Oana Țoiu, mesaj de la Washington: Vedem oportunități pentru noi facilități de producție și mentenanță româno-americane
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a efectuat o vizită de lucru la Washington, capitala SUA, unde s-a întâlnit cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Apărare din Camera Reprezentanților. „Ne bucurăm de o prietenie de lungă durată cu congresmanul Rogers și de o relație remarcabilă cu statul pe care îl reprezintă, Alabama – partenerul nostru timpuriu în procesul de aderare la NATO. Am avut un dialog axat pe situația de securitate și pe importanța creșterii investițiilor comune în industria de apărare pentru a spori capacitatea de livrare. Vedem oportunități reale pentru noi facilități de producție și mentenanță româno-americane, într-o perioadă de cerere crescută la nivel internațional. Foto – X Am apreciat susținerea constantă a Congresului față de securitatea la Marea Neagră și pe Flancul Estic. Consolidăm legăturile diplomatice cu Legislativul american și am transmis invitația de a vizita România în 2026, pentru a crește componenta economică a parteneriatului nostru strategic. Delegația noastră reflectă importanța acordată relației România-SUA, atât la nivelul administrației, cât și al Parlamentului”, a transmis Oana Țoiu, pe rețeaua X. Foto – X Autorul mai recomandă: Vizita în SUA – un mare FAKE NEWS prezidențial? De 9 luni, Nicușor Dan ne tot vorbește despre o întâlnire la Washington și dă termene pe care tot el le amână. În realitate, nimic nu se întâmplă. “La începutul anului” s-a tranformat în “martie, aprilie sau iunie”. Gândul prezintă cronologia vizitei imaginare a lui Nicușor Dan la Trump Crin Antonescu ironizează apariția ministrului român de externe la CNN: „Nu vă imaginați că CNN e interesat de ce mai crede Țoiu” Vizita lui Nicușor Dan în SUA se amână. Anunțul a fost făcut chiar de președinte. Anul trecut spunea că merge la Trump la începutul anului, acum avansează ca termen luna iunie Ministrul de Externe, deconectat de problemele externe. Întrebată cum se raportează România la violențele din SUA, Oana Țoiu a declarat că „nu a urmărit situația”
Oana Țoiu, despre acordul Mercosur: L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei semnături
Țoiu a reamintit că acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani și în care România este implicată de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între UE și Mercosur a intervenit sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost unul de susținere continuă a acestui proces. Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, Țoiu susține că nu a existat nicio opoziție semnificativă exprimată oficial de conducerea vreunui partid din coaliție înainte de încheierea procesului procedural. „În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu e neapărat un domeniu în care vreau să comentez. M-aș întoarce înapoi la poziția României, însă. Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani. România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani. Prima dată când s-a ajuns la un acord politic foarte important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României și este meritul României de a fi participat la aceste negocieri. Vorbim de 2019. Cine își aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci. De atunci până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, din decembrie, că poziția României este în continuare să susțină Mercosur, până la momentul finalizării procedurale a acestui acord, din perspectiva mandatării Comisiei pentru a semna, urmând ulterior să fie votat și în Parlamentul European, nu ați văzut niciun președinte al vreunui partid din coaliție având o altă poziție decât a președintelui sau cerând ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV. Diplomații români și negocierile tehnice Ministrul de Externe a ținut să puncteze că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac diferența în modul în care lucrează în funcție de schimbările politice. Ea a dat exemplul acordului comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate. „L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături”, a spus Țoiu, făcând referire la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, ministrul de Externe a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat suportul general pentru acord. „Poate să caute orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate să observe foarte ușor, uitându-se la acele acorduri, că nimeni n-a fost subiectiv în ce îl privește pe dumnealui. Mai mult decât atât, toate deciziile pe care noi ni le luăm ca guvern, toate deciziile pe care le luăm ca țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative. În Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, o parte n-au putut să fie incluse. Vă dau câteva exemple foarte importante privind această negociere, care a avansat mult răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală. Criterii și standarde de calitate identice cu ale Uniunii Europene pentru produsele care urmau să vină pe acordul Mercosur din țările Mercosur. Și mai ales această clauză foarte importantă, pentru că temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau, și pe bună dreptate, că în momentul în care există concurență crescută, asta poate pune presiune pe prețurile cu care își pot vinde produsele pe piață. De aceea, dacă variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru o poate activa cerând Comisiei o investigație. Un alt lucru cerut a fost un răspuns rapid din partea Comisiei și s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care este și în birocrația propriei noastre țări. Trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu un termen lent care să frâneze”, a mai spus aceasta. Industrie vs. agricultură: o dezbatere mai largă Țoiu a respins tezele potrivit cărora discuțiile despre Mercosur ar fi o confruntare între industrie și agricultură. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene acordă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol. Ministrul a explicat că o economie în creștere poate susține investiții mai mari în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric sănătos aduce beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri. Țoiu a mai spus că deciziile privind negocierile comerciale, deși au impact asupra agriculturii și industriei, sunt luate în contextul strategiilor europene și nu ar trebui reduse la dispute politice interne.
Oana Țoiu, după Forumul de la Davos: România importă anual bunuri de aproximativ 120 de miliarde de euro și exportăm de 90 de miliarde. Avem o problemă
„Deși anul acesta la Davos s-a vorbit mult despre securitate, conferința rămâne, în esență, despre economie și colaborare. Pentru că un comerț funcțional și corect este, în sine, și printre cele mai bune instrumente pentru a diminua riscurile de securitate”, a scris Țoiu într-o postare pe Facebook. Ministra de Externe a participat la sesiunea strategică Next-Generation Trade Facilitation de la Forumul Economic Mondial, unde au fost prezenți, de asemenea, miniștri ai comerțului și economiei din peste 10 țări de pe 4 continente, dar și liderii Organizației Mondiale a Comerțului și ai agențiilor economice ONU. „Într-o sală în care s-a discutat viitorul schimburilor comerciale, am susținut că deciziile geopolitice și nevoia legitimă de autonomie strategică a statelor remodelează și piețele. Soluția nu este protecționismul orb, ci diversificarea inteligentă a lanțurilor de valoare și a piețelor de desfacere”, a mai spus Țoiu. Ministra de Externe a mai prezentat și un aspect ce vizează România, respectiv dezechilibrele comerciale ale României. „România importă anual bunuri de aproximativ 120 de miliarde de euro și exportăm de 90 de miliarde, un deficit de aproximativ 30 de miliarde de euro. Aici este o problemă dar nu se reglează doar prin politici interne, ci și printr-o diplomație economică activă. Putem deschide piețe noi pentru produsele românești iar menținerea dialogului economic și comercial devine esențial. Antreprenoriatul românesc are succes, merită și uşi deschise”, a conchis Oana Țoiu. România a fost reprezentată, la Davos, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, despre relația cu Donald Trump: Trebuie să construim o nouă cale de colaborare și să nu ne bazăm pe nostalgie
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat joi, într-un interviu pentru CNN International, că după discursul lui Donald Trump de la Davos, liderii europeni prezenți în Elveția au ajuns la concluzia că trebuie construită o nouă „cale de colaborare” cu SUA și nu mai pot conta pe „nostalgie” sau pe modul în care a funcționat acest parteneriat transatlantic în trecut. Șefa diplomației române a spus că nu se numără printre liderii europeni care cred că Europa trebuie să se rupă de SUA. Dimpotrivă, ea a declarat că nu poate exista un viitor prosper sau garanții de securitate pentru Europa fără Statele Unite. Oana Țoiu a salutat precizările lui Donald Trump că NATO nu este în pericol și SUA rămân angajate în alianța militară, precizând totuși că liderii europeni au ajuns la concluzia că, după discursul președintelui american la Davos, parteneriatul cu SUA nu mai poate funcționa în baza „nostalgiei”. „Pentru România este foarte important că s-a menționat NATO. Am văzut care sunt etichetele date, dar pentru o țară care se bazează pe securitate, pe parteneriatul NATO și parteneriatul strategic (cu SUA n.red), nu doar pentru apărarea noastră. Este important că președintele Trump a clarificat de la tribuna de la Davos că nu există niciun risc pentru ca alianța NATO să nu continue. Am purtat discuții între lideri în această dimineață. Ne este clar că această schimbare nu este temporară. Am conchis că trebuie să construim o nouă cale de colaborare și să nu ne bazăm pe nostalgie. Nu ne putem baza pe speranța că felul în care ne-am construit parteneriatul și colaborarea din trecut mai reprezintă viitorul”, a spus Oana Țoiu, ulterior, la Antena 3. „Nu consider că trebuie să ne îndepărtăm de SUA” Oana Țoiu a salutat, de asemenea, și decizia lui Donald Trump de a renunța la tarifele anunțate împotriva a opt state europene. „Avem însă și vești bune. Mediul de afaceri se bucură că președintele Trump nu își continuă propunerile de a impune taxe vamale țărilor europene. La scară europeană ne este clar că trebuie să răspundem împreună acestor chestiuni, având în vedere că avem o piață comună. Individual, fiecare dintre noi are o putere redusă de negociere. Am discutat cu cei din mediul de afaceri și investitori americani și de la Davos. Cred că, pe lângă elementele temporare, faptul că avem mai mult de 1,3 de miliarde de dolari ca schimburi comerciale și investiții în relația transatlantică că reprezintă un element care îi va permite relația ei să rămână puternică. Nu sunt printre liderii europeni care consideră că trebuie să ne îndepărtăm de SUA sau că poate exista un viitor prosper de garantare a securității fără o relație translantică”, a spus ministrul Afacerilor Externe. Oana Țoiu a comentat și criticile aduse de Volodimir Zelenski Europei, tot la Davos. Întrebată dacă mânia președintelui ucrainean este corect îndreptată spre liderii europeni, ministra de Externe a asigurat Ucraina de sprijinul ferm al UE în războiul cu Rusia. „Vom continua să organizăm sprijinul financiar. Vom continua să ne organizăm înăuntrul NATO. M-am întâlnit cu echipa președintelui Zelenski și cea de la MAE de multe ori pentru că suntem țara cu cea mai lungă graniță NATO cu țara aflată în conflict. Îi înțeleg sentimentele. Liderii europeni se întâlnesc acum la Consiliul European, la Bruxelles. Există totuși și lucruri pozitive la conversația de la Davos. Președintele Zelenski și-a arătat mulțumirea pentru mesajele transmise de președintele Trump”, a spus Oana Țoiu. Șefa diplomației române a subliniat, însă, că fără sprijinul SUA, Ucraina nu ar fi rezistat atât de mult în război. „Există un consens la scară largă printre noi și anume că ucrainenii sunt în prima linie a frontului, duc această luptă și o fac în mod curajos de patru noi. Știm asta. Știm însă că fără SUA războiul nu se poate sfârși, fără sprijinul acordat de SUA poate că ucrainenii nu ar fi rezistat atât în acest război”, a spus Oana Țoiu. Oana Țoiu, postare critică la adresa lui Trump Ministra Afacerilor Externe a reprezentat România la Forumul Economic Mondial de la Davos în aceste zile. După discursul lui Donald Trump, în care acesta a declarat că se îndoiește că statele membre NATO ar veni în apărarea SUA în cazul unui atac, Oana Țoiu i-a dat o replică pe rețeaua socială X. Oana Țoiu, ministrul de Externe al României / foto: Mediafax Foto Șefa diplomației române i-a reamintit președintelui american că „istoria a răspuns deja la această întrebare”. Oana Țoiu a scris că „singura dată în istoria sa când NATO a fost testat pe baza promisiunii că un atac asupra uneia dintre părți este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie”, iar „România a răspuns apelului, chiar și fără a fi membră NATO la acea vreme”. Totuși, ea a ținut să precizeze că „nu este o replică direct dată lui Trump, e o clarificare necesară”. Autorul mai recomandă: Oana Țoiu spune că Nicușor Dan a „primit cu bucurie” invitația la Consiliul pentru Pace, pe care a refuzat-o Oana Ţoiu explică ce face România cu 16 miliarde de euro, din SAFE: „Contracte pentru firmele româneşti şi locuri de muncă” Oana Țoiu, îngrijorată de situația din Iran: „Există un risc extrem de ridicat”. MAE ține legătura cu cei 400 de români
Oana Țoiu: Președintele Nicușor Dan a primit cu bucurie invitația de a se alătura Coaliției pentru Pace
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat miercuri seră, la Antena 3 că invitația președintelui Nicușor Dan de la președintele american Donald Trump a fost primită cu bucurie, însă a precizat că în privința coaliției sunt chestiuni distincte. Prima este cea legată de procesul de pace în Fâșia Gaza. „Invitația pe care președintele Nicuşor Dan primit-o de la președintele Donald Trump de a se alătura boardului pentru pace, este o invitație care a fost primită cu bucurie. Sunt două componente în ceea ce privește pașii viitori. O parte ține de boardul pentru pace, pentru asigurarea pașilor viitori din procesul de pace în Fâșia Gaza, în conflictul dintre Israel și Palestina. Și aici România este una dintre țările implicate, inclusiv ca ajutor umanitar, și este una dintre puținele țări din lume care avem un istoric de relații diplomatice cu ambele țări. Și în această direcție vom continua să ne implicăm și împreună cu Statele Unite ale Americii, cu țările din Orientul Mijlociu și, desigur, cu Israel și Palestina”, a declarat ministrul de Externe. Componenta juridică, însă, trebuie analizată în baza unur clarificări din partea SUA. „Ceea ce a rămas sub analiză, nu doar la nivelul României, ci a mai multor state, în special state europene, este o componentă juridică mai extinsă, care în acest moment are nevoie de clarificări de la Statele Unite ale Americii”, a spus Oana Țoiu.
Oana Țoiu, reacție după discursul lui Trump la Davos: Ne-a întrebat dacă Europa ar răspunde apelului SUA în momente de nevoie. Istoria a răspuns deja
Într-un mesaj publicat pe platforma X, ministra de Externe Oana Țoiu răspunde afirmațiilor lui Trump, după ce acesta a criticat statele europene la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Singura dată în istoria sa când NATO a fost pusă la încercare în privința promisiunii că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie. România a răspuns apelului, chiar dacă la acel moment nu era membră NATO. Am înțeles acest lucru ca pe o datorie și, odată ce Articolul 5 a fost activat, soldații români se îmbarcau spre Afganistan. La fel au făcut și alți aliați. Președintele Trump ne-a întrebat acum, la Davos, dacă Europa ar răspunde apelului Statelor Unite în vremuri de nevoie. Istoria a răspuns deja la această întrebare”, a scris Oana Țoiu pe X. The only time in its history NATO was tested on the promise that an attack on one is an attack on all was after 9/11. Romania answered the call, even without being NATO member at that time. We understood this to be our duty and once the Article 5 was triggered, Romanian soldiers… — Toiu Oana (@oana_toiu) January 21, 2026 Declarația lui Trump Reacția ministrei de Externe vine după ce Donald Trump a susținut un discurs la Davos, în care a lansat mai multe critici la adresa Europei, dar și a Danemarcei, în legătură cu Groenlanda. În cadrul discursului, Trump a pus din nou la îndoială angajamentul NATO de a apăra SUA, întrebând dacă alianța transatlantică „va fi acolo pentru noi”. „Problema cu NATO este că noi vom fi acolo pentru ei 100%, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi”, a spus Trump, potrivit CNN. Un principiu cheie al alianței NATO este articolul 5, care prevede că toți membrii se angajează să apere orice stat membru în cazul în care acesta este atacat. Articolul 5 a fost invocat o singură dată, de către SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Chiar și în aceste condiții, Trump și-a exprimat în repetate rânduri scepticismul. „Îi cunosc foarte bine pe toți, nu sunt sigur că ar fi acolo. Cu toți banii pe care îi cheltuim, cu tot sângele, sudoarea și lacrimile, nu știu dacă ar fi acolo pentru noi”, a spus Trump.
România merge la Davos cu cea mai mare delegație guvernamentală din ultimii ani
Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete. Marile teme ale ediției 2026 Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că oficialii români participă la reuniune la invitația președintelui Forumului Economic Mondial. Evenimentul, ajuns la a 56-a ediție, a început duminică și se desfășoară pe parcursul a cinci zile. Tema centrală din acest an este „În spiritul dialogului”, Forumul propunându-și să ofere „o platformă imparțială de dialog”, într-un context internațional marcat de tensiuni politice și diferențe tot mai vizibile între state. Agenda discuțiilor vizează cooperarea internațională, economia, investițiile în educație și forța de muncă, impactul noilor tehnologii și creșterea nivelului de trai la nivel global. Relațiile Europa–SUA, pe agenda Davos La Davos sunt așteptați șefi de stat și de guvern, miniștri, lideri ai organizațiilor internaționale, reprezentanți ai mediului academic, ai presei și ai societății civile. Aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern, și-au anunțat prezența. Potrivit MAE, forumul va fi și „un context pentru discuții internaționale” despre evoluțiile recente din relațiile dintre Europa și Statele Unite. România, cu „cea mai consistentă delegație” Ministerul a menționat că România participă cu „cea mai consistentă delegație guvernamentală din toate edițiile anterioare ale conferinței”, ca urmare a „angajamentului asumat de Guvern și de Administrația Prezidențială pentru întărirea diplomației economice”. Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după ce în 2019 a fost prezentă ca expert, în rolul de vorbitor.
România își întărește relațiile cu țările nordice și promovează aderarea la OCDE
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat sâmbătă că, la invitația omologului său lituanian, Kęstutis Budrys, a prezentat perspectiva României în panelul „On the Road Again: NATO Summit in Ankara”, alături de Hakan Fidan, ministrul de externe al Turciei, și experți din SUA și NATO. De asemenea, spune că a discutat și despre aderarea României la OCDE. „Am discutat despre importanța strategică a Mării Negre și a Dunării, despre extinderea colaborării internaționale pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice, precum și despre nevoia de asigurare a securității maritime prin cooperare cu țările riverane”, a spus Țoiu. Aceasta a adăugat că discuțiile au avut loc în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara, dar și a Summitului B9, pe care România îl va găzdui la București în 2026, subliniind necesitatea coordonării strânse a aliaților NATO pe Flancul Estic și a combaterii amenințărilor hibride. În marja reuniunii, Oana Țoiu a avut și discuții bilaterale cu omologii săi din Estonia și Lituania. „Marcăm anul acesta și un prag simbolic, 35 de ani de relații diplomatice cu ambele state, cu care împărtășim o viziune similară atât în cadrul NATO, cât și în UE. Acestea sunt membre OCDE, iar votul și sprijinul lor sunt importante în parcursul aderării României la OCDE în 2026 (deja am îndeplinit, în ianuarie, încă două jaloane). Cu Estonia am explorat oportunități în domeniul strategic al mineralelor rare și am agreat un schimb de bune practici în educație și noi tehnologii. Cu Lituania am reconfirmat solidaritatea noastră prin participarea României la misiunile de Poliție Aeriană”, a precizat Țoiu. Ministrul a apreciat și prezența Oanei Lungescu, fost purtător de cuvânt NATO, în cadrul discuțiilor privind politica externă și securitatea, evidențiind potențialul de creștere al industriei românești de apărare și rolul parteneriatelor internaționale.
Scandalul Mercosur: AUR afirmă că moțiunea simplă împotriva Oanei Țoiu trebuie semnată și de PSD / Grupul Pace Întâi România: Moțiunea poate fi depusă la începutul sesiunii parlamentare
„În legătură cu moțiunea simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu, preconizată a fi depusă la Senat, grupul senatorial AUR anunță că așteaptă ca acest demers să fie inițiat prin semnare de către senatorii PSD”, se arată în comunicatul publicat de AUR. Partidul afirmă că „altfel, declarațiile belicoase din spațiul public” ale reprezentanților PSD cu privire la votarea acordului UE-Mercosur de către reprezentanții actualei guvernări sunt doar „perdele de fum menite să acopere lipsa de importanță a PSD și a Ministrului Agriculturii în actuala Coaliție de guvernare”, se arată în comunicatul publicat. AUR acuză o „trădare gravă” a intereselor fermierilor Partidul acuză că „decizia politică a majorității care conduce România, prin Nicușor Dan și guvernul Bolojan, a fost de a vota fără obiecții dăunătorul acord cu țările Mercosur, o trădare gravă a intereselor agricultorilor români”. AUR a mai precizat că „PSD nu mai poate să se pretindă partid de opoziție când este părtaș la toate actele de trădare națională din actualul guvern și așteptăm să votăm o eventuală moțiune simplă împotriva ministrului de Externe sau de cenzură împotriva guvernului Bolojan, care va fi inițiată doar în condițiile precizate anterior”. Moțiunea, menită să sancționeze decizia de aprobare a acordului Mercosur Grupul PACE Întâi România a anunțat, sâmbătă, că va depune în Senat o moțiune simplă „privind modul defectuos, ideologizat și necoordonat în care Ministerul Afacerilor Externe”, sub conducerea Oanei Țoiu, a reprezentat interesele României în votarea acordului UE-Mercosur. Ulterior, grupul a anunțat că moțiunea susținută de cei 28 de semnatari ai partidului AUR a strâns semnăturile necesare și poate fi depusă la începutul sesiunii parlamentare. „Moțiunea împotriva doamnei Oana-Silvia Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe, scrisă și inițiată de senatorii Grupului Pace – Întâi România și susținută de cei 28 de senatori AUR, are semnăturile necesare și va fi depusă la începutul sesiunii parlamentare”. Potrivit grupului, documentul „sancționează modul defectuos și ideologizat în care interesele României au fost reprezentate în procesul decizional european privind Acordul UE–MERCOSUR”. Grupul acuză că „fermierii români sunt expuși unei concurențe neloiale, în lipsa unei consultări reale și a unei negocieri ferme care să apere agricultura națională”. Reamintim că acordul UE-Mercosur, aprobat de Comisia Europeană vinei, a generat în ultima perioadă dezbateri aprinse în Parlamentul European cu privire la impactul generat care s-ar putea răsfrânge asupra micilor fermieri, precum concurența neloială generată de importurile mai ieftine din America Latină, dar și reducerile vehiculate în proiectul de buget alocat Politicii agricole comune pentru perioada 2028 -2034. De asemenea, reamintim că în mai multe orașe europene, precum și la Bruxelles, fermierii au desfășurat proteste împotriva aprobării acordului. Cu toate acestea, după aprobare, acordul a fost privit cu ochi buni de voci din rândul oficialilor. Vineri seara, fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, a precizat că acesta este favorabil pentru industrie, oferind o analiză detaliată cu cifre cu privire la exporturile din anii anteriori, atât din industrie, cât și din agricultură.
Oana Țoiu după atacul SUA și capturarea lui Maduro: Ne interesează în mod deosebit ce se întâmplă în Venezuela
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România se coordonează cu statele Uniunii Europene pentru o poziție comună privind situația din Venezuela și susține demersurile internaționale care vizează tragerea la răspundere a regimului condus de președintele Nicolas Maduro. Oana Țoiu a transmis într-o postare pe pagina personală de Facebook că aducerea lui Nicolas Maduro în fața justiției ar putea limita traficul de droguri, ar putea să le ofere venezuelenilor o șansă la un viitor mai bun și ar consolida respectarea regulilor internaționale. „Decizia de a-l aduce pe Nicolas Maduro în fața justiției poate opri creșterea flagelului traficului de droguri, poate reda venezuelenilor șansa la un viitor bun în prosperitate dar este și o decizie care ne aduce la masa discuțiilor diplomatice pentru a reafirma și a proteja regulile internaționale.” Șefa diplomației române a mai spus că România urmărește cu atenție situația din Venezuela inclusiv din cauza existenței unei comunități locale cu rădăcini românești. De asemenea, Țoiu a mai precizat că, în ultimele ore, statele Uniunii Europene au activat un mecanism comun de informare și asistență consulară. „Ne interesează în mod deosebit ce se întâmplă în Venezuela, țară unde trăiește o mică, dar relevantă, comunitate cu rădăcini românești. Prima prioritate este siguranța cetățenilor români din această țară. Misiunile diplomatice și consulare ale României din spațiul Americii Latine sunt pregătite să acorde asistență în caz de nevoie alături de misiunea permanentă a UE”. În finalul mesajului, ministra de Externe a amintit de situația liderei opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, forțată să trăiască în clandestinitate din cauza presiunilor regimului Maduro și a transmis că regimurile autoritare nu pot suprima la nesfârșit voința cetățenilor. „Lidera opoziției venezuelene şi recenta laureată a premiului Nobel pentru pace, María Corina Machado, a fost forțată de regimul Maduro să trăiască în clandestinitate pentru că acestui dictator i-a fost teamă de democrație, de voința venezuelenilor, însă regimurile brutale nu pot continua la nesfârșit”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, despre intervenția SUA în Venezuela: „Românii știu prea bine cum arată un stat capturat de un dictator” Macron face apel la o „tranziție democratică”. El a afirmat că Gonzalez Urrutia trebuie să conducă procesul de tranziție post-Maduro în Venezuela