Absența de la școală, un factor ignorat în criza obezității infantile
Ibbie, o adolescentă britanică în vârstă de 16 ani, este unul dintre cazurile severe tratate în cadrul clinicilor specializate pentru copiii cu obezitate. În timpul lockdownurilor provocate de pandemia de COVID-19, ea a început să mănânce mai mult și a renunțat ulterior la școală, după ce a fost victima bullyingului. La 12 ani ajunsese să cântărească aproximativ 140 de kilograme și fusese diagnosticată cu probleme grave la ficat. Potrivit datelor cercetătorilor citați de BBC, proporția copiilor de 10 și 11 ani supraponderali sau obezi din Marea Britanie a crescut de la 35% la 41% în timpul lockdownurilor. În prezent, aproximativ unul din zece copii din Anglia este obez la începutul școlii, iar proporția ajunge la unul din cinci până la finalul ciclului primar. Legătura dintre lipsa școlii și obezitate Profesorul Ken Ong, medic la Cambridge University Hospital, consideră că nivelul ridicat al obezității infantile ar putea avea legătură cu perioada în care copiii au fost scoși din rutina școlară. În același timp, datele arată că absenteismul școlar a crescut: de la aproximativ 10% dintre elevii din școlile de stat din Anglia în 2019 la 18% în prezent. Medicii indică mai multe posibile explicații. Copiii sunt, în general, mai activi în zilele în care merg la școală decât în weekend, iar mersul pe jos până la școală poate contribui la menținerea activității fizice. În plus, mesele servite în școli sunt supuse unor reguli nutriționale, în timp ce alimentația de acasă este mult mai variabilă. ȘI teoria inversă poate fi valabilă: evită școală pentru că sunt obezi Specialiștii subliniază însă că legătura dintre absenteism și obezitate nu este încă pe deplin demonstrată. Este posibil ca lipsa școlii să contribuie la creșterea în greutate, dar și obezitatea să determine unii copii să evite școala. Cercetătorii consideră că absenteismul este doar unul dintre factorii implicați, alături de alimentația nesănătoasă și consumul de alimente ultraprocesate. Costul obezității Medicii propun ca școlile să joace un rol mai important în sprijinirea copiilor cu obezitate, inclusiv prin planuri alimentare personalizate, monitorizarea hidratării și acces mai bun la servicii medicale. Unii specialiști consideră că absenteismul școlar ar trebui privit și ca o problemă de sănătate publică. În cazul Ibbie, tratamentul a inclus și injecții GLP-1. Adolescenta a pierdut aproximativ 64 de kilograme, iar starea sa de sănătate s-a îmbunătățit semnificativ. Medicii avertizează însă că medicamentele pentru slăbit nu reprezintă o soluție de sine stătătoare pentru copiii cu obezitate severă, care au nevoie de sprijin complex și de o rutină sănătoasă. În Anglia există în prezent 39 de clinici specializate pentru copiii cu exces sever de greutate, însă acestea ajung la aproximativ 5% dintre copiii eligibili. Costul anual al problemelor de sănătate asociate obezității, pentru toate grupele de vârstă, este estimat la 12 miliarde de lire sterline în cadrul NHS.
72% dintre părinți recunosc că ajung să cumpere ce le cer copiii la supermarket, chiar dacă nu voiau
Copiii influențează tot mai mult deciziile de cumpărare ale familiei la supermarket. Părinții cedează frecvent cererilor de mâncare nesănătoasă. Concluzia aparține unui studiu făcut pe 1.050 de părinți din Anglia, prezentat recent la Congresul European privind Obezitatea de la Istanbul, conform The Independent. Peste jumătate dintre părinții chestionați (58%) au recunoscut că sunt bătuți la cap frecvent să cumpere produse bogate în grăsimi, sare sau zahăr. În consecință, aproape trei sferturi (72%) au raportat că achiziționează adesea produsele solicitate. Ce produse cer cel mai des copiii Printre cele mai căutate produse s-au numărat înghețata și acadelele (45%), bomboanele și ciocolata (43%), dulciurile și biscuiții (42%). Copiii cu vârste între patru și 11 ani au fost cei mai insistenți. Peste jumătate dintre ei cer verbal produsele, unul din trei le pune direct în coș, iar aproximativ unul din șase indică un display sau o reclamă din magazin. Marketingul alimentar, factor agravant Cercetătoarea Emma Boyland, profesoară la Universitatea din Liverpool, atrage atenția că mediul actual de cumpărare nu îi ajută pe părinți să facă alegeri sănătoase. Ambalajele cu personaje prietenoase și reclamele văzute înainte de cumpărături influențează semnificativ cererile copiilor. Aproape un sfert dintre părinți (23%) au mărturisit că insistențele copiilor îi fac să se simtă supărați, vinovați sau stresați. Studiul semnalează că părinții cu insecuritate alimentară sunt sâcâiți mai frecvent, ceea ce reprezintă o sursă suplimentară de stres.