Primul muzeu călător din România, MuzA, își va deschide primele porți la Palatul Creditului Funciar Rural. După București, urmează alte zece sedii, timp de patru ani
Un nou muzeu va fi deschis în București, dar de data aceasta, nu va avea o expoziție permanentă și nici măcar un sediu fix. „MuzA călătoare” va avea prima oprire peste trei săptămâni la București, apoi echipele vor merge la Băile Gorova si Brăila, iar la finalul acestui voiaj se va întoarce în Capitală. „Ceea ce părea o constrângere – absența unui sediu – e transformată într-o metodă inovatoare. În loc să aștepte publicul într-un spațiu fix, muzeul însuși merge către oameni, descoperă și activează spații aflate în transformare, cercetează, adună povești și invită vizitatorii la o formă de cunoaștere prin experiență directă și călătorie. Din toate aceste întâlniri și interacțiuni se naște și crește, treptat, MuzA”, a declarat Ilinca Păun Constantinescu, coordonatoarea programului MuzA. Potrivit oficialilor OAR, MuzA este un muzeu călător, care explorează arhitectura direct în teritoriu, acolo unde este trăită, făcută, contestată sau apărată. În următorii patru ani, muzeul va funcționa ca un program curatorial de cercetare, arhivare și expunere, mutându-și sediul la câteva luni și construind progresiv o expoziție cumulativă și o arhivă vie. Pentru cei care vor să contribuie la colecția MuzA, organizatorii au lansat un apel, cu termen de înscriere 31 mai, pentru imagini și texte personale despre cum arată ideea de „acasă” în București. Materialele selectate vor face parte din prima expoziție MuzA, dedicată temei Fanteziei, care va avea loc în iunie, la București. MuzA este un muzeu de arhitectură călător, inițiat de Ordinul Arhitecților din România, care crește, timp de patru ani, printr-o succesiune de expoziții, cercetări și intervenții în 11 orașe din România. Programul derulat de Asociația IDEILAGRAM explorează arhitectura în teritoriu, activând spații și comunități. Prima stație: Palatul Creditului Funciar Rural din București, deschis publicului după 17 de ani Primul loc în care MuzA explorează această relație dintre imaginație, spațiu și locuire are loc într-o clădire deschisă publicului după 17 ani: Palatul Creditului Funciar Rural din București (str. Doamnei 22), între 11-14 iunie. Clădirea actuală este alcătuită dintr-un corp istoric din 1875, proiectat de Paul Gottereau, conceput ca obiect autonom, orientat către o curte de onoare, și o extindere realizată de Paul Smărăndescu în 1933, care reconectează palatul la dinamica orașului modern. În trecut, între 1952-1959, palatul a fost sediul și biblioteca Comitetului de Stat pentru Construcții și Arhitectură, iar mai târziu, între 1995-1998, sediu al Centrului de Documentare în Construcții, Arhitectură și Sistematizare, arată organizatorii. Programul va include expoziții, tururi ghidate, conversații despre arhitectură, intervenții artistice și activități pentru copii, împreună cu invitați din România și din străinătate. Palatul și expoziția MuzA vor rămâne deschise și vor putea fi vizitate în fiecare weekend până la finalul lunii iunie. Tema Fanteziei va continua în august, la Băile Govora, și în octombrie, la Brăila, unde MuzA va explora alte forme ale imaginarului arhitectural. „Museu special” – Un muzeu călător, care crește pe drum Muzeul de Arhitectură din România își începe în iunie 2026 călătoria de patru ani spre 11 locuri din România, în care documentează, cercetează și expune felul în care arhitectura influențează viața de zi cu zi și relația dintre oameni și spațiile construite. Prima stație – 11-14 iunie, București, Palatul Creditului Funciar Rural – inaugurează o clădire inaccesibilă publicului, precum și tema anului din programul pilot propus de Asociația Ideilagram pentru primii patru ani de MuzA, Fantezia: Cum visăm și ne imaginăm spațiul înainte ca el să existe? MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, finanțat prin Timbrul Arhitecturii, derulat de Asociația Ideilagram în perioada 2026-2029. Constituirea acestui muzeu reprezintă un gest fondator de interes public prin care O.A.R. își propune să regândească ideea de ‘museu special’ – inclusă în primul statut al Societății Arhitecților Români din 1891 -, și anume o platformă națională pentru reflecție și dialog public, educație culturală și valorizarea patrimoniului construit. Lansat ca un program pilot de patru ani, MuzA propune un nou tip de muzeu în România: fără un sediu fix, mobil, muzeul merge către locurile în care arhitectura este trăită, contestată sau apărată, activând spații și comunități. Timp de patru ani, călătorește în 11 locuri, de la București la Băile Govora, Brăila, Reșița, Cluj, Eforie, Brașov, Văleni (Neamț), Timișoara, Petrila și înapoi în București. Potrivit organizatorilor, călătoria MuzA va funcționa ca o expoziție itinerantă cumulativă. Fiecare oprire va contribui la realizarea unui modul expozițional, realizat prin cercetare locală, împreună cu o rețea de peste 300 de colaboratori – arhitecți, curatori, artiști, organizații locale și filiale ale O.A.R. MuzA implică și o echipă de cercetători și jurnaliști culturali care contribuie constant la construcția unei arhive vii și a unei arhive documentare pentru radiografierea extinsă a spațiilor în care se oprește. Expoziția muzeului va crește cu noi module expoziționale, formând o structură mobilă, care se construiește progresiv în teritoriu, ca un bulgăre de zăpadă. Aceste module se vor uni și vor fi prezentate integral la București în 2029. Cu fiecare destinație, MuzA își propune să aducă să aducă oamenii în centrul discuției despre arhitectură, să stimuleze participarea locuitorilor la evenimente, discuții și la construcția expozițiilor. Arhitectura devine, astfel, o platformă de dialog și de cunoaștere, o ocazie de a recupera memoria profesională și a descoperi noi forme echitabile și durabile de a construi și locui împreună. „De peste un secol, ideea unui muzeu de arhitectură în România revine ca un proiect necesar. Prin MuzA, acest demers devine realitate – nu sub forma unei clădiri, ci a unei mișcări. MuzA aduce arhitectura mai aproape de oameni și o privește ca parte a vieții de zi cu zi, propunând un cadru pentru cercetare, dialog și reflecție asupra felului în care locuim. De la conservare și renovare până la politici publice, muzeul își propune să deschidă întrebări și conversații despre viitorul spațiilor în care trăim. Iar acest proces nu poate începe decât în locuri reale, împreună cu cei care le trăiesc”, a delcarat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, în comunicatul oficial. Ce urmează după Fantezia în București Programul muzeului
Ciprian Ciucu anunță organizarea unui concurs de soluții pentru transformarea Bulevardului Magheru
„Am semnat un contract cu Ordinul Arhitecților (OAR) pentru a organiza un concurs internațional de soluții pentru a-l regândi, resistematiza și pentru a-l readuce în top, acolo unde a fost ani și ani de zile!”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Primarul General. „OAR va fundamenta împreună cu noi temele pentru soluții, vor exista dezbateri publice și soluția va fi aleasă de un panel de specialiști format din urbaniști, arhitecți, peisagiști, etc.”, continuă Ciucu. Ciucu a descris Bulevardul Magheru ca o arteră care „respinge” din cauza problemelor cu care se confruntă. „Bulevardul Magheru este astăzi un simplu culoar de tranzit, zgomotos, cu aer rău, poluat – nu atrage, ci respinge. An de an a tot pierdut poziții în clasamentul arterelor comerciale din lume. Magheru nu mai este atractiv astăzi. Nu atrage viață comercială, nici culturală, nu e plăcut, nu este verde, ci, mai degrabă, ne agresează și vizual, și auditiv și olfactiv”, transmite edilul. Printre alte proiecte ale Primăriei Municipiului București se numără și refacerea zonei Palatului Regal și pietonalizarea Căii Victoriei din apropierea obiectivului. „Acum, că avem bugetul aprobat și ne putem apuca să încheiem mai multe astfel de contracte (din păcate… cam la jumătatea anului) vom da drumul la mai multe concursuri de soluții. Cel mai important și mai important va fi cel aferent întregii zone a Palatului Regal. Aici dăm drumul la un PUZ ce va fi făcut tot în baza unui concurs de soluții. În viziunea mea, Calea Victoriei, în dreptul Palatului, trebuie să fie pietonală, traficul trebuie mutat în subteran, dar soluțiile vor reieși în urma competiției internaționale”, mai anunță șeful administrației locale.