Oana Țoiu: Suntem în strânsă coordonare cu partenerii din UE pe situația din Venezuela
Șefa diplomației române a declarat că Bucureștiul participă la consultări europene pentru pregătirea unei declarații comune înaintea Consiliului de Securitate al ONU, în contextul deteriorării situației politice și de securitate din Venezuela. Potrivit Oanei Țoiu, aducerea lui Nicolas Maduro în fața justiției ar putea limita traficul de droguri, ar putea oferi venezuelenilor o perspectivă de viitor și ar consolida respectarea regulilor internaționale. Ministra a subliniat că România urmărește cu atenție evoluțiile din Venezuela și din cauza existenței unei comunități cu rădăcini românești. Prioritatea autorităților române rămâne siguranța cetățenilor români din această țară, iar misiunile diplomatice și consulare din America Latină sunt pregătite să ofere sprijin, în coordonare cu structurile Uniunii Europene. Oana Țoiu a mai precizat că, în ultimele ore, statele UE au activat un mecanism comun de informare și asistență consulară. România susține un comportament responsabil din partea autorităților de la Caracas și inițierea rapidă a unor demersuri care să permită revenirea Venezuelei la un regim democratic. În mesajul său, ministra de Externe a amintit și de situația liderei opoziției venezuelene, María Corina Machado, forțată să trăiască în clandestinitate din cauza presiunilor regimului Maduro. Ea a transmis că regimurile autoritare nu pot suprima la nesfârșit voința cetățenilor. România și Uniunea Europeană susțin combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, considerate amenințări directe la adresa securității comune. „Împărtășim pe deplin prioritatea combaterii traficului de droguri și a criminalității organizate, care reprezintă o amenințare semnificativă la securitatea noastră comună”. UE a instituit mai multe rânduri de sancțiuni împotriva regimului de la Caracas, inclusiv după alegerile prezidențiale din iulie 2024, considerate profund viciate. România și Uniunea Europeană nu îl recunosc pe Nicolas Maduro drept președinte legitim al Venezuelei.
Oana Țoiu: Românii prinși în telecabina din Italia sunt acum bine
„Pe parcursul ultimelor ore am ținut legătura cu Consulatul General al României la Torino, care s-a autosesizat și s-a aflat în legătură cu autorităţile italiene. Acestea au intervenit la faţa locului pentru evacuarea celor aproximativ 100 de persoane rămase blocate în telecabine și avem veşti bune: cei trei cetățeni români, despre care avem cunoștință, aflați în telecabină, au fost evacuați și sunt într-o stare bună”, a anunțat Oana Țoiu, marți seară, într-o postare publicată pe Facebook. În stațiunea montană Macugnaga, situată în nordul Italiei, aproape de frontiera cu Elveția, sistemul de telecabină s-a defectat la oprirea in stațiile de urcare și coborâre. Potrivit ANSA, ambele telecabine din stația montană s-au ciocnit, una a lovit structura stației montane, iar cealaltă, o stație din vale. Într-una dintre telecabine, 100 de oameni au rămas blocați, timp de câteva ore, la mai bine de 2.800 de metri altitudine. „Nu sunt raportate victime grave iar operațiunile de salvare sunt în curs de finalizare, continuăm să ținem legătura cu autoritățile italiene. Cetăţenii români afectaţi și familiile acestora au la dispoziţie 24/7 numărul de telefon de urgenţă al Consulatului General al României la Torino, cărora le mulțumesc pentru promptitudine”, a scris ministra de Externe, Oana Țoiu. Ea a încurajat călătorii români să descarce aplicația MAE, „Călătorește informat”, care conține informații despre destinațiile de călătorie din străinătate, cu alerte personalizate, dar și contacte consulare și proceduri de urgență pentru turiștii românii care întâmpină probleme în străinătate.
Oana Țoiu, după atacurile Rusiei asupra Kievului: În timp ce liderii SUA, UE și ai Ucrainei lucrează pentru pace, Moscova răspunde prin a ucide
În contextul recentelor atacuri lansate de Rusia asupra Kievului, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis, sâmbătă, printr-o postare pe rețelele de socializare că România „își exprimă solidaritatea față de Ucraina”. „Ne exprimăm solidaritatea față de Ucraina, în condițiile în care se confruntă cu atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, școlilor și zonelor rezidențiale. Au fost raportate zeci de victime, iar o bună parte din capitală (Kiev-n.r.) a rămas fără căldură în mijlocul iernii și în timpul perioadei Crăciunului”, a scris Oana Țoiu pe contul oficial de X. Ea a mai afirmat că atacurile Rusiei fac parte din „campania de teroare” împotriva civililor ucraineni și a reamintit sprijinul României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. „În timp ce liderii SUA, Uniunii Europene și Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide și teroriza femei, copii și familii întregi”, a mai scris Oana Țoiu. Sâmbătă dimineață, Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone, cu puțin timp înainte de întâlnirea dintre președintele Volodimir Zelenski și liderul american Donald Trump. Volodimir Zelenski și Donald Trump / FOTO: Profimedia Aceasta este programată duminica aceasta la Mar-a-Lago, în Florida, unde se va negocia un acord menit să încheie războiul care durează de aproape patru ani.
Oana Țoiu, mesaj de solidaritate pentru Ucraina: În timp ce liderii SUA, UE și ai Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide
Ministra de Externe Oana Țoiu a transmis, sâmbătă, printr-o postare pe rețelele de socializare că România „își exprimă solidaritatea față de Ucraina”, pe fondul atacurilor recente lansate de Rusia asupra capitalei Kiev. „Ne exprimăm solidaritatea față de Ucraina, în condițiile în care se confruntă cu atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, școlilor și zonelor rezidențiale. Au fost raportate zeci de victime, iar o bună parte din capitală (n.r. Kiev) a rămas fără căldură în mijlocul iernii și în timpul perioadei Crăciunului”, a scris Oana Țoiu pe contul oficial de X. Ministra a afirmat că atacurile Rusiei fac parte din „campania de teroare” împotriva civililor ucraineni și a reamintit sprijinul României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. We express our solidarity with Ukraine as it faces ongoing Russian strikes on Kyiv’s energy infrastructure, educational facilities and residential areas. Dozens of civilian victims have been reported, and large parts of the capital were left without heating in the middle of… — Toiu Oana (@oana_toiu) December 27, 2025 „În timp ce liderii SUA, Uniunii Europene și Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide și teroriza femei, copii și familii întregi”, a mai scris Oana Țoiu. Sâmbătă dimineață, Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone, cu puțin timp înainte de întâlnirea dintre președintele Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump. Întâlnirea dintre cei doi președinți este programată duminica aceasta la Mar-a-Lago, în Florida, unde se va negocia un acord menit să încheie războiul care durează aproape patru ani.
Oana Țoiu: Aderarea României la OCDE, obiectiv clar pentru 2026. Ce avantaje ar avea aderarea pentru România
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat vineri, într-o intervenție la Antena 3, că România are ca obiectiv aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026. Ministra a spus că acest demers reprezintă un exemplu de colaborare între ministere și instituții, indiferent de culoarea politică a guvernanților. „Vestea bună, finală, sperăm să vină în 2026. Avem acest obiectiv foarte clar al Guvernului României și lucrăm alături și de administrația prezidențială în această direcție. De altfel, poate că aderarea la OCDE este cel mai clar exemplu care vorbește de capacitatea noastră de a colabora între ministere, unde sunt și oameni de bună credință, indiferent de apartenența politică a unui ministru sau altui ministru”, a declarat Țoiu. Oana Țoiu a explicat, de altfel, că România a trecut deja pozitiv 17 din cele 25 de evaluări necesare pentru aderare și a spus că țara are sprijinul secretarului general al OCDE, Mathias Cormann. „Suntem cei care coordonăm acest proces pentru tot guvernul. Și avem un răspuns pozitiv atât din partea dumnealui, cât și de la țările cu care discutăm pentru acest proces, pentru că este nevoie de acordul tuturor țărilor membre. În fiecare dintre întâlnirile mele în format bilateral, acest obiectiv al României este prioritate”, a spus Țoiu. Pe lângă beneficiile diplomatice și politice, aderarea României la OCDE aduce avantaje economice concrete, a mai declarat Țoiu în cadrul intervenției. „Estimările spun că va scădea costul finanțării, iar acest element este extrem de important, mai ales pentru mediul de afaceri. Plătim dobânzi foarte mari și orice element politic care crește riscul de țară se reflectă direct în costurile imediate ale mediului de afaceri și ale cetățenilor”, a explicat Țoiu. Ministra a mai spus că aderarea oferă României posibilitatea de a compara performanța instituțională cu cea a altor state membre și de a lua decizii pe baza unor analize existente. „Este foarte important, odată ce intrăm în OCDE, să putem compara analize și cifre coerente despre performanța instituțională cum ne comparăm cu celelalte țări, astfel încât toți actorii cheie să contribuie la decizia corectă. Experiența în unele instituții este că adesea cifre incomplete sau vagi ajung pe masa decidenților. Acest lucru nu va mai fi posibil la fel de ușor când România își va compara detaliat realitatea, performanța și tendința reformelor cu celelalte țări OCDE”, a declarat Oana Țoiu.
Oana Țoiu anunță când ar putea avea loc întâlnirea dintre Nicușor Dan și Donald Trump
Oana Țoiu a vorbit vineri seara, la Antena 3 CNN, despre stadiul pregătirilor deplasării președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, pentru o întâlnire cu Donald Trump. Ministra a afirmat faptul că se lucrează pe câteva componente împreună cu echipa administrației prezidențiale, dar și cu echipa desemnată din SUA pentru această întâlnire. „În prima parte a anului 2026 (va avea loc întâlnirea – n.r.), acest lucru a făcut parte și din întâlnirile delegației Statele Unite ale Americii în România de curând. Lucrăm pe câteva componente împreună cu echipa administrației prezidențiale și cu echipa desemnată din SUA pentru asta”, a spus Oana Țoiu la Antena 3 CNN. Una dintre componentele din cadrul întâlnirii, cea economică Ministra a subliniat că una dintre componentele acestei întâlniri între cei doi președinți este cea economică. De asemenea, în pregătirea întâlnirii sunt incluse și componentele privind Apărarea și securitatea. „Una dintre componente este, evident, cea economică, pentru că ambii președinți au spus foarte clar la începutul mandatelor dumnealor că în ceea ce privește politica externă, componenta economică devine absolut esențială, poate mai mult decât a fost cazul în trecut. Există componenta de apărare și de securitate”, a spus Oana Țoiu, vineri seara. Aceasta a mai subliniat că în ultima declarație avută împreună cu partea americană în închiderea dialogului strategic pe acest an, „este menționată colaborare pe schimbul de informații, în special în ceea ce privește protecția granițelor, de exemplu”. În luna octombrie, consilierul prezidențial pe securitate națională, Cristian Diaconescu, afirmase, într-o emisiune la Digi24, că „președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine”. În luna septembrie, președintele Nicușor Dan a fost întrebat la Antena 3 CNN când ar putea avea loc o deplasare oficială în SUA, pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump. „După cum știți, am avut o conversație telefonică cu domnul Trump imediat ce am fost învestit în funcție și în acea conversație, domnia sa m-a invitat în Statele Unite, într-o vizită oficială. Această vizită va avea loc fără discuții, cel mai probabil la începutul anului viitor”, spunea, la momentul respectiv,Nicușor Dan.
Oana Țoiu afirmă că NATO trebuie să-și întărească prezența pe flancul estic, în pofida presiunilor Rusiei
„Postura de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic trebuie întărită, nu redusă”, a afirmat ministra de Externe într-un interviu acordat Bloomberg, miercuri, la Bruxelles. Putin vrea ca NATO să-și reducă prezența în regiune Cererea lui Vladimir Putin, prin care acesta solicită Alianței Nord-Atlantice să-și reducă prezența în regiune, a reapărut în contextul negocierilor dintre SUA, Rusia și Ucraina privind încheierea războiului. De asemenea, Kievul a fost supus unor presiuni să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO, ca parte a unui plan de pace în 28 de puncte propus de Statele Unite. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner nu au reușit să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului după aproape cinci ore de discuții pe care Kremlinul le-a descris drept „foarte reușite”, marți, la Moscova. Țoiu: Ucraina are nevoie de un acord detaliat, cu garanții de securitate Ucraina are nevoie de „un acord de pace detaliat, negociat, cu garanții de securitate”, nu doar de un armistițiu, a spus Țoiu. „Este inacceptabil să luăm în calcul un scenariu în care Rusia ar avea în continuare stimulentele și libertatea de a-și crește capacitatea militaro-industrială, în timp ce Ucraina ar avea limite în dezvoltarea propriei armate”, a adăugat ministrul. România, care are cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina din UE, a înregistrat în ultimele luni mai multe încălcări ale spațiului aerian de către drone. România a fost, de asemenea, afectată de decizia Washingtonului de a-și reduce prezența militară în țară. Aliații NATO vor trebui să decidă dacă vor înlocui aceste trupe, a spus Oana Țoiu. Ea a precizat și că Statele Unite vor compensa retragerea militarilor prin furnizarea de capacități de monitorizare aeriană.
Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică, România devansată de Turcia și Bulgaria
De câțiva ani, un proiect mai vechi, Coridorul de Mijloc, a reapărut pe tapet în estul Europei ca fiind o oportunitate vitală pentru o rută comercială stabilă, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al războiului dintre Rusia și Ucraina. Comerțul mondial pe rutele tradiționale a fost perturbat de aceste crize, iar pe plan regional ruta transmodală ar rezolva dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat. Însă, apreciază specialiștii, din cauza unor probleme structurale și a lipsei de viziune, România are puține șanse să fie cooptată în proiectul în care au statut de favorite alte două țări vecine și în special Turcia, care se impune tot mai mult ca un lider economic regional. România ar putea deveni mai independentă energetic, dar şi un furnizor de securitate energetică în regiune şi un coridor de transport pentru gazele şi energia din Marea Caspică, grație proiectului așa numitului Coridor de Mijloc sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică. 2022 – Anul în care România reia discuțiile cu Turkmenistanul, Georgia și Azerbaidjanul, cu sprijinul UE Interesul pentru acest mega-proiect mai vechi, în jurul căruia au început discuții oficiale încă din 2011, a renăscut în 2022, anul invadării Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, anunțau autoritățile române, s-au reluat discuțiile pentru un proiect de o importanță deosebită început în 2011 între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și cu sprijin UE. Președinți de state, miniștrii de externe, inclusiv români, oficiali UE, toți susțin acest proiect. Coridorul de mijloc va permite și va facilita transportul de energie și de mărfuri din bazinul Mării Caspice către vestul Europei. Inclusiv ministrul Economiei de la acel moment, Florin Spătaru, susținea inițiativa. Beneficii majore pentru România ale Coridorului de Mijloc Pentru România, acordul prezintă oportunități de extindere a rolului său în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră din România poate servi drept poartă de intrare pentru mărfurile care călătoresc spre și din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte țări de la Marea Caspică, scria presa la acel moment. Afluxul de schimburi comerciale va stimula creșterea economică în sectorul maritim al României, în industria logistică și în sectoarele de servicii conexe. În plus, conectivitatea sporită se aliniază la strategia economică mai largă a României de a deveni un actor-cheie în infrastructura europeană de logistică și transport. Acest efort de colaborare evidențiază potențialul parteneriatelor reciproc avantajoase de a spori conectivitatea și de a promova prosperitatea economică în întreaga Eurasie, mai informau autoritățile. Pe măsură ce acordul avansează spre punere în aplicare, se preconizează că va cataliza noi evoluții în domeniul comerțului, al infrastructurii și al cooperării regionale, creând un precedent pentru viitoarele eforturi de integrare în regiunea mai largă a Mării Caspice și a Mării Negre. 2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră are loc la Constanța Pe 7 aprilie 2023, la Constanța are loc Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, eveniment organizat de Ambasada Republicii Kazahstan în România și organizația operatorilor Portului Constanța, care a reunit, potrivit organizatorilor, cei mai mari jucători din domeniul transporturilor din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România. La evenimentul de la Constanța au participat peste 70 de companii din Portul Constanța, alături de companii de stat și private din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, reprezentanții porturilor Aktau din Kazahstan și Baku din Azerbaidjan la Marea Caspică, Batumi din Georgia și Constanța la Marea Neagră, ai companiilor de căi ferate din Georgia și Kazahstan, dar și reprezentanții ambasadelor acestor țări la București, precum și ai ambasadelor Serbiei, Ungariei și Statelor Unite ale Americii.rnațională de transport Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la București. Ce înseamnă pentru România Într-o evoluție semnificativă pentru conectivitatea regională și integrarea economică, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România urmează să oficializeze crearea rutei internaționale de transport „Marea Caspică-Marea Neagră” printr-un acord interguvernamental cvadrilateral care va fi semnat la București în cursul acestui an, anunța în 2004 Azernews Portul internațional din Baku (Azerbaidjan), unul din pilonii cheie ai Coridorului de Mijloc. Foto: Azernews.com Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024 Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024. Foto: google maps . Inițiativa urmărește să simplifice și să îmbunătățească circulația mărfurilor între Marea Caspică și Marea Neagră, conectând în cele din urmă aceste regiuni mai strâns cu piețele europene, informau inițiatorii proiectului. Crearea rutei de transport internațional „Marea Caspică – Marea Neagră” marchează o etapă importantă în cooperarea regională și integrarea economică dintre Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România. Nu numai că îmbunătățește conectivitatea dintre Marea Caspică și Marea Neagră, dar consolidează și poziția acestor țări în rețeaua comercială globală, scriau cei de la Digi24. Prin valorificarea avantajelor lor geografice și consolidarea investițiilor în infrastructură, țările participante sunt pregătite să deblocheze noi oportunități economice, să stimuleze creșterea economică și să promoveze o mai mare stabilitate regională. România are o lungă istorie a proiectelor energetice eșuate: Nabucco, Coridorul Verde sau Getica O analiză a Azernews releva beneficiile pentru fiecare țară implicată. Azerbaidjanul are de câștigat substanțial de pe urma creării rutei „Marea Caspică – Marea Neagră”, dar și România, scria publicația azeră. În ciuda tuturor acestor bune intenții, acordul pentru Culoarul Marea Neagră – Marea Caspică nu s-a semnat nici în prezent. De notat că România are o tradiție a marilor proiecte energetice transnaționale eșuate (cum a fost vechiul proiect Nabucco, Coridorul Verde acum vreo 10 ani, Hidrocentrala Tarnița, Getica etc.) Ianuarie 2025 – Coridorul de Mijloc este menționat de Călin Georgescu. Suveranistul este ironizat crunt de presa mainstream De menționat că proiectul scos pe tapet acum de ministrul de Externe a fost lăudat și de Călin Georgescu la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale (Detalii AICI). La scurt timp, acesta a fost criticat de presa mainstream, care a asociat Coridorul de Mijloc cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu. „Suntem graniță la Marea Neagră, dar dacă ne uităm mai departe, vedem legăturile cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta este o
Oana Țoiu, discuție cu omologul ucrainean despre școlile românești din Cernăuți: Decizia finală nu va ignora nevoile legitime ale comunității noastre
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe al României, și Andrii Sybiha au purtat vineri o convorbire telefonică pe care ministrul din Ucraina a descris-o ca fiind „importantă”. Conform celor declarate, cei doi oficiali au discutat despre intensificarea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei și situația școlilor cu predare în limba română din Cernăuți. „Am avut o discuție importantă cu ministrul Afacerilor Externe al României, Oana Țoiu. L-am informat pe omologul meu despre intensificarea atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei și a infrastructurii noastre critice. Ne-am concentrat pe principalele teme ale cooperării noastre bilaterale, pe provocările comune în materie de securitate din regiune și pe punerea în aplicare a acordurilor încheiate în cadrul convorbirii telefonice de săptămâna trecută dintre președinții noștri”, a transmis Andrii Sybiha pe X. Discuția sa cu Oana Țoiu a vizat și drepturile românilor din Ucraina în domeniul educației. „Am reafirmat că abordarea Ucrainei rămâne deschisă, de bună vecinătate și bazată pe respect reciproc și parteneriat cu România”, a mai scris Sybiha. În același timp, un mesaj a venit și din partea Oanei Țoiu, ministra de Externe a țării. Asemenea omologului său, declarațiile de după discuție au apărut pe pagina personală de X. Conform ministrei, un accent important a fost pus pe importanța educației în limba română și comunitățile românești din Ucraina. „În cadrul conversației noastre, am discutat despre situația școlilor românești din Cernăuți. În luna august a anului trecut, ne-am întâlnit cu comunitatea vorbitoare de limbă română, inclusiv cu profesori, părinți și reprezentanți ai autorităților din domeniul educației, și îi sunt recunoscătoare lui Andrii pentru prezența și respectul față de comunitate. Am clarificat faptul că, deși unele etape ale reformei educaționale implică propuneri locale, decizia finală privind numărul de școli nu va ignora nevoile legitime ale comunității noastre. Am subliniat atenția specială pe care România o acordă implementării reformei educaționale în curs de desfășurare în Ucraina și cerința noastră ca aceasta să protejeze nevoile comunității vorbitoare de limba română în ceea ce privește accesul la educație în limba maternă. Am subliniat importanța primordială de a lua în considerare cererile și așteptările legitime ale minorității vorbitoare de limba română din Ucraina. Reforma trebuie să asigure oportunități adecvate de învățământ în limba maternă pentru persoanele care aparțin minorității române”, a scris Oana Țoiu pe X. Just concluded a phone call with my dear colleague, @andrii_sybiha, Foreign Minister of 🇺🇦. I have expressed our solidarity in the face of last night’s renewed brutal bombardment by Russia that has led to further civilian deaths and destruction of apartments in Kyiv. In our… pic.twitter.com/jgHqRpJ2rn — Toiu Oana (@oana_toiu) November 14, 2025 Ministra a mai scris în postare că a abordat cu Andrii Sybiha și subiecte precum aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și sancțiunile impuse de președintele american Donald Trump.
Gideon Sa’ar, ministrul Afacerilor Externe al Statului Israel, se află în vizită oficială în România
Gideon Sa’ar, ministrul Afacerilor Externe al Statului Israel, se află în vizită oficială în România, prima de acest fel după formarea noului guvern al țării noastre. Excelența Sa a fost primită de ministrul de Externe, Oana Țoiu, la sediul ministerului român al Afacerilor Externe, se arată și pe pagina oficială de social media a Ambasadei Israelului în România. „Cei doi Miniștri au discutat despre Planul de Pace pentru Orientul Mijlociu propus de Președintele Donald Trump, iar dl Ministru Sa’ar a explicat modul în care Hamas a încălcat armistițiul în ceea ce privește predarea trupurilor neînsuflețite ale ostaticilor israelieni uciși”. Relații diplomatice între România și Israel de peste 70 de ani „E.S. dl Gideon Sa’ar i-a prezentat, de asemenea, E.S. dna Oana Țoiu reformele esențiale pe care Autoritatea Palestiniană trebuie să le implementeze: renunțarea la politica sa de „plată pentru crimă” (Pay-for-Slay) și încetarea incitării împotriva Israelului. Dl Ministru Sa’ar și-a exprimat recunoștința față de sprijinul constant pe care România l-a acordat Israelului pe durata războiului, precum și față de decizia României de a adopta o poziție fermă împotriva propunerilor Uniunii Europene de a sancționa Israelul. E.S. Gideon Sa’ar i-a adresat E.S. dna Oana Țoiu invitația de a vizita Israelul. Așa cum a menționat dna Ministru Țoiu, de 77 de ani, România și Israel sunt unite prin relații diplomatice neîntrerupte și istorii de familie care conectează țările noastre prin legături puternice transmise din generație în generație. Israel și România vor continua să dezvolte și să consolideze relațiile bilaterale în toate domeniile de activitate”, se arată în postare. Cine este Gideon Sa’ar Gideon Sa’ar (57 de ani) a urmat cursurile Universității din Tel Aviv, unde a studiat Științe Politice și, ulterior, Drept. A fost ales în Knesset (parlamentul israelian) ca membru al Partidului Likud, propulsat de Netanyahu. A ocupat funcția de Ministru al Educației între 2009 și 2013. A fost Ministru al Internelor între 2013 și 2014 și Ministru al Justiției în 2021. La 5 noiembrie 2024, premierul Benjamin Netanyahu l-a numit ministru de Externe al Israelului, în locul lui Israel Katz. Politicile sale sunt considerate de dreapta și dure în ce privește soluția palestiniană. Sa’ar a declarat că o „soluție cu două state este o expresie goală de sens” („the two-state solution is just a slogan”).