Etichetă: oana gheorghiu

Oana Gheorghiu cere controale la AAAS pentru nereguli privind administrarea activelor statului

Potrivit acesteia, solicitarea a fost făcută în ședința de guvern de joi, după analiza datelor furnizate de instituție privind activele administrate în numele statului român. Oana Gheorghiu a afirmat că AAAS nu a putut furniza o situație completă și actualizată a participațiilor, creanțelor și procedurilor judiciare aflate în administrare. Conform declarațiilor sale, instituția ar fi transmis un formular incomplet și ar fi invocat faptul că baza de date nu a fost actualizată din anul 2001. „Vorbim despre o instituție care administrează active ale statului de mai bine de 35 de ani”, a scris Oana Gheorghiu pe pagina sa Facebook. Datele analizate arată că AAAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări. Dintre acestea, 520 reprezintă entități unde statul este creditor sau acționar. Potrivit vicepremierului, pentru 438 dintre acestea, nu au fost completate informații financiare. Astfel, statul nu are o imagine clară privind sumele datorate, creanțele recuperate sau expunerea financiară. Oana Gheorghiu a mai spus că pentru aproape 69% din întregul portofoliu nu au fost raportate demersuri instituționale. Din datele disponibile rezultă o expunere financiară de aproximativ 2,76 miliarde de lei. Sumele recuperate însumează circa 206 milioane de lei, ceea ce ar însemna o rată de recuperare de 7,48%. Tot din documente reiese că există 109 proceduri de insolvență ce durează de peste cinci ani, 93 depășesc zece ani, iar 30 sunt deschise de mai bine de 20 de ani. Oana Gheorghiu a solicitat și realizarea unui audit independent. Acesta ar fi necesar pentru evaluarea eventualelor pierderi provocate de creanțe prescrise, termene ratate sau proceduri fără perspectivă de recuperare. Ea a afirmat că, în funcție de rezultatele auditului, va fi analizată și oportunitatea menținerii AAAS în forma actuală. AAAS administrează participațiile și creanțele statului rezultate în principal din procesele de privatizare și restructurare economică începute după 1990.

Metrorex reacționează după criticile primite de la Oana Gheorghiu: Au fost inserate multe neadevăruri care ne obligă să replicăm

Sindicatul Metrorex a reacționat dur la o postare publică a vicepremierului Oana Gheorghiu, în care compania de metrou și angajații erau criticați. Reprezentanții sindicali susțin că afirmațiile oficialului conțin „neadevăruri” și că au fost nevoiți să răspundă punctual pentru a corecta percepția publică. ”Asistam in ultima perioada de timp, la tot felul de atacuri fata de Metrorex si fata de salariatii acestuia, in special in mediul on line, postate de oameni din sfera Guvernului demis. Ieri, a fost randul doamnei Vicepremier, care a facut publica o postare in care ”infiereaza” Metrorexul, mai ales salariatii si sindicatul acestuia, ca fiind cauza tuturor relelor din metrou. Nu am fi facut acest comunicat ca replica la postarea doamnei, dar au fost inserate multe neadevaruri care ne obliga sa replicam”, a transmis Metrorex. Sindicatul Metrorex, replică pentru Oana Gheorghiu Sindicaliștii confirmă o parte dintre datele invocate: Metrorex transportă zilnic peste 600.000 de călători, iar în mai 2026 numărul a depășit frecvent 650.000. De asemenea, recunosc existența unui deficit cumulat de aproximativ 1,2 miliarde de lei în ultimii șapte ani. Diferența, spun ei, este modul de interpretare: problema nu ar fi existența compensațiilor de la buget, ci întârzierea și nivelul insuficient al acestora. „Într-adevăr Metrorex transportă zilnic peste 600 000 de călători, în mai fiind înregistrați peste 650 000/zi, în mod frecvent; Într-adevar problema Metrorex nu este că primește bani de la stat, PROBLEMA ESTE CĂ NU PRIMEȘTE BANII DE LA STAT la timp și la nivelul convenit; Într-adevăr există un deficit financiar cumulat pe ultimii 7 ani la o valoare de 1,20 miliarde lei, dar acest deficit este efectiv SUBCOMPENSAREA guvernamentală acei ani. Un singur exemplu Guvernul Bolojan, care are doar 10 luni de “funcționare”, a generat pierderi la Metrorex în valoare de 313 000 000 lei pe anul 2025, iar pe anul 2026 se estimează pierderi de 450.000.000 lei din cauza SUBCOMPENSĂRII. Într-adevăr transportul cu metroul nu poate fi ceva axat pe profit, întrucât are un caracter social și permanent. STATUL și-a asumat să plătească COMPENSAȚIA, așa este în toată lumea. De aceea COSTUL real al unei călătorii este mai mare decât PREȚUL unei călătorii achiziționate de călător”, se menționează în comunicat. Acuzații către Guvern privind subfinanțarea Sindicatul acuză Guvernul Bolojan că ar fi generat pierderi de 313 milioane de lei în 2025, cu estimări de 450 de milioane pentru 2026, pe fondul subcompensării. În viziunea lor, dezechilibrul financiar nu ține de companie, ci de modul în care statul își respectă obligațiile asumate. Răspuns la criticile privind salarii, angajări și promovări Reprezentanții Metrorex resping mai multe afirmații din mesajul vicepremierului:  beneficiile salariale ar fi acordate strict legal; angajările sunt decise exclusiv de directorul general, nu de sindicat; promovările interne sunt firești într-o companie operațională, fiind ironizată ideea că ar putea fi promovat cineva din afara instituției. Disputa privind costurile de mentenanță Pe tema mentenanței materialului rulant, sindicatul sugerează că responsabilitatea aparține deciziilor politice anterioare, făcând trimitere la contractele încheiate în 2021. În comunicat sunt formulate critici la adresa modului în care aceste acorduri au fost structurate și indexate ulterior. În esență, sindicatul respinge ideea că Metrorex ar reprezenta o povară pentru bugetul de stat. Din contră, susține că statul nu își respectă obligațiile financiare din contractul de servicii publice, ceea ce ar genera presiunea bugetară reală asupra companiei. Se menționează și o subcompensare de peste 35%, asociată cu degradarea infrastructurii și cu scăderea calității serviciilor. Comunicatul se încheie cu un apel către autorități de a recunoaște efortul angajaților Metrorex, în condițiile în care aceștia transportă zilnic aproximativ 630.000 de călători, cu un număr redus de personal față de 2020. Sindicaliștii subliniază că funcționarea metroului este rezultatul „dedicării și sacrificiului” angajaților și cer respect pentru munca depusă în condiții considerate dificile. AUTORUL RECOMANDĂ

Trafic de influență în Guvernul Bolojan? Vicepremierul Oana Gheorghiu, apeluri către instituții ale statului și către un serviciu secret pentru grupul german din care face parte și Kaufland, care a donat pentru Dăruiește Viață. Gândul publică mailul trimi

Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut presiuni asupra mai multor instituții în interesul grupului german Schwarz, rezultă din mai multe documente consultate de Gândul. În luna februarie, Gheorghiu a trimis mai multe emailuri de pe adresa oficială a Guvernului în care întreba diferite instituții dacă sunt interesate de serviciile oferite de gigantul german. Serviciile ar fi urmat să fie oferite de Schwarz Digits, o filială a grupului. Schwarz deține și Kaufland sau Lidl. Coincidență sau nu, Kaufland a fost un donator extrem de generos în campaniile ONG-ului Oanei Gheorghiu și a finanțat cu 250.000 de euro unul dintre proiecte. Ce spun documentele În data de 12 februarie, Oana Gheorghiu a trimis un email la Autoritatea pentru Digitalizarea României în care întreba dacă instituția este interesată de serviciile și produsele Schwarz. „În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), (…) vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, a scris Oana Gheorghiu către ADR. Ulterior, a revenit și și-a cerut scuze, pentru că a trimis anterior acest email și spre Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și a luat textul cu copy-paste. „Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare”. Din informațiile Gândul, Gheorghiu a trimis, într-adevăr, un email copy-paste la STS, către generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul instituției. Prezentam mai jos emailul: „Stimate domnule Balan, În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), precum și având în vedere direcțiile strategice europene privind suveranitatea digitală, reducerea dependențelor tehnologice, guvernanța datelor și consolidarea rezilienței infrastructurilor digitale, vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes. Precizez că aceste întâlniri au avut un caracter exploratoriu, fiind dedicate evaluării opțiunilor tehnologice disponibile și analizării gradului de aliniere cu obiectivele strategice ale României. Răspunsul dumneavoastră va fi integrat într-o informare consolidată către domnul Prim-Ministru, în vederea fundamentării unor eventuale decizii strategice ulterioare. Vă rog să aveți amabilitatea de a transmite punctul de vedere al instituției până la data de 19 februarie, la adresa [email protected]. Cu considerație, Oana Gheorghiu” Schwarz, donator generos pentru Oana Gheorghiu Gigantul german a donat, prin Kaufland, 250.000 de euro pentru unul dintre proiectele Oanei Gheorghiu. Schwarz Digits este brațul IT al grupului german Schwarz. „Schwarz Digits, divizia de IT a Grupului Schwarz, livrează soluții și produse digitale de încredere”, se arată pe site-ul oficial.  captură de ecran https://schwarz-digits.de/en Lidl și Kaufland sunt pilonii retail ai grupului, PreZero gestionează zona de reciclare, iar Schwarz Digits zona cloud/cyber/IT. Corporația este prezentă în 32 de țări, are aproape 600.000 de angajați și afaceri de 175 mld. euro în 2024, conform estimărilor. În România este prezent mai ales prin Kaufland, Lidl și Schwarz Digits. Grupul are afaceri cumulate pe plan local de circa 9 mld. euro și are peste 30.000 de angajați. Schwarz, întâlniri „confidențiale” cu Guvernul Bolojan Așa cum rezultă din documente, reprezentanții Schwarz au fost în România în ianuarie 2026 și în martie 2026. Despre întâlnirea din ianuarie nu s-a aflat nimic, până acum. Oana Gheorghiu transmite, în emailurile în care sondează dacă instituțiile statului sunt interesate de produsele Schwarz, că au fost întâlniri la nivel guvernamental. „În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits)…”, scrie ea în documente. După apelurile Oanei Gheorghiu, reprezentanții Schwarz au fost primiți, oficial, la Palatul Victoria. Este vorba de întâlnirea premierului Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în luna martie 2026, care, conform informațiilor ZF, ar fi avut ca subiect central „reducerea deficitului comercial al României”.  Publicul nu a aflat însă că nu era prima întâlnire „exploratorie” a guvernului cu reprezentanții grupului german. Întâlnirea reprezentanților Guvernului Bolojan cu șefii Schwarz Group, 10 martie 2026 „Premierul Bolojan a mulțumit reprezentanților Schwarz Group, Gerd Chrzanowski și Christian Groh, pentru investițiile realizate în România de această companie și a adăugat că economia națională oferă oportunități pentru dezvoltarea portofoliului de proiecte pe piața românească”, a transmis guvernul Bolojan la acea dată. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Povestea culminează cu demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost demis, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. Ieri, vicepremierul Oana Gheorghiu făcea un apel public ca Parchetul General să ofere consultanță Guvernului despre cum să găsească dovezi de activități infracționale. Și atunci rămâne întrebarea: ar trebui ca procurorii să vină la guvern, dar nu pentru a instrui angajații, ci mai degrabă pentru a ancheta un posibil trafic de influență? AUTORUL RECOMANDĂ:

Vicepremierul Oana Gheorghiu face apel public către Parchetul General să ofere consultanță guvernului despre cum să bage oamenii la pușcărie

Vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat un apel către Parchetul General pentru a înțelege cum poate identifica faptele de corupție. Aceasta a recunoscut că nu deține dovezi clare care să demonstreze că s-a furat, motiv pentru care a solicitat consultanță la organele de anchetă. Oana Gheorghiu. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Oana Gheorghiu a transmis că Guvernul a sesizat deja anumite situații Corpului de Control și că a existat o comunicare eficientă între instituții. „Noi putem să sesizăm niște situații care, din perspectiva noastră, sunt de verificat. Am trimis la Corpul de Control tot ce am identificat ca fiind probleme și am avut o colaborare foarte bună. Și am primit de la Corpul de Control informații. Să sesizem organele de anchetă, avem nevoie de niște dovezi mai adânci”, a declarat Oana Gheorghiu.  În acest moment, nu avem informații atât de evidente Gheorghiu a explicat că dorește o întâlnire cu reprezentanții Parchetului pentru a clarifica ce fel de informații sunt necesare pentru a trimite oamenii în fața justiției. „Urmează să facem și asta, să punem cap la cap și să avem o întâlnire cu cineva de la Parchet, să înțelegem cât de mult trebuie să avem noi informații. În acest moment, nu avem informații atât de evidente în care să spunem că aici 100% s-a furat.” Ce este Corpul de control al prim-ministrului Corpul de control al premierului are rolul de a asigura desfășurarea de activități de control administrativ și de monitorizare a activității ministerelor şi serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituţiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor, agențiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor şi instituţiilor de  credit cu capital majoritar sau integral de stat. Corpul de control al Prim-Ministrului are competență în verificarea obiectivelor și proiectelor de investiţii, derulate de autorităților administrației publice locale și instituțiilor publice subordonate acestora, finanțate din sume alocate de la bugetul de stat, cu respectarea principiului autonomiei locale. AUTORUL RECOMANDĂ: Oana Gheorghiu spune povestea Electrocentrale Craiova: „De la oportunitate la dezastru”/”Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite”

Oana Gheorghiu, dezvăluire a unui document aprobat de Grindeanu ca ministru al Transporturilor, despre listarea unor companii la bursă: Dovada minciunii domnului Nu Ne Vindem Țara Sorin Grindeanu

Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a publicat miercuri un document în care susține că anul trecut, ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul PSD. „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a precizat Oana Gheorghiu. Potrivit documentului prezentat, lista companiilor vizate pentru listare ar fi fost și mai amplă, incluzând mai multe instituții și societăți din energie, transporturi și economie. În același document sunt menționate și: CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia, SN a Apelor Minerale. „Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”, a mai precizat Oana Gheorghiu. În document se mai menționează că listarea companiilor de stat este recomandare OECD, că e obiectiv asumat prin PNRR, că e necesară pentru atingerea jalonului 443, că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice. „Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, afirmă Oana Gheorghiu.

Sorin Grindeanu, replica pentru Oana Gheorghiu după documentul privind companiile de stat: Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic”

Sorin Grindeanu i-a răspuns miercuri, printr-o postare pe Facebook, vicepremierului interimar, Oana Gheorghiu, după ce aceasta a publicat un document în care susține că anul trecut, liderul PSD, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.”, a scris Grindeanu. Sorin Grindeanu a explicat faptul că documentul invocat conține mai multe etape și liste diferite. „1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare». Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: • Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5-6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. • Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). • Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii») – trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România • TAROM nu este în lista finală. • Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. • Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. • CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!” Liderul PSD a mai spus că nu a aprobat vânzarea companiilor, ci doar un document tehnic. „2. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: • analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, • enumeră propunerile primite de la diverse instituții, • filtrează acele propuneri și • propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine». A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.” Grindeanu a adăugat că documentul nu promovează privatizarea rapidă. „3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: • Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare». Adică nu acum. • TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. • CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.” Totodată, președintele PSD a precizat că „ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România”. „4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. ⁠Jalonul 443 din PNRR – «cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este: • asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, • recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), • condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.” El a ținut să clarifice diferența dintre listare și vânzare. „5. «Listare la bursă» nu înseamnă «vânzarea companiei». Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: • majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar, • pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), • în cazul Fondului Proprietatea – vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.”

Sorin Grindeanu îi dă replica Oanei Gheorghiu: Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a răspuns Oanei Gheorghiu – vicepremier interimar – care a publicat, miercuri, un document în care susține că anul trecut, Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul social-democrat. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine. 1. Doamna Gheorghiu confundă „propunere” cu „aprobare”. Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România ❗️TAROM nu este în lista finală. ❗️Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. ❗️Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. ❗️CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. ⛔️Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor! 2. Nu am avizat „vânzarea” niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituții, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”. A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație. 3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum. TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale. 4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. ⁠ Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este: asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută. 5. „Listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”. Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar, pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct. 6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL. În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook. Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, mai multe documente care, susține ea, reprezintă «dovada minciunii domnului „Nu Ne Vindem Țara” Sorin Grindeanu»:

Oana Gheorghiu publică răspunsul injurios primit de la deputatul Adrian Solomon la îndemnul de a nu vota moțiunea: Ce ne-am face fără asemenea aleși?

Vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, răspunsul injurios primit de la deputatul Adrian Solomon, la îndemnul său de a nu vota moțiunea. „Ce ne-am face fără asemenea aleși?”, a fost concluzia acesteia. „Îi mulțumesc domnului deputat PSD Adrian Solomon pentru răspunsul pertinent și profesionist față de îndemnul meu să voteze după capul lui, nu după ordinul șefului de partid. Ce ne-am face noi oare fără asemenea aleși în Parlamentul României?”, a scris Oana Gheorghiu, pe rețelele de socializare. Adrian Solomon / FOTO – cdep.ro Vicepremierul Oana Gheorghiu este acuzată că, alături de echipa sa de campanie, a început să umple poşta electronică a parlamentarilor români cu mesaje în care diverse nume îi roagă să nu voteze moţiunea împotriva actualului guvern. De altfel, Gândul a intrat în posesia mesajului transmis de vicepremierul Gheorghiu către parlamentari înainte de moțiune. Autorul mai recomandă: Operaţiunea “spam”. Parlamentarii sunt bombardaţi cu mii de emailuri identice, de pe zeci de adrese diferite, pentru a-l susţine pe Ilie Bolojan la moţiunea de cenzură Oana Gheorghiu îi ironizează pe parlamentarii cărora le-a scris cum să voteze la moțiune: „Îmi cer scuze public” PSD reacţionează la mesajul vicepremierului Oana Gheorghiu: „Nu mai aveţi ce negocia. Marţi, 5 mai, veţi pleca acasă”

Un senator i-a scris Oanei Gheorghiu o poezie: brava eroină ce vrea să scape de vrăjmaşi

Senatorul PACE, Clement Sava, i-a răspuns în versuri vicepremierului Oana Gheorghiu, în problematica privind listarea la bursă a unor companii de stat neperformante. „Noaptea ca hoţii Un vicepremier pizmaş descoperi la ceas de noapte Că ţara nu e ONG şi că a vinde tot nu poate Că-i stau în cale nişte-aleşi de care nu a vrut să ştie Dar uite că acum e musai să le trimită-o poezie. Aşa că brava eroină ce vrea să scape de vrăjmaşi, Şi ţara să o vândă ieftin, să-i exileze pe pălmaşi, Trimise un răvaş de suflet slujbaşilor din Parlament Să nu o zboare-acum din scaun, și-o să le dea un stimulent. Că la Palat e jale mare și multe miliarde-n joc, Așa că bine-ar fi de-ar sta și-aleșii ăștia-un pic pe loc, Să plece-n lumea largă-averea în alte mâini mai pricepute, Că voi românii n-aveți treabă și nu vă trebuie griji multe. Așa grăi preafericita către alesul ei popor, Dar lumea-i proastă, nu-nțelege c-a vinde este mai ușor Decât să ai, să crești și să mai lași și-n viitor Să mai trăiască și copiii-acestui umilit popor. Și-acum e supărare multă pe-acești țărani needucați Ce nu pricep că e mai bine să-i facă pe străini bogați Și nu acceptă soarta cruntă emisă ferm de la Palat: Voi ciocul mic și stați în case, că șefii știu ce au dictat!”, este poezia lui Clement Sava, senator PACE. Printre companiile cu capital de stat incluse pe lista posibilelor listări sau pachete cu verdictul „condiționat” sunt CN APM Constanța, ,Salrom (condiționat), Romarm/ Cugir (condiționat), Poșta Română (condiționat) și Transgaz (condiționat), iar „amînat”, CNAB București și Nuclearelectrica. La Transelectrica nu se recomandă, prentru că statul alre 58,69%, iar orice ABB semnificativ coboar sub pachetul de control.

Gheorghiu: Îmi cer scuze public față de acei parlamentari pe care i-am inoportunat. Sfat pentru români

„Doresc să îmi cer scuze public față de acei parlamentari pe care i-am inoportunat permițându-mi aroganța de a le transmite un e-mail prin care i-am invitat să voteze conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”, spune Oana Gheorghiu, pe Facebook. Aceasta afirmă că „unii parlamentari s-au supărat pentru ca mi-am permis obrăznicia să le scriu pe mailul personal, care e trecut pe site-ul Camerei Deputaților și pe cel al Senatului”. „Ca penitență, vreau să lansez un apel public către toți românii: Vă rog ca nu care cumva să le scrieți parlamentarilor voștri pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii ca să le cereți să voteze conform conștiinței, nu conform ordinului de la șeful de partid. Ar fi un abuz total asupra lor să îi deranjăm și să le cerem să comită asemenea gesturi regretabile. Deci din nou: vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”, spune Oana Gheorghiu.