Etichetă: oana gheorghiu

Oana Gheorghiu, după ce a fost numită președintele filialei PNL Sector 4: În viața mea nu mi-am dorit să ocup o funcție sau alta

Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul interimar Bolojan, a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, după ce a fost numită președintele filialei PNL Sector 4, în care explică cum a acceptat propunerea făcută de Ciprian Ciucu. „Cu multă recunoștință, dar și cu la fel de multe îndoieli și dubii interioare, am acceptat propunerea lui Ciprian Ciucu de a prelua coordonarea interimară a filialei Sector 4 a Partidului Național Liberal”, a scris Oana Gheorghiu, într-o postare pe Facebook. Gheorghiu: Nu am pretenții, reacții sau instincte de politician Co-fondatoarea „Dăruiește viață” a intrat în politică în toamna anului 2025, atunci când Ilie Bolojan i-a oferit funcția de vicepremier în Guvern. În iulie 2026, în pragul Congresului Extraordinar al PNL, Bolojan anunță intrarea în partid a doi membri noi, care ar fi urmat să preia funcții de vicepreședinți: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru. O hotărâre a instanței a anulat deciziile acelui Congres PNL, lăsând în funcțiile din partid vechea conducere. Vineri, 21 august, Ilie Bolojan anunță că Oanei Gheorghiu și lui Dragoș Pîslaru li s-au oferit alte funcții importante în PNL, la nivel de Capitală. „Am acceptat să vin în politică înțelegând că singura cale în care putem cu adevărat schimba politica este implicându-ne și asumându-ne responsabilitatea. Sunt cu siguranță prea idealistă, însă doar prin implicare se poate produce o schimbare. Dincolo de mine, sper că tot mai mulți oameni onești și cinstiți să accepte această luptă. Dacă o vor face, eu voi fi cu siguranță alături de ei”, a reacționat Oana Gheorghiu, după numirea în funcția de președinte de filială.

Oana Gherghiu, ultimatum pentru 650 de primării

Oana Gheorghiu a avertizat, printr-un mesaj public, că 650 de primării riscă să nu mai primească la bugetele locale, atât din cotele defalcate din impozitul pe venit, cât și din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Asta s-ar putea întâmpla pentru că cele 650 de primării nu sunt încă înrolate în sistemul național de plăți online Ghișeul.ro, deși termenul-limită impus de lege expiră în doar 10 zile, mai exact pe 25 august. Primăriile care nu se înrolează în ghiseul.ro riscă să nu mai primească bani de la stat Conform legislației în vigoare, toate primăriile din România au obligația de a se integra în platforma Ghișeul.ro, pentru a le oferi cetățenilor posibilitatea de a-și achita online taxele și impozitele. Nerespectarea termenului de 25 august vine la pachet cu sancțiuni drastice, care vor afecta direct funcționarea unităților administrativ-teritoriale. Oana Gheorghiu a scris pe pagina sa de Facebook că primăriile care ignoră această obligație riscă sistarea alimentării bugetelor locale de la centru. Concret, măsura implică blocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și tăierea sumelor defalcate din anumite venituri ale bugetului de stat. „Un stat modern nu se poate construi fără digitalizare” În încheierea mesajului său, Oana Gheorghiu a criticat lipsa de reacție a edililor, subliniind importanța transformării digitale pentru dezvoltarea administrației și respectul față de contribuabili: „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a pus Oana Gheorghiu. Edilii mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a finaliza procedurile tehnice și a evita astfel tăierea fondurilor guvernamentale.

650 de primării nu sunt încă înrolate în Ghișeul.ro. Ce riscă după 25 august

Unitățile administrativ-teritoriale care nu se conformează riscă sistarea alimentării bugetelor locale cu anumite sume provenite de la bugetul de stat. 650 de primării mai au 10 zile să se conformeze Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că toate primăriile din România au obligația de a se înrola în sistemul Ghișeul.ro, iar până la termenul-limită mai sunt zece zile. Potrivit acesteia, 650 de administrații locale nu îndepliniseră încă obligația la momentul publicării mesajului. „Toate primăriile din România trebuie să fie înrolate în sistemul de plăți online Ghișeul.ro”, a transmis vicepremierul. Măsura urmărește extinderea accesului populației la plata online a taxelor, impozitelor și a altor obligații către administrațiile publice locale prin intermediul platformei naționale. Ce bani riscă să piardă primăriile care nu se înrolează Consecințele nerespectării termenului pot afecta direct finanțarea administrațiilor locale. Potrivit Oanei Gheorghiu, primăriile care nu sunt înrolate până la termenul stabilit riscă sistarea alimentării bugetelor locale atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale. Există și unele excepții de la această sancțiune, a precizat vicepremierul, fără a le detalia în postarea sa. Astfel, pentru cele 650 de primării care nu au finalizat încă procedura, următoarele zece zile devin decisive pentru evitarea eventualelor consecințe bugetare. Vicepremierul invocă nevoia de digitalizare a administrației Oana Gheorghiu a prezentat obligativitatea înscrierii în Ghișeul.ro și ca pe o măsură necesară pentru digitalizarea serviciilor publice. „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a afirmat vicepremierul. Ghișeul.ro permite contribuabililor să achite online obligațiile către instituțiile publice înrolate, fără a fi necesară deplasarea la casieriile acestora. Termenul de 25 august pune astfel presiune pe cele 650 de administrații locale rămase în afara sistemului, în condițiile în care neîndeplinirea obligației poate avea efecte asupra fluxurilor de bani primite de la bugetul de stat.

Oana Gheorghiu îl ia la țintă pe Grindeanu: Cum e PSD în opoziție? Lista social-democraților pe care îi acuză că ocupă funcții-cheie în stat

„Domnul Sorin Grindeanu ne minte în fiecare zi cum că PSD este în opoziție. Iată cum e PSD în opoziție astăzi, 13 august”, a scris Oana Gheorghiu. Aceasta a enumerat mai multe persoane despre care afirmă că au legături cu PSD și care ocupă funcții de conducere sau de execuție în instituții publice. Printre exemplele menționate de Gheorghiu se află Alexandru Petrescu, despre care afirmă că este președintele Autorității de Supraveghere Financiară și că a fost ministru PSD al Comunicațiilor în Guvernul Dăncilă și ministru al Mediului de Afaceri în Guvernul Grindeanu. Pe lista prezentată de aceasta se află și Florin Iordache, indicat drept președinte al Consiliului Legislativ și fost deputat PSD și ministru al Justiției în Guvernul Grindeanu. Gheorghiu îl menționează și pe Valeriu Zgonea, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, despre care amintește că a fost deputat PSD, președinte al Camerei Deputaților și președinte executiv al PSD. Un alt nume indicat este Adrian Țuțuianu, prezentat drept președinte al Autorității Electorale Permanente și fost ministru, senator și președinte de consiliu județean din partea PSD. În postare mai apar Ion Mocioalcă, vicepreședinte al Curții de Conturi și fost deputat și senator PSD, Gabriel Vlase, directorul Serviciului de Informații Externe și fost deputat PSD, precum și Bogdan Sticlosu, indicat drept președinte al Agenției Naționale de Integritate și fost consilier al premierului Mihai Tudose. Gheorghiu enumeră, de asemenea, mai multe persoane despre care susține că au legături politice cu PSD și care ocupă funcții în instituții precum Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Departamentul pentru Luptă Antifraudă, Agenția Națională pentru Sport, ANPC, ANCOM, ANFP sau ANRE. Pe listă se regăsesc și Constantin-Bogdan Matei, președintele Agenției Naționale pentru Sport și fost ministru și senator PSD, George Băeșu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și fost deputat și prefect PSD, precum și Ioan Oleleu, vicepreședinte al ANSVSA și fost vicepreședinte PSD al Consiliului Județean Cluj. Oana Gheorghiu îl menționează și pe Sorin Grindeanu, actualul președinte al Camerei Deputaților, afirmând că acesta „conduce una dintre camerele Parlamentului «în opoziție»”. „Sunt sute de posturi ocupate de PSD în administrația centrală, multe dintre ele de conducere. De cele din instituțiile deconcentrate nici nu are sens să mai vorbim. Nici de posturile din companiile de stat nu are sens să mai vorbim”, susține Gheorghiu. În finalul mesajului, aceasta îi adresează lui Sorin Grindeanu o ironie pe tema poziționării PSD ca partid de opoziție. „Așa că, domnule Grindeanu, dacă tot ați aruncat România în haos și dacă tot vă bateți cu pumnii în piept că sunteți «în opoziție», n-ați vrea totuși să vă luați toți PSD-iștii înapoi la partid?”, încheie Oana Gheorghiu.

Oana Gheorghiu: Guvernul tehnocrat, agreat de toată lumea

Oana Gheorghiu a declarat, în cadrul emisiunii de la Digi24 de duminică seară, 9 august 2026, că există o probabilitatea ca varianta unui guvern tehnocrat să fie „agreată de toată lumea”. În cadrul emisiunii de la Digi24, vicepremierul demis Oana Gheorghiu a precizat că ar putea fi „agreată de toată lumea” varianta unui guvern tehnocrat. Vă reamintim că Ilie Bolojan, premierul demis, afirmase că ar susține formarea unui guvern tehnocrat, însă cu o condiție. Și anume ca acesta să ofere garanții că păstrează „linia de a controla cheltuielile statului, de a reduce deficitele”.  Loading … Oana Gheorghiu. Sursă foto: Mediafax Foto. „Probabil că varianta unui guvern tehnocrat va fi agreată de toată lumea”, a susținut Oana Gheorghiu. Gheorghiu crede că ar trebui să existe „niște linii roșii” pentru a „nu face rău aceste țări” În continuare, Oana Gheorghiu susține că anumite demersuri au fost descoperite după plecarea miniștrilor PSD. Ea consideră că acestea au fost folosite ca pretext pentru o moțiune de cenzură și pentru promovarea unui mesaj de tipul „Nu ne vindem țara”. Gheorghiu spune că politicienii trebuie să respecte anumite „linii roșii” și să nu afecteze interesele României. „Demersuri pe care le-am descoperit ulterior, după ce miniștrii PSD au plecat. (…) Exact în Guvern a fost sub forma unei propuneri. E pur un pretext să facă o moțiune de cenzură și să duca în spațiul public un narativ pe care l-au folost neocomuniștii: Nu ne vindem țara. Cred că trebuie să existe niște linii roșii, care să vină din bun simț și să nu faci rău acestei țări”, a continuat Oana Gheorghiu. Despre alegerile anticipate, Gheorghiu suține că ar fi „ultima soluție”, în condițiile în care „Parlamentul nu va fi capabil” să formeze un guvern. Oana Gheorghiu a mai fost întrebată dacă crede că un premier tehnocrat ar putea să facă reforma companiilor de stat. Vicepremierul demis a susținut că nu poate anticipa dacă un premier tehnocrat ar putea îndeplini acest aspect. Ea afirmă că actuala coaliție avea deja reforma prevăzută în programul de guvernare. Problema, susține Gheorghiu, este lipsa implementării. „Mi-e greu să vă dau un răspuns, ar trebui să știm ce vor partidele. Actuala coaliție avea reforma, eu nu am făcut decât ce scria în programul de guveranre. Nu e destul să promiți, trebuie să și implementezi. Aici s-a blocat și asta se întâmplă de mulți ani”, a mai spus Gheorghiu. Sursă foto: Mediafax Foto

Oana Gheorghiu, despre ambulanța atacată la Cluj: Tik Tok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege împotriva dezinformării

„TikTok-ul fură creiere” „Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook.  De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24.  „Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul.  Critci la adresa politicienilor populiști Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul.  „Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul.  Identitate verificată pe rețelele sociale Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare.   „Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul. Evenimentul din județul Cluj Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce  o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur.   Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”.  În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.

Aproape 9.000 de români au răspuns la întrebarea Gândul

În ciuda apelurilor lansate de premierul demis, Ilie Bolojan, și vicepremierul demis, Oana Gheorghiu, pentru reducerea voluntară a consumului de energie, pe fondul crizei din sistemul energetic, rezultatele unui nou sondaj lansat de Gândul arată că majoritatea românilor nu și-a schimbat obiceiurile de consum. Aproape 9.000 de oameni au răspuns la întrebare, iar 59% au declarat că nu și-au redus voluntar consumul de curent electric.  Loading … Sondajul publicat pe site-ul ziarului a suscitat un interes ridicat. Aproape 9.000 de români au votat una dintre opțiuni. Vă invităm să vedeți mai jos rezultatele. Mai mult de jumătate dintre români nu au redus voluntar consumul de energie Rezultatul sondajului arată că majoritatea participanților nu și-a redus voluntar consumul de curent electric, în contextul crizei energetice și al apelurilor disperate ale premierului și vicepremierului demiși. Potrivit rezultatelor, 59% dintre respondenți, adică 5.164 de cititori, au răspuns „Nu” la întrebarea lansată de Gândul. Ce au răspuns ceilalți cititori la sondajul lansat de Gândul De cealaltă parte, 38% dintre votanți, respectiv 3.304 persoane, au declarat că au redus voluntar consumul de curent electric. Alți 295 de cititori, adică 3% din totalul voturilor, au ales varianta „Nu știu/Nu răspund”. Sondajul Gândul a înregistrat un total de 8.763 de voturi. Bolojan a făcut mai multe apeluri către cetățeni, în contextul crizei energetice Pe 29 iulie, premierul Ilie Bolojan a făcut primul apel public către consumatori să reducă voluntar consumul de energie electrică, în special în orele de seară, pe fondul deciziei referitoare la oprirea Unităţii 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. „Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație”, a transmis Ilie Bolojan la sfârșitul lunii iulie. Pe 3 august premierul a reluat apelul la reducerea voluntară a consumului şi a spus că „două companii importante, mari consumatori, Dacia şi Ford, sunt cu producţia oprită până pe data de 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 MW”. Ulterior, premierul demis a revenit cu un nou apel, joi 6 august, într-o postare pe rețelele sociale. Acesta a anunțat că Executivul a aprobat hotărârea privind planurile de pregătire pentru riscuri în sectorul energetic și că pregătește măsuri care permit limitarea consumului de energie pentru anumite categorii de consumatori industriali, dacă situația o va impune. În finalul mesajului, Bolojan le-a mulțumit românilor, companiilor și autorităților locale care au redus voluntar consumul de energie în ultimele zile și a lansat un nou apel la reducerea consumului. „Acest efort a contribuit la echilibrarea sistemului și rămâne foarte important în perioada următoare. De aceea, fac în continuare apel la reducerea consumului, în special între orele 19:00 și 23:00, când cererea de energie este cea mai mare”, a transmis acesta joi seară. Oana Gheorghiu a continuat demersul lui Bolojan Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a continuat apelurile disperate ale lui Bolojan pentru reducerea voluntară a consumului de energie și le-a cerut românilor să amâne pentru câteva ore pornirea mașinilor de spălat, a uscătoarelor și a altor aparate cu consum ridicat de energie. Aceasta a transmis că o reducere de aproximativ 400 MW poate fi obținută prin cumularea unor gesturi individuale aparent nesemnificative și i-a îndemnat pe consumatorii casnici să amâne pentru câteva ore folosirea aparatelor electrocasnice cu consum mare. „Realizările mari înseamnă uneori o mulțime de gesturi mici aduse împreună. România a ajuns aseară, la ora de vârf, la un consum de aproximativ 7.700 MW. Putem coborî în această seară la 7.300 MW? Dacă fiecare dintre noi amână pentru câteva ore pornirea mașinii de spălat, a uscătorului sau a altor consumatori mari de energie, diferența va fi semnificativă”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.

919 primării riscă sancțiuni dacă nu se înrolează în Ghiseul.ro până pe 25 august, avertizează Oana Gheorghiu

Vicepremierul spune că primarii au fost notificați cu 20 de zile înainte de expirarea termenului legal. „Le-am transmis astăzi un mesaj de reamintire celor 919 primari în cauză, prin care le-am amintit faptul că mai au la dispoziție 20 de zile pentru ca instituția pe care o conduc să se înroleze în sistem”, a anunțat Oana Gheorghiu. Vicepremierul susține că toate primăriile din România sunt obligate ca până în 25 august să se înroleze pe platformă și că 919 din cele 3.187 primării nu au făcut încă acest lucru. „Peste 2,5 milioane de români nu pot beneficia astăzi de avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie. Înrolarea tuturor primăriilor în platforma Ghișeul.ro este esențială, pentru ca fiecare cetățean, indiferent unde locuiește (în țară sau în străinătate) să poată beneficia de servicii publice rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”, susține Oana Gheorghiu. Ce prevede legea Dacă termenul nu va fi respectat, spune vicepremierul, legea prevede sistarea alimentării bugetelor locale, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu câteva excepții. Ghiseul.ro este platforma națională prin care cetățenii pot plăti online taxe, impozite, amenzi și alte obligații către instituțiile publice înscrise în sistem. O primărie înrolată în Ghiseul.ro le permite contribuabililor să își achite online taxele și impozitele locale, să evite deplasările la ghișeu și, în multe cazuri, să obțină mai rapid unele servicii administrative.

Oana Gheorghiu: Cred că Nicușor Dan a greșit când l-a nominalizat pe Veștea drept premier fără o discuție cu PNL

Invitată la emisiunea „În fața ta” la Digi24, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că este de părere că președintele Nicușor Dan „a făcut o greșeală, probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL” atunci când l-a desemnat pe Adrian Veștea să formeze noul Executiv. „Cred că Nicușor Dan a făcut o greșeală probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL. Eu cred că președinția este o instituție extrem de importantă și că România are nevoie de o instituție credibilă. Nicușor Dan este un om și cred că asta trebuie să învățăm. Oamenii sunt oameni indiferent ce poziție ocupă. Cred că asta trebuie să învățăm din toate experiențele acestea că și președinții și prim-miniștrii și miniștrii sunt oameni care pot să facă greșeli. Probabil că din perspectiva mea a fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid”, a declarat Oana Gheorghiu la Digi24. Totodată, ea a atras atenția asupra faptului că România traversează o profundă criză de încredere în instituțiile publice și a făcut apel la reconstruirea credibilității acestora. „Cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român, pentru că noi trăim în cea mai mare criză de încredere și asta cred că ne face rău tuturor”, a mai spus Gheorghiu în cadrul emisiunii. România, în criză politică de mai bine de două luni România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan la momentul nominalizării făcute de Nicușor Dan pentru funcția de premier. Cu toate acestea, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. O nouă rundă de consultări săptămâna viitoare Luni vor avea loc noi consultări la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui premier și formarea unei majorități parlamentare. „La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate”, a afirmat Nicușor Dan miercuri. Sursa video: Digi 24

Oana Gheorghiu se pronunță înaintea justiției în cazul azilelor ilegale din Bihor. Cum califică intervenția autorităților

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu este de părere că acțiunea DIICOT în dosarul azilelor ilegale din Bihor a fost „excesivă”. Ea afirmă că a aflat din presă despre rețeaua de azile ilegale coordonate de Viorel Pașca.  Loading … „Nu cunosc foarte bine cazul, doar ce am văzut în presă, nu ştiam dinainte despre această asociaţie, înţeleg că este o asociaţi şi n-aş vrea să îmi exprim o opinie, pentru că este o anchetă în curs. Pot să spun că, da, statul, şi asta ştiu şi din experienţa mea de ONG-ist, a eşuat de multe ori în a avea grijă de cei vulnerabili şi aici avem o mare problemă şi este un lucru pe care următorul guvern, dacă va veni curând, va trebui să o rezolve într-o formă sau alta. Ce mai ştiu, din experienţa mea de ONG-ist, este că atunci când vrei să faci lucruri într-un ONG, dacă vrei să nu fii vulnerabil, trebuie să respecti legea la virgulă. pentru că doar aşa poţi să asiguri nişte servicii de calitate şi doar aşa poţi să generezi încredere”, a declarat Oana Gheorghiu, sâmbătă, la Digi24. Discuție cu ministrul interimar al Muncii Vicepremierul interimar a recunoscut faptul că a obținut informații despre cazul azilelor din Bihor de la ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. „Am vorbit cu ministrul Pîslaru despre asta, nu am vorbit personal pentru că chiar nu am toate informaţiile. Am primit informaţii de la ministrul Pîslaru care gestionează cumva, e în legătură cu cei care se ocupă direct de caz. Ştiu că sunt în diferite locuri din ţară, unii în spitale, alţii în nişte locaţii. Ştiu doar că câţiva dintre ei au familii care s-au interesat de ei, dar nu, n-am făcut mai mult de atât”, a precizat ea. Oana Gheorghiu subliniază că modul în care autoritățile au gestionat situația azilelor a fost unul excesiv. „Mi s-a apărut excesivă acţiunea. Nu ştiu de ce DIICOT şi celelalte instituţii au decis să facă asta. Noi nu am avut informaţii la nivelul guvernului. Eu am aflat efectiv din presă. Înţeleg că era o anchetă, că erau acolo oameni infiltraţi care furnizau informaţii, totuşi acei oameni nu erau într-un pericol iminent, deci nu cred că era necesar acest gen de acţiune în forţă, acum probabil că la un moment dat organele de anchetă ne vor lămuri şi asupra motivului pentru care au decis să facă intervenţia în acest fel. Cred că, atunci când identificăm astfel de asociaţii sau astfel de locuri în care sunt găzduiţi oameni vulnerabili, statul trebuie să facă tot ce poate ca să îi ajute pe acei oameni să intre în legalitate. Cred că asta ar fi fost cea mai bună soluţie”, a mai spus Oana Gheorghiu. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu. Foto: gov.ro Viorel Pașca și familia află luni dacă vor fi arestați Viorel Paşca, deţinătorul azilelor ilegale din Bihor, este anchetat de procurorii DIICOT, împreună cu membrii familiei sale, pentru trafic de persoane şi exploatarea vulnerabilităţii la o scară alarmantă în judeţul Bihor. Viorel Pasca, fondatorul azilelor ilegale din judetul Bihor, ajunge la sediul Curtii de Apel Bucuresti (CAB), unde instanta dezbate contestatia formulata de procurorii DIICOT care cer arestarea sa preventiva sub acuzatiile de trafic de persoane si exploatare a persoanelor vulnerabile, in Bucuresti, joi, 9 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Magistrații Curții de Apel București au amânat pentru luni 13 iulie, decizia în dosarul azilelor din Bihor, în care sunt inculpați Viorel Pașca și familia sa. Procurorii DIICOT au contestat controlul judiciar primit de familia lui Viorel Pașca și au arătat că unele dintre argumentele folosite de magistratul care a decis cercetarea în stare de libertate a lotului Pașca în cazul căminelor clandestine din Bihor ar fi contradictorii și că ele nu aveau menirea de a conduce către cele mai blânde măsuri preventive în acest caz, ci, cel mult, de întărire a felului nelegal în care erau administrate procedurile față de „rezidenți”. Potrivit motivării contestației depuse de DIICOT la dosar, argumentul privind responsabilitatea instituțiilor statului nu ar fi trebuit să înlăture suspiciunea faptelor anchetate și nici să diminueze în optica magistratului gravitatea acestor fapte, ci cel mult să confirme mecanismul infracțional derulat de gruparea Pașca. Viorel Pasca, liderul Asociatiei „Dumbrava – Dumnezeu Poarta de Grija”, este adus la sediul central al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din Bucuresti pentru audieri intr-un dosar privind constituirea unui grup infractional organizat, traficul de persoane si exploatarea persoanelor vulnerabile. MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO