 175 mld. euro în 2024, conform estimărilor. În România este prezent mai ales prin Kaufland, Lidl și Schwarz Digits. Grupul are afaceri cumulate pe plan local de circa 9 mld. euro și are peste 30.000 de angajați. Schwarz, întâlniri „confidențiale” cu Guvernul Bolojan Așa cum rezultă din documente, reprezentanții Schwarz au fost în România în ianuarie 2026 și în martie 2026. Despre întâlnirea din ianuarie nu s-a aflat nimic, până acum. Oana Gheorghiu transmite, în emailurile în care sondează dacă instituțiile statului sunt interesate de produsele Schwarz, că au fost întâlniri la nivel guvernamental. „În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits)…”, scrie ea în documente. După apelurile Oanei Gheorghiu, reprezentanții Schwarz au fost primiți, oficial, la Palatul Victoria. Este vorba de întâlnirea premierului Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în luna martie 2026, care, conform informațiilor ZF, ar fi avut ca subiect central „reducerea deficitului comercial al României”.  Publicul nu a aflat însă că nu era prima întâlnire „exploratorie” a guvernului cu reprezentanții grupului german. Întâlnirea reprezentanților Guvernului Bolojan cu șefii Schwarz Group, 10 martie 2026 „Premierul Bolojan a mulțumit reprezentanților Schwarz Group, Gerd Chrzanowski și Christian Groh, pentru investițiile realizate în România de această companie și a adăugat că economia națională oferă oportunități pentru dezvoltarea portofoliului de proiecte pe piața românească”, a transmis guvernul Bolojan la acea dată. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Povestea culminează cu demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost demis, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. Ieri, vicepremierul Oana Gheorghiu făcea un apel public ca Parchetul General să ofere consultanță Guvernului despre cum să găsească dovezi de activități infracționale. Și atunci rămâne întrebarea: ar trebui ca procurorii să vină la guvern, dar nu pentru a instrui angajații, ci mai degrabă pentru a ancheta un posibil trafic de influență? AUTORUL RECOMANDĂ:

Vicepremierul Oana Gheorghiu face apel public către Parchetul General să ofere consultanță guvernului despre cum să bage oamenii la pușcărie

Vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat un apel către Parchetul General pentru a înțelege cum poate identifica faptele de corupție. Aceasta a recunoscut că nu deține dovezi clare care să demonstreze că s-a furat, motiv pentru care a solicitat consultanță la organele de anchetă. Oana Gheorghiu. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Oana Gheorghiu a transmis că Guvernul a sesizat deja anumite situații Corpului de Control și că a existat o comunicare eficientă între instituții. „Noi putem să sesizăm niște situații care, din perspectiva noastră, sunt de verificat. Am trimis la Corpul de Control tot ce am identificat ca fiind probleme și am avut o colaborare foarte bună. Și am primit de la Corpul de Control informații. Să sesizem organele de anchetă, avem nevoie de niște dovezi mai adânci”, a declarat Oana Gheorghiu.  În acest moment, nu avem informații atât de evidente Gheorghiu a explicat că dorește o întâlnire cu reprezentanții Parchetului pentru a clarifica ce fel de informații sunt necesare pentru a trimite oamenii în fața justiției. „Urmează să facem și asta, să punem cap la cap și să avem o întâlnire cu cineva de la Parchet, să înțelegem cât de mult trebuie să avem noi informații. În acest moment, nu avem informații atât de evidente în care să spunem că aici 100% s-a furat.” Ce este Corpul de control al prim-ministrului Corpul de control al premierului are rolul de a asigura desfășurarea de activități de control administrativ și de monitorizare a activității ministerelor şi serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituţiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor, agențiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor şi instituţiilor de  credit cu capital majoritar sau integral de stat. Corpul de control al Prim-Ministrului are competență în verificarea obiectivelor și proiectelor de investiţii, derulate de autorităților administrației publice locale și instituțiilor publice subordonate acestora, finanțate din sume alocate de la bugetul de stat, cu respectarea principiului autonomiei locale. AUTORUL RECOMANDĂ: Oana Gheorghiu spune povestea Electrocentrale Craiova: „De la oportunitate la dezastru”/”Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite”

Oana Gheorghiu, dezvăluire a unui document aprobat de Grindeanu ca ministru al Transporturilor, despre listarea unor companii la bursă: Dovada minciunii domnului Nu Ne Vindem Țara Sorin Grindeanu

Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a publicat miercuri un document în care susține că anul trecut, ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul PSD. „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a precizat Oana Gheorghiu. Potrivit documentului prezentat, lista companiilor vizate pentru listare ar fi fost și mai amplă, incluzând mai multe instituții și societăți din energie, transporturi și economie. În același document sunt menționate și: CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia, SN a Apelor Minerale. „Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”, a mai precizat Oana Gheorghiu. În document se mai menționează că listarea companiilor de stat este recomandare OECD, că e obiectiv asumat prin PNRR, că e necesară pentru atingerea jalonului 443, că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice. „Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, afirmă Oana Gheorghiu.

Sorin Grindeanu, replica pentru Oana Gheorghiu după documentul privind companiile de stat: Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic”

Sorin Grindeanu i-a răspuns miercuri, printr-o postare pe Facebook, vicepremierului interimar, Oana Gheorghiu, după ce aceasta a publicat un document în care susține că anul trecut, liderul PSD, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.”, a scris Grindeanu. Sorin Grindeanu a explicat faptul că documentul invocat conține mai multe etape și liste diferite. „1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare». Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: • Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5-6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. • Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). • Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii») – trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România • TAROM nu este în lista finală. • Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. • Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. • CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!” Liderul PSD a mai spus că nu a aprobat vânzarea companiilor, ci doar un document tehnic. „2. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: • analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, • enumeră propunerile primite de la diverse instituții, • filtrează acele propuneri și • propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine». A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.” Grindeanu a adăugat că documentul nu promovează privatizarea rapidă. „3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: • Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare». Adică nu acum. • TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. • CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.” Totodată, președintele PSD a precizat că „ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România”. „4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. ⁠Jalonul 443 din PNRR – «cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este: • asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, • recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), • condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.” El a ținut să clarifice diferența dintre listare și vânzare. „5. «Listare la bursă» nu înseamnă «vânzarea companiei». Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: • majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar, • pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), • în cazul Fondului Proprietatea – vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.”

Sorin Grindeanu îi dă replica Oanei Gheorghiu: Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a răspuns Oanei Gheorghiu – vicepremier interimar – care a publicat, miercuri, un document în care susține că anul trecut, Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul social-democrat. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine. 1. Doamna Gheorghiu confundă „propunere” cu „aprobare”. Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România ❗️TAROM nu este în lista finală. ❗️Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. ❗️Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. ❗️CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. ⛔️Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor! 2. Nu am avizat „vânzarea” niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituții, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”. A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație. 3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum. TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale. 4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. ⁠ Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este: asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută. 5. „Listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”. Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar, pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct. 6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL. În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook. Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, mai multe documente care, susține ea, reprezintă «dovada minciunii domnului „Nu Ne Vindem Țara” Sorin Grindeanu»: