Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Ilie Bolojan și susține că PSD a vândut țara
Vicepremierul Oaba Gheorghiu a sărit în apărarea lui Ilie Bolojan. Ea susține că PSD a vândut, de fapt, țara. „PSD vrea să scape de Ilie Bolojan pentru că „ne vinde țara”, așa că inițiază o lege ca să „apere” ei companiile de stat. Hai să vedem cine „ne-a vândut țara”, scrie vicepremierul pe Facebook, unde enumeră 8 companii care au fost de stat. „1. Sidex Galați – privatizată în 2001 de prim-ministru PSD Adrian Năstase; 2. Petrom – listată și apoi privatizată (2001-2004) de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 3. Distrigaz Sud – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 4. Distrigaz Nord – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 5. Nuclearelectrica – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 6. Romgaz – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 7. Electrica – listată în 2014 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 8. Hidroelectrica – listată în 2023 de prim-ministrul PSD Marcel Ciolacu”, spune Oana Gheorghiu, Oana Gheorghiu continuă punctul de vedere spunând: „Astăzi, PSD vine să manipuleze cu același slogan din anii ’90. E trist că, indiferent căt a evoluat poporul român de atunci, liderii PSD preferă să rămână ancorați în trecut. Cele mai importante listări din România au fost făcute chiar de cei care astăzi le contestă: Nuclearelectrica (2013), Romgaz (2013), Electrica (2014), Hidroelectrica (2023). În toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar. Companiile nu au fost „vândute”, ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate. Și totuși, astăzi ni se spune că listarea este periculoasă. Adevărul este simplu: România a făcut deja privatizări reale — acolo unde statul a cedat controlul, dar nu despre asta vorbim astăzi. Astăzi vorbim despre listări minoritare (5–10%) prin care: aduci capital fără dobândă crești valoarea companiei introduci transparență și disciplină creezi oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor Mai bine deții 75–80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului. De ce deranjează listarea? Pentru că o companie listată nu mai poate fi controlată discreționar. Pentru că trebuie să raporteze public. Pentru că devine mult mai greu de folosit ca instrument politic. Asta este, de fapt, miza. Nu „vânzarea țării”, ci pierderea controlului netransparent asupra unor resurse ale statului, folosite ca să alimenteze setea băieților deștepți trimiși de la partid. Ipocrizia este evidentă: același instrument care ieri era „un succes pentru România” devine astăzi „un pericol”. Economia nu funcționează pe bază de sloganuri. Ea funcționează pe bază de reguli, capital și încredere. Iar România are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice. Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD. „Până aici. Ajunge””, a scris vicepremierul Oana Gheorghiu pe Facebook. Autorul recomandă: A început ședința extraordinară a PSD care decide viitorul coaliției. Îl trimit social democrații pe Ilie Bolojan acasă?
Vicepremierul Oana Gheorghiu atacă dur PSD: nu este un episod izolat ci un modus operandi
Mesajul a fost publicat sâmbătă pe Facebook. Oana Gheorghiu susține că „s-a înșelat” atunci când a crezut că unii politicieni vor să facă lucruri bune pentru țara lor. „Am venit în Guvern lăsând de-o parte orice prejudecată şi am lucrat cu toată lumea, indiferent de partidul de care aparțineau. Am crezut că oameni cu funcții înalte în stat, inclusiv unii care și-au făcut o carieră din a ocupa aceste funcții, au maturitatea să înțeleagă unde ne aflăm ca națiune și că, acum ori niciodată, trebuie să și facă ceva bun pentru țara asta. M-am înșelat”, a scris vicepremierul. Oana Gheorghiu a prezentat un lung șir de explicații despre deciziile guvernului și despre relația între miniștrii de la diferite partide. Concluzia ei este că atacurile nu reprezintă un episod izolat. „Ce am remarcat în aceste luni nu este un episod izolat, ci un tipar sau, mai bine zis, un modus operandi. În ședințele de guvern şi întâlnirile de lucru, niște politicieni propun, agrează, uneori chiar inițiază decizii, iar câteva ore mai târziu, fix aceeași politicieni care au inițiat apar în spațiul public să critice exact ceea ce ei înșiși au propus sau aprobat. Nu vorbesc aici despre diferențe de opinii, unde e firesc să existe nuanțe. Vorbesc despre aceeași decizie, același document, același vot, susținut în sala de ședință şi atacat mai apoi la televizor. Nu știu cum poți să trăiești în această duplicitate, însă ce este clar este că cei care plătesc prețul acestei contradicții sunt, din păcate, tot românii de bună credință, care își plătesc taxele și impozitele crezând că cineva acolo sus le vrea binele”, a mai scris Oana Gheorghiu. Concluzia vicepremierului Ea a anunțat că rămâne în tabăra lui Ilie Bolojan. „Îi mulțumesc prim-ministrului Ilie Bolojan pentru toată susținerea și le mulțumesc colegilor miniștri, secretarilor de stat și tuturor celor care au contribuit până acum la reforma companiilor de stat, cu diligență și profesionalism. România are un potențial uriaș. Cu o singură condiție: ca binele României să fie pus deasupra binelui partidului, iar cei care au produs și au administrat găurile negre din companiile de stat să fie, în sfârșit, trași la răspundere. Și de asta le e frică”, a precizat Oana Gheorghiu. Poziția PSD Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat sâmbătă, la Timișoara, în cadrul unei conferințe de presă, că partidul său se află într-un moment decisiv și că va stabili luni, 20 aprilie, prin vot intern, direcția pe care o va urma în viitorul guvern al României. Liderul social-democrat a explicat că procesul de consultare internă este unul necesar și a spus că decizia finală va fi luată după discuții extinse în partid. Totodată, Sorin Grindeanu a transmis că actuala situație politică nu mai poate continua în forma actuală, sugerând o posibilă schimbare majoră de direcție.
Proiect de lege pentru a bloca vânzarea companiilor de stat
Partidul Social Democrat anunță inițierea unui proiect de lege care vizează blocarea vânzării companiilor de stat profitabile, timp de doi ani. Demersul vine după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat intenția de a fi listate la bursă mai multe companii de stat și vânzarea unor pachete minoritare. „PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Vom propune un proiect de lege prin care interzicem, pe o perioadă de 2 ani, vânzarea acțiunilor companiilor de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu, vineri, după o ședință a partidului în Maramureș. Conform documentului, social-democrații vor să interzică, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută. Măsura nu se aplică și „acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv, sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și acțiunilor a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte”, mai reiese din proiectul redactat de social-democrați. Reacția social-democraților, după anunțul Oanei Gheorghiu Guvernul analizează listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care CEC Bank și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, însă decizia finală nu a fost încă luată, a declarat joi Oana Gheorghiu. Potrivit vicepremierului, lista de companii este încă în analiză și urmează să fie evaluată în detaliu înainte de o eventuală decizie politică. La scurt timp după, PSD a transmis că se opune categoric deciziei de a lista la bursă companiile profitabile, majoritatea având rol crucial în ansamblul de securitate al țării. AUTORUL RECOMANDĂ: Guvernul a făcut „recensământul” găurilor negre: CFR Marfă, SN CFR și Romaero. Ce datorii au companiile de stat PSD atacă decizia lui Bolojan de a privatiza companii de stat: „Reprezentanții partidului s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului”
Vicepremierul Oana Gheorghiu își ia o marjă serioasă pentru reforma statului. Este un proces de durată. Îi învățăm pe oameni ce este guvernanța
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că reforma statului este un proces care a început deja, dar subliniază că acesta necesită timp pentru a fi îndeplinit complet. De asemenea, vicepremierul a subliniat că restructurările companiilor de stat vor începe atunci când vor exista consilii de administrație „sănătoase”. Vicepremierul României a explicat că schimbările nu pot fi făcute peste noapte deoarece Guvernul trebuie să respecte legislația în vigoare. Oana Gheorghiu a subliniat că, spre deosebire de 2025, România are o lege aliniată cu principiile OCDE, ceea ce oferă instrumente prin care companiile de stat pot fi curățate. „Pot să le spun că e un proces început deja, dar e un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic. Ce-i diferit față de trecut și de ce eu cred cu tărie că lucrurile pot să meargă bine, e că avem o lege care a fost schimbată anul trecut, în 2025, OUG 109, care e din 2011, dar anul trecut a fost schimbată în acord cu prevederile OECD, cu principiile de guvernanță prevăzute de OECD, iar legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat.” Oana Gheorghiu a explicat că procesul de implementare a guvernanței corporative este de lungă durată, așa cum a fost și în cazul altor țări membre OECD. Vicepremierul a spus că reforma va fi una graduală, cu îmbunătățiri vizibile de la an la an, pe măsură ce oamenii, ministerele, funcționarii și companiile vor înțelege ce înseamnă guvernanța corporativă. „Nu se va întâmpla peste noapte și nu va fi perfect de la început, e un proces de durată, ne-am uitat ce s-a întâmplat cu alte țări care au trecut prin situații similare, care au intrat în OECD cu mulți ani înaintea noastră și la care procesul ăsta de implementare a guvernanței, de schimbare a obiceiurilor din companiile de stat a durat. Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa. Ce facem acum este, în primul rând, începem să comunicăm și să învățăm pe oameni ce înseamnă guvernanța și când zic pe oameni, inclusiv mă refer la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor.” De asemenea, vicepremierul a vorbit și despre relația dintre ministere și companiile de stat. Aceasta a transmis că Executivul lucrează la ghiduri pentru miniștrii în așa fel încât aceștia să știe care sunt limitele intervenției lor și care sunt responsabilitățile față de consiliile de administrație. „Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este următorul: să stabilească foarte clar ce tip de consiliu de administrație are nevoie, profilul oamenilor. Dacă e o companie din domeniul transporturilor, îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie poate un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul respectiv, din transporturi să zicem. Asta este primul rol al ministerului. Al doilea rol este să stabilească foarte clar scrisoarea de așteptări. Ce așteaptă de la acest consiliu? Dar asta trebuie să fie clar, să aibă toată strategia în ea să includă niște indicatori foarte clari. Al treilea și cel mai important, indicatorii de performanță. Pentru că ce a făcut statul român până acum s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță. Și am văzut și am auzit de indicatori de genul să fie prezent în fiecare zi la muncă sau să se întrunească consiliul o dată pe lună sau la o companie care este monopol să-și păstreze numărul de clienți.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan. „Ce vedem în aceste zile în spațiul public nu este doar despre un guvern sau despre un om” Vicepremierul Oana Gheorghiu se plânge de salariul de la Guvern și e nostalgică după salariul uriaș de la Dăruiește Viață
Oana Gheorghiu despre sinecuri și pile politice: Am început procesul de curățire a companiilor de stat
Românii se așteaptă să fie redus numărul sinecurilor, numărul pilelor politice, al celor care câștigă salarii foarte mari dar nu fac nimic și al companiilor care sunt pe pierderi. Oana Gheorghiu a explicat că după aproape patru luni de mandat, procesul de reformă este în desfășurare. „E un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic”, a spus viceprim-ministra. Legea guvernanței corporatiste, modificată în 2025 Ce este diferit față de trecut și de ce Oana Gheorghiu crede că lucrurile pot să meargă bine este că există o lege care a fost schimbată anul trecut, în 2025. Este vorba despre OUG 109, care este din 2011, dar anul trecut a fost schimbată în acord cu prevederile OECD, cu principiile de guvernanță prevăzute de OECD. „Legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat”, a declarat Oana Gheorghiu. Reforma nu se va întâmpla peste noapte și nu va fi perfectă de la început. Este un proces de durată, iar autoritățile s-au uitat ce s-a întâmplat cu alte țări care au trecut prin situații similare. Țările care au intrat în OECD cu mulți ani înaintea României au avut un proces de implementare a guvernanței care a durat. „Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa”, a explicat viceprim-ministra. Ghiduri pentru ministere despre companiile de stat Ce fac acum autoritățile este să comunice și să învețe oamenii ce înseamnă guvernanța. Oana Gheorghiu se referă inclusiv la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor. Viceprim-ministra a declarat că încearcă să facă ghiduri pentru miniștri ca să înțeleagă un ministru și un minister ce are voie și ce nu are voie în relația cu o companie de stat. „O companie de stat înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100%. Asta nu înseamnă că statul poate să se joace cu această companie”, a explicat Oana Gheorghiu. Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este să stabilească foarte clar ce tip de consiliu de administrație are nevoie și profilul oamenilor. De exemplu, dacă este o companie din domeniul transporturilor, îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie poate un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul transporturilor. Al doilea rol este să stabilească foarte clar așteptările – ce așteaptă de la acest consiliu. Al treilea și cel mai important sunt indicatorii de performanță. Indicatori de performanță ridicoli până acum „Ce-a făcut statul român până acum s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță”, a spus Oana Gheorghiu. Ea a dat exemple de indicatori ridicoli: să fie prezent în fiecare zi la muncă, sau să se întrunească consiliul odată pe lună sau o companie monopol să-și păstreze numărul de clienți. „Evident că numărul de clienți nu poate să fie un indicator la o companie care e monopol”, a explicat viceprim-ministra. Nu mai e voie în mai multe consilii Jurnalista a întrebat cum este posibil ca aceleași persoane să fie membre în mai multe consilii de administrație deodată, să strângă salarii uriașe de peste tot, când e evident că nimeni nu se poate pricepe la atâtea domenii diferite, iar firmele respective ajungeau în colaps financiar. Oana Gheorghiu a răspuns că primul pas important a fost făcut: „Nu mai ai voie să fii în mai multe consilii de administrație”. Al doilea pas important care a fost făcut este că ministerul poate să-și numească maxim un om în consiliul de administrație dacă este un consiliu format din trei membri sau maxim doi oameni dacă este un consiliu format din cinci membri. Recuperarea pierderilor prin reducerea costurilor „O parte din pierderi începe să se recupereze prin reducerea costurilor, prin reducerea numărului de membri, prin costurile de administrație, deci să reduc cheltuielul consiliului de administrație”, a explicat Oana Gheorghiu. Dar rezultatele se vor vedea când vor începe cu adevărat restructurările. Acestea pot începe după ce vom avea consilii de administrație sănătoase formate din profesioniști, care la rândul lor au obligația să selecteze manageri, directori, care să facă performanță. „Prima condiție pentru ca o societate să aibă șanse de a deveni performantă este să aibă un consiliu de administrație format din profesioniști”, a concluzionat viceprim-ministra Oana Gheorghiu.
Oana Gheorgiu anunță restructurări masive în companiile de stat: ultimele șanse pentru TAROM, CFR, Metrorex și altele
„Cel puțin trei dintre companii trebuie să fie într-un proces avansat de restructurare la 31 august, astfel încât să ne îndeplinim jalonul. Toate companiile de pe listă (lista este publică) vor intra în acest proces. Nu va fi niciuna lăsată în urmă”, a spus Oana Gheorgiu pentru Economedia. Potrivit vicepremierului, proiectul pilot include 22 de companii de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei. Exemple de companii în proces de restructurare Oana Gheorgiu a oferit și ca exemple la Transporturi: CFR (mai multe companii din grup, unele aflate în faliment sau lichidare), TAROM și Metrorex. La Energie, Elcen și alte companii, iar la minerit companii precum Remin și Minvest. „Toate vor fi analizate. Cu toate se va parcurge acest proces de reașezare și restructurare. Fiecare companie va fi analizată în parte și, în funcție de rezultatele analizei, se va contura viitorul restructurării”, a explicat vicepremierul. Întrebată despre zona cu cea mai mare risipă din companiile de stat, Oana Gheorgiu a precizat că analiza detaliată este în lucru la AMEPIP și nu a oferit date concrete, dar a menționat că în multe cazuri cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile. Totuși, nu este vorba întotdeauna despre salarii exagerate, ci despre disproporția dintre personalul operațional și cel TESA, precum și insuficiența veniturilor în raport cu cheltuielile. „În unele companii este nevoie de reașezare, de reechilibrare a personalului. Obiectivul reformei nu este concedierea oamenilor, ci eficientizarea activității și creșterea veniturilor. Analizăm totul din perspectiva îmbunătățirii felului în care se întâmplă lucrurile, nu a concedierilor”, a subliniat vicepremierul. Oana Gheorghiu: „Vina este a managementului, nu a angajaților” Despre managementul defectuos, Oana Gheorgiu a spus: „Dacă oamenii își primesc salariile degeaba, vina este a managementului, nu a angajaților. Este rolul consiliului de administrație să identifice aceste probleme. Calitatea membrilor consiliului și a directorului arată dacă o companie are șanse să funcționeze eficient sau nu. Cu un consiliu slab, nicio companie nu va performa. Datele statistice și practicile altor țări confirmă acest lucru.” Vicepremierul a mai explicat că guvernanța în companiile de stat înseamnă ca fiecare să își facă rolul și să nu intervină peste atribuțiile altora. Consiliile de administrație nu sunt doar instrumente pentru plata unor oameni, ci pot face diferența între performanță și neperformanță. „Învățăm acum împreună cu toată lumea că, pentru ca o companie de stat să funcționeze, calitatea guvernanței și a managementului este esențială. Aceasta este cheia succesului restructurării și a eficientizării activității”, a afirmat Oana Gheorgiu. Gheorgiu a mai precizat că, din aproximativ cele aproximativ 1.300 de companii de stat, nu toate vor fi închise, chiar dacă unele sunt „găuri negre” sau în pierdere de ani de zile. Companiile vor fi închise oficial doar dacă se află în faliment, lichidare sau insolvență și nu mai au șanse de redresare. Ea a dat ca exemplu CFR Marfă și alte firme din zona feroviară, care sunt de ani de zile pe lista companiilor de stat și necesită clarificări legate de patrimoniu sau active neutilizabile. Unele companii dețin obiecte sau echipamente care nu mai sunt utile, cum ar fi locomotive de epocă care ar trebui să fie în muzee, dar pe care nimeni nu le vrea din cauza costurilor de întreținere. Vicepremierul a subliniat că pierderile financiare singure nu sunt criteriu de închidere; decizia se ia doar pentru companiile care nu mai pot fi salvate din punct de vedere economic sau juridic. Ce se întâmplă cu Metrorex și TAROM Despre TAROM, Gheorgiu a explicat că planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană nu a fost implementat complet. Planul includea și înoirea flotei de aeronave și se încheie la sfârșitul acestui an. Analiza AMEPIP va stabili pașii următori, iar vicepremierul a subliniat că Tarom nu va fi lichidată. „Cred că TAROM are nevoie de un partener care să ajute compania să facă performanță, posibil printr-un parteneriat public-privat sau cu un alt operator. Statul român a tot încercat diverse soluții, dar dacă nu schimbăm nimic, compania riscă să dispară. Ne dorim ca TAROM să reziste”, a spus Gheorgiu. În ceea ce privește Metrorex, compania este strategică și va rămâne subvenționată, fiind normal pentru serviciile publice de metrou să nu fie autosustenabile. Totuși, autoritățile vor analiza proporția subvenției în totalul cheltuielilor și vor căuta metode de creștere a veniturilor proprii, inclusiv prin investiții în infrastructură și digitalizare. Gheorgiu a subliniat că reforma trebuie să aducă eficiență și condiții mai bune de muncă pentru angajați, fără a afecta serviciul public.
Oana Gheorghiu: De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară
Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că reforma companiilor de stat este una dintre cele mai dificile, dar și necesare schimbări pentru economia românească. Declarațiile sale vin în contextul unor pierderi uriașe acumulate în ultimii ani și al angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la OECD. Potrivit vicepremierului, în prezent există 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale, iar restul se află în subordinea administrațiilor locale. „La finalul anului 2024, aceste companii veneau cu pierderi cumulate din toți anii de 14 miliarde de lei. De la asta am pornit și asta știm”, a spus Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat, de asemenea, că situația va fi actualizată după depunerea bilanțurilor pe anul 2025, în mai 2026. Oana Gheorghiu a explicat că aproximativ 80% din aceste pierderi sunt concentrate în companiile centrale, cele mari, iar cea mai mare parte a datoriilor este către stat. „Cei mai mulți bani sunt reprezentați de datorii către stat. Nu am cifrele exacte în minte acum, dar știm clar unde este problema”, a precizat vicepremierul. Aceasta a declarat, de altfel, că Guvernul are acum instrumentele necesare pentru a produce schimbarea, prin modificarea legislației privind guvernanța corporativă. „Anul acesta s-a îmbunătățit OUG 109 pe 2011, legea care stabilește guvernanța corporativă în companiile de stat. A fost actualizată conform ghidurilor OECD, pentru că suntem în proces de aderare la OECD. Avem un instrument, avem o lege care ne dă instrumentele cu care să facem reformă”, a declarat aceasta. Ea a mai spus că termenul de reformă a devenit unul la care oamenii se uită cu scepticism, având în vedere că a fost folosit timp de zeci de ani, alături de promisiuni. „Știu că oamenii s-au săturat să audă acest cuvânt, pentru că tot auzim de cel puțin 20-25 de ani. Dar schimbarea asta în companiile de stat se poate face. Nu inventăm roata. Avem modele care au funcționat în alte țări”, a spus Gheorghiu. Un rol central în acest proces îl are instituția AMEPIP, care monitorizează și evaluează performanța companiilor de stat. Oana Gheorghiu a explicat că această instituție a fost creată pentru a respecta cerințele OECD și ale Comisiei Europene, dar că mult timp nu a funcționat la capacitate maximă din cauza conducerilor interimare. „Din noiembrie avem o conducere selectată printr-un proces corect. Este o echipă cu care simt că facem treabă”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu. „De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară”, a afirmat aceasta. Ea a mai spus că, în trecut, multe consilii erau formate din persoane numite politic, uneori pentru a compensa salarii mici din administrație. Noua lege elimină complet această practică, spune ea. Numărul membrilor consiliilor de administrație a fost redus la trei sau cinci, în funcție de dimensiunea companiei. „Numărul mic creează flexibilitate, asigură competența necesară și nu încarcă cheltuielile companiei”, a explicat vicepremierul. Un singur membru poate fi numit de minister, dar și acesta trebuie să îndeplinească aceleași criterii de competență ca ceilalți. Restul membrilor sunt selectați prin proceduri transparente, supravegheate de AMEPIP. Ea a explicat că membrii consiliilor de administrație trebuie să aibă, de altfel, competențe reale. „Este absolut necesar să fie un finanțist, pentru că deciziile au impact financiar. Este necesar un specialist în domeniul de activitate al companiei, iar al treilea membru poate fi jurist sau economist, în funcție de nevoile companiei”, a declarat Oana Gheorghiu.
Oana Gheorghiu despre scandalul cu președintele PSD: Eu n-am avut o relație cu domnul Grindeanu și nici cu PSD înainte
Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că nu are conflicte cu PSD și că relația sa cu colegii din Guvern este bazată pe colaborare, în ciuda declarațiilor apărute în spațiul public. Întrebată despre relația tensionată cu PSD și despre afirmațiile făcute de liderul social-democrat Sorin Grindeanu, care a calificat drept „populism grețos” pozițiile sale privind pensiile speciale ale magistraților, Oana Gheorghiu a explicat că, în realitate, nu a existat niciodată o relație între ea și acesta. „Eu n-am avut o relație cu domnul Grindeanu și nici cu PSD înainte. Domnul Grindeanu a făcut niște declarații, asta nu face să avem o relație. Eu nu am răspuns acestor lucruri pentru că nu fac politică, nu mă interesează, n-am miză, nu caut electorat și nu am de ce să răspund unor declarații politice care au doar scopul de a-și crește, probabil, popularitatea”, a declarat vicepremierul. Ea a precizat că nu a avut discuții directe cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, și că interacțiunile dintre ei s-au limitat la simple saluturi. În schimb, ea a afirmat că, la nivel guvernamental, colaborează foarte bine cu reprezentanții PSD și cu toți ceilalți membri ai Executivului. „Legea asta a guvernanței corporative a fost lucrată de oameni din PSD și am văzut că țin la legea asta și că își doresc să fie implementată. A fost lucrată de domnul Țuțuianu, de domnul Radu Oprea și de domnul Neacșu în mare parte”, a afirmat Gheorghiu. Aceasta a afirmat de asemenea, că lucrează foarte bine cu toată lumea din Guvern: „Nu m-am dus să mă cert cu nimeni acolo, vreau să construiesc și chiar cred că e nevoie de un pic de maturitate în lumea politică”. Despre conflictele actuale din Guvern și tensiunile apărute între partide și reprezentanții acestora, Oana Gheorghiu a negat și a afirmat că „nu am văzut pe nimeni să se certe. Toată lumea lucrează. Când ajung acasă și dau drumul la televizor, mi se pare că am ajuns într-o altă țară. Văd numai scandaluri”.
Oana Gheorghiu dezvăluie ce salariu primește pentru funcția de vicepremier
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-o intervenție live pentru Digi 24, că salariul pe care îl încasează în prezent este mai mic decât cel pe care îl avea înainte de a ocupa funcția de vicepremier. De asemenea, Gheorghiu a transmis că nu are niciun alt beneficiu din partea statului. Întrebată de moderatorul emisiunii dacă, odată cu funcția de vicepremier, beneficiază de un venit mai mare, Oana Gheorghiu a transmis că veniturile sale au scăzut de la 20.000 de lei la 14.300 de lei pe lună. Vicepremierul a adăugat că nu are parte de alte beneficii din partea statului, cum ar fi o locuință sau o mașină de serviciu. „Câștigam 20.000 de lei, acum câștig 14.300 de lei. Nu am niciun beneficiu. Mașina puteam să am, dar am refuzat, îmi place să merg singură, să fiu independentă”, a spus Oana Gheorghiu. De asemenea, Oana Gheorghiu a transmis ferm că nu beneficiază nici de protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP). RECOMANDAREA AUTORULUI: 185 de companii sufocă economia statului, dar Guvernul abia acum vrea să le radieze. Oana Gheorghiu: „Trebuie să facem curățenie, să le închidem” Oana Gheorghiu, părere controversată despre mărirea taxelor: „Cred că taxa pe proprietate era foarte mică în România”
Oana Gheorghiu, despre reforma statului: Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii
„În ultimele două luni am avut peste 100 de întâlniri cu colegi din guvern, din ministere și instituții, cu reprezentanți ai marilor organisme internaționale, cu oameni de afaceri, bancheri, sindicate și consultanți”, a scris Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat că toate aceste întâlniri au avut ca element comun necesitatea unor schimbări. „Toate au avut un punct comun: nevoia de schimbare. Unde suntem astăzi nu e bine. Nici pentru companii, nici pentru angajați, nici pentru economie, nici pentru stat. Pentru prea mulți români, «reforma» a devenit un cuvânt rostit de fiecare guvern și simțit de foarte puțini. Am început acest proces. Suntem încă la fundație, acea parte care nu se vede, dar fără de care nicio construcție nu poate rezista. Este etapa cea mai grea: cea în care punem reguli clare, criterii de performanță și mecanisme de guvernanță care să facă imposibilă risipa și comportamentul iresponsabil în companiile statului”, a precizat vicepremierul. „Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an” Vicepremierul a subliniat că nu pot fi așteptate rezultate rapide și că reforma este un proces de durată. „Nu promit miracole. Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an. Dar este vital ca ceea ce construim acum să fie solid și ireversibil. Avem nevoie ca 2026 să fie anul în care reforma începe să se vadă concret: companii de stat care nu mai înghit bani fără să producă nimic, directori care nu mai pleacă acasă cu prime după ani de pierderi, contracte făcute pentru performanță, nu pentru prieteni”, a subliniat Oana Gheorghiu. Oana Gheorghiu a adăugat că procesul va fi dificil și că amânarea nu mai este o opțiune. „Nu va fi ușor. Dar nici nu mai poate fi amânat. Ani de pierderi acumulate, companii ținute artificial în viață și oportunități majore ratate ne-au adus aici. Alternativa la reformă nu este stabilitatea, ci continuarea declinului. Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii. Va fi dificil și va fi inconfortabil. Dar suntem într-un punct în care amânarea nu mai este o opțiune. Fie schimbăm acum regulile jocului, fie acceptăm ca următorii ani să fie doar o prelungire a aceluiași eșec”, a scris vicepremierul. Oana Gheorghiu a fost numită vicepremier de premierul Ilie Bolojan în luna octombrie, cu atribuții în reforma companiilor de stat.