Oana Țoiu, prezentă la Consiliul Afacerilor Externe de la Bruxelles:România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, participă luni la Consiliul European pentru Afaceri Externe, în ciuda divergențelor apărute în țară care o vizează. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de X, Oana Țoiu a declarat că România își asumă angajamentul în susținerea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ce reprezintă unul dintre punctele principale de dezbatere de pe agenda de astăzi. Deplasarea ministrei de Externe are loc în contextul în care Senatul României dezbate luni moțiunea simplă împotriva acesteia, inițiată de grupul Pace Întâi România, care au criticat poziția sa față de acordul Mercosur. „Bună dimineața, ne aflăm astăzi la Consiliul European pentru Afaceri Externe. România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni și continuăm, de asemenea, să ne desfășurăm propria activitate, în special pentru a crește investițiile în conectarea rețelei energetice. Acest lucru este foarte important în momentul actual, în care vedem că Rusia folosește energia ca armă de război, dar și pentru viitorul plan de reconstrucție și prosperitate economică.”, a scris Oana Țoiu. My doorstep statement ahead of the Foreign Affairs Council on 23 February 2026 in Brussels. #FAC pic.twitter.com/vzWpzDYRtz — Toiu Oana (@oana_toiu) February 23, 2026 Ministra a menționat că unul dintre subiectele principale ale discuțiilor de la Bruxelles va fi combaterea interferențelor maligne și a dezinformării, considerate vitale pentru protejarea democrațiilor europene. „De aceea, vom discuta astăzi și despre un aspect foarte important pentru întregul continent european, și anume modul în care recunoaștem și prevenim interferențele maligne, campaniile de dezinformare și atacurile hibride care vizează democrațiile noastre. Trebuie să intensificăm presiunea asupra agresorului. Este timpul ca Rusia să plătească pentru ceea ce a făcut și este timpul să ne asigurăm împreună că Rusia nu va relua activitatea rețelelor sale care generează profit pentru mașina sa de război.”, a mai punctat Țoiu. Ea a mai declarat că România nu se limitează doar la susținerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse, dar oferă și experiența sa în prevenirea și contracararea campaniilor de dezinformare. „România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. În ceea ce privește dezinformarea și interferența străină, vom contribui și cu propria noastră expertiză. Avem propria noastră experiență cu aceste campanii și suntem gata să împărtășim lecțiile pe care le-am învățat, dar și să colaborăm cu alte țări pentru a crea instrumente mai bune în ceea ce privește prevenirea și combaterea acestui tip de interferență în democrațiile noastre.”, a mai scris ministra. „Nu avem nevoie doar de un scut democratic. Avem nevoie de imunitate europeană față de aceste interferențe. Și asta înseamnă mass-media liberă, înseamnă resurse pentru jurnaliștii independenți și înseamnă investiții în reziliența noastră, în educația noastră și în reziliența societății noastre.”, a scris Țoiu despe nevoia protejării democrației.
Estul României, miză strategică. Guvernul intră în programul european EastInvest de 20 de miliarde de euro
„Se vorbește mult despre securitate la granița de est, dar dincolo de hărți și strategii militare există o realitate economică pe care nu o putem ignora. Reziliența depinde și de puterea economică”, a transmis ministrul. Potrivit Oanei Toiu, programul EastInvest pune la dispoziție aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a face mediul economic mai predictibil în regiunile de graniță. „Nu este doar un alt acronim de la Bruxelles, ci un instrument care oferă un punct unic unde primăriile și firmele pot accesa finanțare și consultanță pentru proiecte de logistică, energie sau digitalizare”, a explicat ministrul. Șeful diplomației române a arătat că inițiativa oferă o șansă suplimentară zonelor precum Moldova sau Delta Dunării de a rămâne atractive pentru investitori și sigure pentru comunitățile locale „Granița de est a Uniunii trebuie să fie o zonă vie și prosperă, nu doar o linie de apărare”, a afirmat aceasta. Memorandumul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe, prin Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Comisia Europeană, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, în calitate de co-inițiatori. În același context, Oana Toiu a subliniat rolul comisarului european Roxana Mînzatu în procesul decizional de la nivel european, apreciind că implicarea acesteia este importantă pentru România, în special pentru securizarea locurilor de muncă în regiunile de frontieră prin stimularea dezvoltării economice.
Oana Țoiu, răspuns la inițiativa lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul de Pace: România continuă să sprijine procesul de pace din Gaza
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a răspuns duminică la mesajul postat de Nicușor Dan pe rețelele de socializare, prin care a anunțat că România va lua parte ca observator în Consiliul de Pace al președintelui american, Donald Trump. „România va continua să sprijine procesul de pace din Gaza, sprijinul umanitar sporit prin mecanisme europene comune și soluția celor două state.”, a transmis Oana Țoiu pe X. Romania will continue to support the peace process in Gaza, the increased humanitarian support through common european mechanisms and the two state solution. https://t.co/TdhADJAd4x — Toiu Oana (@oana_toiu) February 15, 2026 Duminică, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va merge săptămâna viitoare la Washington pentru a participa la Consiliul de Pace inițiat de Donald Trump. România va avea statut de observator, a declarat președintele țării. „Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook. Președintele american Donald Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Consiliul de Pace a fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, Donald Trump a spus că ar putea fi utilizat și pentru a aborda conflicte și crize la nivel mondial, inclusiv războiul din Ucraina.
Oana Țoiu, discuții cu generalul Grynkewich despre determinarea NATO pentru descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre în cadrul oferit de misiunea NATO Santinela Estului
„Astăzi la Conferința de Securitate de la Munchen am deschis lucrările sesiunii de lucru ”Implicațiile războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone” împreună cu Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și Comandantul forțelor americane din Europa. Sesiunea de lucru în care am avut intervenția principală a reunit 35 de decidenți și experți în domeniul securității din spațiul transatlantic, inclusiv președintele Anduril Industries, Chris Brose”, a scris ministra de externe, Oana Țoiu, într-o postare pe Facebook. În intervenția sa, Oana Țoiu a menționat „rezultatele de stimulare a industriei de apărare transatlantice” obținute cu ocazia NATO Industry Forum, găzduit anul trecut la București, și a subliniat „nevoia de coordonare diplomatică sporită pe Flancul Estic”. Totodată, ministra de Externe a evidențiat „oportunitățile pentru industria de apărare românească și a aliaților” și „importanța inovației tehnologice și a scurtării ciclurilor de inovare”, pledând pentru „utilizarea finanțării UE pentru nevoile de apărare NATO”. În acest context, ministra de Externe a discutat cu generalul Grynkewich „despre determinarea NATO pentru descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre în cadrul oferit de misiunea NATO Santinela Estului/ Eastern Sentry, lansată în vederea contracarării încălcărilor spațiului aerian aliat”.
Oana Ţoiu a inaugurat redeschiderea Ambasadei Columbiei la Bucureşti, după 24 de ani
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, s-a întâlnit miercuri cu omologul său din Columbia, Rosa Yolanda Villavicencio Mapy, cu ocazia unei vizite oficiale la București. Aceasta a fost prima vizită bilaterală la nivel de miniștri de Externe din 1994. Cel mai important punct al întâlnirii a vizat discuțiile despre redeschiderea Ambasadei Republicii Columbia în România, după o pauză de 24 de ani. Cei doi miniștri au avut consultări politice și au semnat o declarație de intenție pentru cooperare în domeniul diplomației sportive și culturale. „Prin semnarea Declaraţiei de intenţie privind promovarea culturii şi sportului pentru tineret, Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte transformarea diplomaţiei sportive într-un liant al relaţiilor bilaterale, valorificând sportul şi educaţia ca instrumente esenţiale pentru consolidarea contactelor interumane şi a schimburilor academice între tinerii din România şi Columbia”, anunță Ministerul Afacerilor Externe. Discuțiile au vizat extinderea colaborării pe mai multe planuri, inclusiv economie, comerț, securitate cibernetică, lupta împotriva criminalității organizate, digitalizare, schimbări climatice, cultură, educație și protejarea biodiversității. La inițiativa Columbiei, a fost abordat și un subiect extrem de important dar delicat: rolul femeilor în diplomație și în procesele de reconstrucție post-conflict. „Comerţul bilateral a crescut anul trecut cu 64% şi balanţa comercială pozitivă pentru România demonstrează aprecierea de care au parte serviciile şi produsele româneşti şi vedem un potenţial de creştere a comerţului bilateral şi în baza unor produse care nu au echivalent local, dar au o cerere mare, precum cafea şi cacao. România va avea o preocupare crescută în dezvoltarea relaţiilor cu America Latină, iar Columbia vede, de asemenea, în România un partener important în interiorul UE. Vom construi prin relaţia bilaterală şi punţi mai puternice între continentele noastre. Am discutat aplicat despre traficul de droguri, combaterea crimei organizate şi întărirea colaborării interinstituţionale la nivel internaţional pentru a combate acest fenomen atât de periculos pentru tinerii noştri”, a scris Țoiu pe Facebook. „Această zi marchează un nou capitol în relaţiile noastre. Redeschiderea ambasadei la Bucureşti este un pas strategic pentru Columbia în Europa de Est şi o dovadă a angajamentului nostru de a consolida legăturile cu România. Pentru noi, România este un partener de încredere în interiorul Uniunii Europene şi o voce importantă care ne sprijină în procesele noastre de modernizare şi integrare internaţională”, a declarat ministrul columbian, referitor la importanța reluării prezenței diplomatice la București. Oana Țoiu a transmis că România va susține în continuare cooperarea dintre Uniunea Europeană și Columbia. Ea a felicitat țara pentru organizarea Summit-ului UE-CELAC din noiembrie 2025. În plus, în cadrul discuțiilor, a fost reconfirmat sprijinul Columbiei pentru aderarea României la OCDE. Au fost discutate și progresele României în evaluarea politicilor privind cooperarea fiscală internațională.
Oana Țoiu, vizită la Oxford: Educația și limba maternă sunt punțile care ne țin conectați
Marți, Ministra de Externe Oana Țoiu a vizitat Lectoratul de limba română de la Universitatea Oxford, un proiect academic susținut de statul român încă din 2011. Pe pagina sa oficială de Facebook, Oana Țoiu a transmis că a discutat cu oficiali și profesori despre cât de necesară este menținerea identității culturale românești în una dintre cele mai prestigioase universități din lume. „Educația și limba maternă sunt punțile care ne țin conectați, indiferent de distanță, iar acest lucru e valabil și la Universitatea Oxford”, a declarat Oana Țoiu pe pagina sa de Facebook. Ea a scris că lectoratul are un rol esențial în promovarea limbii române, care astăzi este a doua cea mai vorbită limbă străină în Regatul Unit. Țoiu a discutat cu Sir Robert Chote, președintele Colegiului Trinity, și cu profesorii Martin Maiden și Oana Uță Bărbulescu despre modul în care identitatea culturală a României este reprezentată în mediul academic britanic. „De altfel, avem o forță academică remarcabilă aici: peste 2.000 de profesori și cercetători români profesează în universitățile britanice care educă peste 6.000 de studenți români. Toți sunt viitorii vectori de expertiză ai României, dar au și un rol simbolic foarte important azi, de ambasadori ai excelenței noastre în Marea Britanie.”, a adăugat Țoiu. În cadrul dezbaterii „In conversation with the Romanian Minister of Foreign Affairs” de la Trinity College, moderată de Reuben Constantine, tânăr britanic care studiază limba română, Ministra de Externe a discutat despre rolul strategic al României pe Flancul Estic. „Eforturile noastre nu se opresc la nivel universitar. Discutăm deja ca limba română să devină materie de examen GCSE în școlile britanice și extindem cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească, astfel încât copiii români născuți aici să-și poată păstra rădăcinile cu ușurință”, a mai spus ministra.
H.D. Hartmann: Doamna Țoiu mi-a dovedit falsitatea. Nu știe diplomație, istorie, nu are ce căuta în locul lui Titulescu
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre cum Oana Țoiu este un fals diplomat al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „Țoiu este un agarici. Această doamnă mi-a dovedit încă o dată falsitatea. Fake, asta este definiția acestei doamne. Nu știe diplomație, nu știe istorie, nu știe absolut nimic. N-are ce căuta în locul lui Titulescu și nici a lui Ștefan Andrei. ” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, H.D. Hartmann a vorbit despre cum Oana Țoiu este un fals diplomat al României. Acesta a început prin a relata o discuție avută cu Ben-Oni Ardelean despre un personaj politic susținut de SUA. Profilerul afirmă că Oana Țoiu a apărut din senin pentru a face poze lângă politicieni americani. Acesta susține că Țoiu este o falsă, un „fake”, un „agarici care stătea la poze”. Analistul explică falsitatea Oanei Țoiu povestind o întâmplare din Ministerul Afacerilor Externe. Acesta susține că Țoiu le promisese lui Cristian Diaconescu și Luminiței Odobescu funcții de ambasadori în Turcia și Spania. Falsitatea Oanei Țoiu, susține jurnalistul, stă tocmai în aceste minciuni prezentate unor oameni cu cariere diplomatice de 40-45 de ani. „De asta la doamna Țoiu mai am o problemă. Dânsa a fost în SUA acuma câteva zile. Mai ții minte că a fost în SUA acum câteva zile? În Statele Unite, întâlnire organizată de Ben-Oni Ardelean, prietenul nostru comun. Cu Ben-Oni eu am avut o discuție înainte de această vizită. Mie nu mi-a plăcut niciodată prezența lui Corlățean. Corlățean s-a băgat. Corlățean este coleg neo-protestant în jocul politic neo-protestant pe care SUA încearcă să-l joace în România. Nu reușește pentru că nu are reprezentant. Dar cu Ben a fost o altă discuție. Trebuia un alt personaj să fie, foarte important în statul român, trebuia să fie sprijinit la Washington. Aceasta a fost înțelegerea. Înțelegere care a fost marcată prin trei puncte, cum spunem noi, prin trei personalități de la Washington care erau de acord. Nu erau plecați la Davos, rămăseseră în Washington și erau de acord să puncteze, să spunem așa. La un moment dat, ne trezim cu Țoiu. Că Țoiu s-a dus la nu știu ce șef de comisie militară… Că Țoiu a apărut pozat prin spatele lui Rubio. Un agarici care stătea să se pozeze cu toată lumea și să râdă. Țoiu e un agarici pentru că nu există «o agarici». Din fericire, în limba română, Țoiu este un agarici. Această doamnă mi-a dovedit încă o dată falsitatea. Fake, asta este definiția acestei doamne. Nu știe diplomație, nu știe istorie, nu știe absolut nimic. N-are ce căuta în locul lui Titulescu și nici a lui Ștefan Andrei. De ce spun că este un fake? Pentru că ea a mai făcut două lucruri care pe mine m-au deranjat. În momentul când a vrut să scape de Luminița Odobescu, pe care noi aici am criticat-o… Și de Cristi Diaconescu, a promis că îi numește ambasadori pe unul în Spania, pe unul în Turcia. Așa cum ne-au numit pe amândoi și suntem aici, așa sunt și cei doi. Nu că am o simpatie pentru Luminița Odobescu deosebită, dar pentru Cristi Diaconescu chiar am o simpatie. Eu îl consider un diplomat de mare valoare și un om de mare echilibru. Aceste minciuni, față de oameni care totuși au stat 40 de ani în diplomație, 45 de ani. Nu tu, care ai venit pe filiera USR-ist, germano, nu mai știu care. Așa să te dai tu mare diplomat al României. Aceste minciuni îmi dovedesc încă o dată că este un fake. Ea este a transforma Ministerul de Externe doar într-un fel de cult al personalității.”, a explicat profilerul.
Ministrul Afacerilor Externe, la Hudson Institute: România este un partener indispensabil în dezvoltarea economică bazată pe industriile viitorului
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat vineri la un eveniment public organizat de Hudson Institute, la Washington. Dezbaterea, intitulată „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity – A Romanian View”, a fost transmisă în direct în Statele Unite de rețeaua C-SPAN. Aceasta este a doua intervenție a ministrului român pe platforma Hudson Institute, după evenimentul din 9 octombrie 2025 („A View from Bucharest”), confirmând consolidarea dialogului strategic dintre România și instituțiile de analiză americane. România în dialogul strategic transatlantic Hudson Institute este unul dintre cele mai influente think-tank-uri americane, cu un rol important în formularea politicilor externe și de securitate la Washington. Discuția a avut loc în contextul participării Oanei Țoiu la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, găzduită de Marco Rubio și J.D. Vance. Marea Neagră și securitatea regională În deschiderea evenimentului, Vicepreședintele executiv al Hudson Institute, Joel Scanlon, a subliniat importanța strategică a regiunii Mării Negre. Acesta a amintit transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu Air Base în cea mai mare instalație militară NATO din Europa. „Prietenii noștri români ne reamintesc constant și pe bună dreptate de importanța regiunii Mării Negre. Lucrările continuă pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu în cea mai mare astfel de instalație din NATO” a spus Joel Scanlon. Discuția a fost moderată de Peter Rough, Senior Fellow și director al Centrului pentru Europa și Eurasia din cadrul Hudson Institute. Economie, energie și industrii ale viitorului Ministrul Oana Țoiu a evidențiat faptul că economia României a crescut de zece ori într-o singură generație, iar acest progres se intersectează cu nevoia de reziliență a spațiului transatlantic. Ea a subliniat istoria de peste 120 de ani a relațiilor economice româno-americane și potențialul actual de cooperare în tehnologii avansate și minerale critice. În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică în securitatea energetică regională. „Relația noastră cu Statele Unite are o istorie de peste 120 de ani, începută cu primii investitori americani în sectorul energetic românesc. Astăzi, suntem pregătiți să ducem acest parteneriat la următorul nivel prin colaborarea în domenii de înaltă tehnologie și minerale critice, esențiale pentru viitorul ambelor națiuni. În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică. Misiunea noastră este să ne creștem producția în următorii ani pentru a scădea prețurile acasă și a contribui la protejarea regiunii împotriva utilizării prețurilor la energie ca armă de șantaj politic și pentru a asigura o alternativă viabilă și sigură la resursele rusești”, a spus ministrul Oana Țoiu în intervenția sa la Hudson Institute. Evenimentul poate fi urmărit aici.
Oana Țoiu, mesaj de la Washington: Vedem oportunități pentru noi facilități de producție și mentenanță româno-americane
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a efectuat o vizită de lucru la Washington, capitala SUA, unde s-a întâlnit cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Apărare din Camera Reprezentanților. „Ne bucurăm de o prietenie de lungă durată cu congresmanul Rogers și de o relație remarcabilă cu statul pe care îl reprezintă, Alabama – partenerul nostru timpuriu în procesul de aderare la NATO. Am avut un dialog axat pe situația de securitate și pe importanța creșterii investițiilor comune în industria de apărare pentru a spori capacitatea de livrare. Vedem oportunități reale pentru noi facilități de producție și mentenanță româno-americane, într-o perioadă de cerere crescută la nivel internațional. Foto – X Am apreciat susținerea constantă a Congresului față de securitatea la Marea Neagră și pe Flancul Estic. Consolidăm legăturile diplomatice cu Legislativul american și am transmis invitația de a vizita România în 2026, pentru a crește componenta economică a parteneriatului nostru strategic. Delegația noastră reflectă importanța acordată relației România-SUA, atât la nivelul administrației, cât și al Parlamentului”, a transmis Oana Țoiu, pe rețeaua X. Foto – X Autorul mai recomandă: Vizita în SUA – un mare FAKE NEWS prezidențial? De 9 luni, Nicușor Dan ne tot vorbește despre o întâlnire la Washington și dă termene pe care tot el le amână. În realitate, nimic nu se întâmplă. “La începutul anului” s-a tranformat în “martie, aprilie sau iunie”. Gândul prezintă cronologia vizitei imaginare a lui Nicușor Dan la Trump Crin Antonescu ironizează apariția ministrului român de externe la CNN: „Nu vă imaginați că CNN e interesat de ce mai crede Țoiu” Vizita lui Nicușor Dan în SUA se amână. Anunțul a fost făcut chiar de președinte. Anul trecut spunea că merge la Trump la începutul anului, acum avansează ca termen luna iunie Ministrul de Externe, deconectat de problemele externe. Întrebată cum se raportează România la violențele din SUA, Oana Țoiu a declarat că „nu a urmărit situația”
Oana Țoiu, despre acordul Mercosur: L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei semnături
Țoiu a reamintit că acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani și în care România este implicată de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între UE și Mercosur a intervenit sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost unul de susținere continuă a acestui proces. Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, Țoiu susține că nu a existat nicio opoziție semnificativă exprimată oficial de conducerea vreunui partid din coaliție înainte de încheierea procesului procedural. „În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu e neapărat un domeniu în care vreau să comentez. M-aș întoarce înapoi la poziția României, însă. Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani. România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani. Prima dată când s-a ajuns la un acord politic foarte important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României și este meritul României de a fi participat la aceste negocieri. Vorbim de 2019. Cine își aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci. De atunci până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, din decembrie, că poziția României este în continuare să susțină Mercosur, până la momentul finalizării procedurale a acestui acord, din perspectiva mandatării Comisiei pentru a semna, urmând ulterior să fie votat și în Parlamentul European, nu ați văzut niciun președinte al vreunui partid din coaliție având o altă poziție decât a președintelui sau cerând ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV. Diplomații români și negocierile tehnice Ministrul de Externe a ținut să puncteze că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac diferența în modul în care lucrează în funcție de schimbările politice. Ea a dat exemplul acordului comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate. „L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături”, a spus Țoiu, făcând referire la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, ministrul de Externe a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat suportul general pentru acord. „Poate să caute orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate să observe foarte ușor, uitându-se la acele acorduri, că nimeni n-a fost subiectiv în ce îl privește pe dumnealui. Mai mult decât atât, toate deciziile pe care noi ni le luăm ca guvern, toate deciziile pe care le luăm ca țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative. În Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, o parte n-au putut să fie incluse. Vă dau câteva exemple foarte importante privind această negociere, care a avansat mult răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală. Criterii și standarde de calitate identice cu ale Uniunii Europene pentru produsele care urmau să vină pe acordul Mercosur din țările Mercosur. Și mai ales această clauză foarte importantă, pentru că temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau, și pe bună dreptate, că în momentul în care există concurență crescută, asta poate pune presiune pe prețurile cu care își pot vinde produsele pe piață. De aceea, dacă variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru o poate activa cerând Comisiei o investigație. Un alt lucru cerut a fost un răspuns rapid din partea Comisiei și s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care este și în birocrația propriei noastre țări. Trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu un termen lent care să frâneze”, a mai spus aceasta. Industrie vs. agricultură: o dezbatere mai largă Țoiu a respins tezele potrivit cărora discuțiile despre Mercosur ar fi o confruntare între industrie și agricultură. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene acordă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol. Ministrul a explicat că o economie în creștere poate susține investiții mai mari în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric sănătos aduce beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri. Țoiu a mai spus că deciziile privind negocierile comerciale, deși au impact asupra agriculturii și industriei, sunt luate în contextul strategiilor europene și nu ar trebui reduse la dispute politice interne.