Pastila de slăbit care a cucerit America ar putea ajunge curând și în Europa
Ce a decis Agenția Europeană pentru Medicamente în privința Wegovy comprimat Agenția Europeană pentru Medicamente a recomandat aprobarea versiunii comprimat a Wegovy, medicamentul pentru slăbit al companiei daneze Novo Nordisk. Decizia ar putea oferi companiei un avans temporar față de rivalul american Eli Lilly pe piața europeană. EMA a recomandat oficial aprobarea formei orale a Wegovy. Dacă decizia finală va fi favorabilă, Novo Nordisk va fi prima companie cu un comprimat pentru slăbit autorizat în Europa. Eli Lilly nu are încă un produs similar aprobat pe continent, conform Világgazdaság. Cât de bine s-a vândut comprimatul Wegovy în Statele Unite Forma orală a Wegovy a fost un succes în America. În primul trimestru din 2026, comprimatul a fost prescris pentru 1,3 milioane de pacienți. Avansul față de Eli Lilly a fost însă scurt. În aprilie, și produsul american a obținut autorizația autorităților americane. Ce poziție ocupă Novo Nordisk față de Eli Lilly pe piața medicamentelor pentru slăbit Compania daneză se află în dezavantaj față de Eli Lilly în segmentul injecțiilor. Produsul american, comercializat sub numele Mounjaro sau Zepbound, domină această piață. Novo Nordisk a fost nevoită să reducă deja prețul formulării injectabile a Wegovy din cauza concurenței. Cum arată situația financiară a Novo Nordisk în 2026 La ultima comunicare a rezultatelor, compania și-a îmbunătățit așteptările pentru acest an. Totuși, se estimează o scădere a profitului și a veniturilor cu 4 – 12%. Acțiunile Novo Nordisk au pierdut peste 70% din valoare față de maximul atins în vara lui 2024. Atunci, compania era cea mai valoroasă listată la bursă din Europa.
Impactul neașteptat al obezității asupra corpului a fost descoperit cu inteligența artificială
Un nou instrument al inteligenței artificiale îi ajută pe oamenii de știință să studieze obezitatea și modul în care afectează tot corpul, potrivit Euronews. Acest „atlas corporal” dezvăluie daune extinse dincolo de țesutul adipos, obezitatea afectând corpul la nivel celular. Studiul a fost publicat în revista „Nature”, la care au colaborat cercetători de la Helmholtz München, Universitatea Ludwig Maximilian din München și de la instituții colaboratoare. MouseMapper permite studiul întregului corp în același timp Modelul de IA utilizat, numit MouseMapper, a construit un „atlas” 3D detaliat al întregului corp. Acesta a identificat organe, nervi și celule imune în zeci de milioane de structuri simultan. Până acum, oamenii de știință puteau studia doar modificările bolilor organ cu organ. Noul sistem permite o imagine completă a corpului într-o singură analiză. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au marcat nervii și celulele imune la șoareci folosind markeri fluorescenți. Ulterior, animalele au fost tratate cu tehnici de curățare a țesuturilor, care au făcut corpurile transparente optic. În același timp, au fost păstrate aceste semnale fluorescente, mai arată sursa. IA a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi Microscopia specială cu folie de lumină a produs scanări 3D de înaltă rezoluție ale corpurilor. Apoi, inteligența artificială a analizat automat imaginile și a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi. Astfel, cercetătorii au putut vedea unde apar simultan inflamația și leziunile structurale în tot corpul. Oamenii de știință au testat sistemul pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Animalele au dezvoltat obezitate și modificări metabolice similare cu cele ale oamenilor. Rezultatele au arătat inflamații pe scară largă și modificări ale țesutului în mai multe organe, inclusiv grăsime, ficat și mușchi. Descoperiri fascinante la nivelul sistemului nervos Cercetătorii au descoperit modificări structurale majore la nivelul nervului trigemen, care controlează senzația facială. La șoarecii obezi, nervul avea mai puține ramificații și terminații. În acest mod, s-a sugerat o pierdere a funcției senzoriale normale. Testele comportamentale au confirmat că șoarecii au răspuns mai puțin la atingere și stimulare. Oamenii de știință au analizat apoi mostre de țesut uman de la persoane cu obezitate. Ei au descoperit modificări moleculare similare în ganglionul trigemen, centrul nervos legat de senzația facială. Descoperirile sugerează că leziunile nervoase legate de obezitate observate la șoareci pot apărea și la oameni. „Gemenii digitali”, un viitor instrument de simulare a progresiei bolilor Platforma ar putea transforma modul în care sunt studiate bolile complexe, susțin oamenii de știință. Cu ajutorul IA, pot examina acum modul în care bolile afectează întregul corp și nu doar să analizeze un organ pe rând. Cercetătorii își doresc să construiască în viitor „gemeni digitali” ai unor organisme. Aceștia le-ar permite să simuleze progresia bolilor și să testeze tratamente înainte de a trece la experimente fizice. Construcția lor ar putea accelera descoperirea medicamentelor și ar reduce nevoia de experimente pe animale, mai precizează sursa.
Epidemia de obezitate împarte planeta în două: scad cazurile în țările bogate și cresc în cele sărace. Care este motivul
Omenirea trăiește de 40 de ani sub presiunea unei „epidemii globale de obezitate”, un val de creștere în greutate care mărește riscul de tumori, boli cardiovasculare, metabolice și neurologice. Termenul de „epidemie” a fost introdus de comunitatea științifică în anii ’90, pe fondul creșterii prevalenței obezității, și este folosit și astăzi pentru a descrie una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale. Organizația Mondială a Sănătății o numește „globezitate”, scrie El Pais. Ideea unei pandemii neinfecțioase care se răspândește inevitabil pe glob s-a fixat în imaginarul colectiv, însă o nouă cercetare publicată miercuri în revista Nature, un reper al științei mondiale, nuanțează această perspectivă și deschide o fereastră spre optimism. Studiul arată că, deși această afecțiune este mai răspândită acum decât la sfârșitul secolului XX, în ultimii ani ritmul de creștere a încetinit sau chiar s-a inversat în regiunile mai favorizate ale planetei. Acolo unde continuă să crească accelerat este în țările mai sărace. Descoperirea unei traiectorii diferite a obezității la nivel global oferă o rază de speranță în fața acestei amenințări. „Acest lucru oferă o perspectivă mai optimistă, sugerând că se fac progrese și pune sub semnul întrebării ideea larg acceptată că trăim o epidemie globală de obezitate, ceea ce ar putea simplifica excesiv diversitatea situațiilor din diferite țări”, susține Majid Ezzati, cercetător la Imperial College din Londra și autor al studiului, într-un comunicat. Oamenii de știință afirmă că tendința către obezitate „nu este inevitabilă” și atribuie încetinirea epidemiei în țările bogate unui amestec de factori sociali, economici și tehnologici care influențează accesul la diferite alimente. În ceea ce privește apariția medicamentelor revoluționare anti-obezitate, precum Ozempic, autorii consideră că acestea sunt prea recente pentru a fi influențat deja tendințele, dar admit că vor juca un rol important în evoluția viitoare a prevalenței obezității. Potrivit acestei cercetări, care a analizat datele a 232 de milioane de persoane din 200 de țări între 1980 și 2024, nivelurile de obezitate au evoluat în ritmuri diferite în lume în ultimii 45 de ani. În anii ’80, prevalența acestei afecțiuni a început să crească în țările bogate și s-a extins la nivel global, dar în ritmuri și intensități diferite, desenând traiectorii foarte eterogene. Înainte de noul mileniu, de exemplu, prevalența obezității la copii din țările cu venituri mari era în creștere, dar această tendință a încetinit, s-a oprit sau chiar s-a inversat ulterior. Danemarca a fost prima țară care a reușit să încetinească fenomenul la începutul anilor ’90; au urmat Islanda, Elveția, Belgia și Germania. Până la mijlocul anilor 2000, creșterea obezității la copii stagnase în mare parte din țările bogate. Doar Australia, Finlanda și Suedia au continuat să înregistreze creșteri susținute ale obezității infantile. Îmbunătățirile în țările cu venituri mari au fost observate mai întâi la copii și, aproximativ un deceniu mai târziu, la adulți. Mai întâi la femei și apoi la bărbați. Autorii subliniază că, până în 2024, în unele țări, precum Spania și Italia, ritmul de creștere a obezității la adulți a devenit negativ, ceea ce înseamnă că afecțiunea era în scădere. Pentru Albert Goday, endocrinolog la Spitalul del Mar, această cercetare aduce „puțină lumină la capătul tunelului pandemiei de obezitate”, dar această rază de speranță nu trebuie să ducă la relaxare: „Se vede că acea creștere continuă a obezității s-a atenuat în unele regiuni. Dar ne putem relaxa pentru că epidemia este sub control? Nu. Dacă aceasta ar fi concluzia, ar fi greșit… Prevalența rămâne foarte ridicată”, avertizează expertul. Potrivit Ministerului Sănătății din Spania, 15% dintre adulți și 7% dintre copii suferă de obezitate. Studiul publicat în Nature subliniază că, chiar și în aceste tendințe de scădere, țările bogate au încetinit fenomenul la niveluri foarte diferite. Stabilizarea sau inversarea în Europa Occidentală și Japonia s-a produs la prevalențe de 4%–15% la copii și 11%–23% la adulți. În schimb, în țările bogate de limbă engleză, precum Statele Unite și Noua Zeelandă, stabilizarea s-a produs la niveluri mult mai ridicate: între 25% și 43% la adulți și între 7% și 23% la copii. Această fază de stagnare sau inversare a creșterii obezității a fost majoritară în țările bogate, dar nu generalizată: studiul arată că, în Finlanda și în rândul femeilor din Norvegia și Belgia, creșterea nu s-a oprit în acești 45 de ani. Prăpastia inegalității Cercetarea scoate în evidență, totodată, o prăpastie uriașă de inegalitate care continuă să se adâncească. Astfel, în ciuda progreselor din țările bogate, în regiunile mai sărace obezitatea a crescut constant în ultimele decenii. În 2024, ritmul de creștere a fost cel mai mare din istorie în 84 de țări pentru femei și în 109 pentru bărbați, majoritatea fiind state cu venituri mici sau medii. Camille Lassale, cercetătoare la ISGlobal, afirmă că acest studiu ilustrează „tranziția epidemiologică” prin care trece lumea: „Țările cu venituri medii și mici încep să aibă probleme specifice țărilor bogate”. Acest fenomen este legat de globalizare și de schimbările în stilul de viață, care duc la adoptarea unor obiceiuri occidentale, de la alimentație până la activitatea fizică. Și în țările sărace, creșterea obezității are loc în contexte foarte diferite. În 2024, nivelurile din Africa de Est, în țări precum Etiopia sau Rwanda, erau sub 5%, în timp ce în Europa Centrală sau America Latină ajungeau la 30%–40%. În toate aceste regiuni, obezitatea este în creștere, dar punctul de plecare diferă semnificativ. În America de Sud, tendința este clar ascendentă, iar prevalența a depășit deja nivelurile din unele țări bogate. De exemplu, în Peru, 19% dintre băieți erau obezi în 2024, iar ritmul de creștere este în continuare foarte ridicat. Creșteri accelerate au fost observate și în rândul fetelor din Columbia, Brazilia, Bolivia, Paraguay, Argentina și Uruguay. La adulți, obezitatea continuă să crească rapid în Peru și Brazilia, pentru ambele sexe, dar și în rândul bărbaților din Ecuador și Bolivia. Aceste creșteri rapide au loc în țări unde prevalența este deja foarte ridicată. În Chile, de exemplu, 26% dintre fete și 31% dintre băieți sunt obezi, iar la adulți procentul ajunge la 47% la femei și 35% la bărbați. În Mexic, un
Pastilele pentru slăbit: când ar trebui folosite și ce risc presupun pentru sănătatea ta
Utilizarea unor pastile pentru combaterea obezității a crescut semnificativ în ultima perioadă. Cererea tot mai mare, alimentată în parte de rezultatele în scăderea în greutate, a deschis o dezbatere importantă: cât de sigure sunt aceste tratamente, ce efecte secundare pot avea și în ce situații ar trebui prescrise, scrie La Vanguardia. Specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona au explicat aceste aspecte într-o analiză realizată de endocrinologii Antonio Jesús Blanco și Ana de Hollanda. Ce sunt aceste pastile Printre cele mai cunoscute tratamente utilizate pentru pierderea în greutate se numără semaglutide și liraglutide. Aceste substanțe imită acțiunea hormonului GLP-1, o substanță produsă în intestin după masă, care ajută la reglarea nivelului de glucoză din sânge, controlează apetitul și crește senzația de sațietate. Inițial, aceste tratamente au fost dezvoltate pentru diabet. Ulterior s-a constatat că pot contribui și la reducerea greutății la persoanele cu obezitate sau cu suprapondere asociată unor factori de risc. Ca orice alt tratament, aceste pastile trebuie prescrise numai după o evaluare medicală individuală și nu ar trebui utilizate niciodată fără supravegherea unui specialist. Ce efecte secundare pot apărea Un aspect important este că niciun tratament nu este lipsit de efecte adverse. Din acest motiv, prospectele includ atât reacțiile observate în timpul studiilor clinice, cât și cele raportate după introducerea pe piață. Acest lucru nu înseamnă că toate persoanele care folosesc aceste pastile vor avea astfel de simptome sau că fiecare pacient va experimenta toate reacțiile menționate. În cazul pastilelor pentru pierderea în greutate, cele mai frecvente efecte secundare sunt digestive. Pot apărea greață, care rareori ajunge la vărsături, constipație sau diaree, dar și reflux sau senzație de arsură la stomac. Apariția acestor simptome depinde, în mare măsură, de doza administrată și, de obicei, se reduce în timp. Posibile efecte secundare asupra vederii Specialiștii au identificat și două situații în care aceste tratamente ar putea influența vederea. Prima se referă la pacienții cu diabet slab controlat și cu retinopatie preexistentă, o boală care afectează retina, partea ochiului responsabilă de vedere. În aceste cazuri, scăderea rapidă a nivelului de glucoză din sânge poate provoca o agravare temporară a problemelor de vedere. Acest fenomen nu este specific doar substanței semaglutide și poate apărea și în cazul altor tratamente pentru diabet, cum ar fi insulina. În al doilea rând, Agenția Europeană a Medicamentului a avertizat recent asupra unui posibil risc, foarte rar, de neurită optică, o inflamație a nervului optic, asociată tratamentului cu semaglutidă. Incidența estimată este de aproximativ un caz la 1.000 de persoane într-o perioadă de trei ani. Medicii subliniază că rolul specialistului este de a evalua atent raportul dintre riscuri și beneficii pentru fiecare pacient. De aceea, tratamentele pentru obezitate trebuie prescrise doar de profesioniști calificați, după o evaluare medicală completă. Ce nivel de siguranță au aceste tratamente În linii generale, potrivit specialiștilor de la Hospital Clínic Barcelona, aceste tratamente au un profil de siguranță considerat rezonabil. Ele acționează asupra unor hormoni intestinali, precum GLP-1 sau GIP, eliberați după masă. Datorită acestui mecanism, nu produc în mod obișnuit interacțiuni medicamentoase complexe. Acest profil de siguranță a contribuit la popularitatea pe care aceste tratamente au câștigat-o în ultimii ani. Cu toate acestea, indicația și utilizarea lor trebuie evaluate individual pentru fiecare pacient. De ce au apărut procese Dincolo de domeniul medical, aceste tratamente au ajuns și în centrul dezbaterilor publice, mai ales în Statele Unite. Creșterea utilizării tratamentelor din familia GLP-1, inclusiv Ozempic, a dus la peste 1.200 de procese colective legate de apariția unor efecte adverse. Această situație a readus în discuție modul în care pacienții sunt informați despre riscurile tratamentelor și responsabilitatea companiilor farmaceutice în comunicarea acestor riscuri. Specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona subliniază însă că existența acestor procese nu înseamnă neapărat că tratamentele sunt nesigure. La fel ca în cazul multor terapii inovatoare, utilizarea lor pe scară largă poate scoate la iveală efecte secundare rare care nu apar întotdeauna în studiile clinice inițiale. În același timp, companiile farmaceutice susțin că o parte dintre reacțiile adverse invocate în procese ar fi legate de utilizarea tratamentelor în afara indicațiilor aprobate de autoritățile de reglementare. De aceea, specialiștii insistă că aceste pastile trebuie utilizate doar sub supraveghere medicală, iar decizia de a începe sau continua tratamentul trebuie luată împreună cu medicul curant.
Avertismentul unui medic: Obezitatea sufocă plămânii
Obezitatea nu înseamnă doar kilograme în plus, ci o presiune constantă asupra organelor vitale, inclusiv asupra plămânilor. Medicii avertizează că excesul ponderal favorizează apariția unor patologii respiratorii severe, de la sindromul de apnee în somn până la insuficiență respiratorie acută, și poate agrava semnificativ evoluția bolilor pulmonare deja existente. „Obezitatea are toate caracteristicile unei epidemii: creștere exponențială, răspândire globală, factori «transmisibili» – și vorbim despre dietă, stil de viață, sedentarism. Această boală aduce o restricție mecanică asupra plămânilor, o creștere a riscului de boli respiratorii, pe lângă cele cardiovasculare, diabet sau cancer, cu un impact major asupra calității vieții și a mortalității. Dacă ar fi să realizăm un clasament al poverii obezității, plămânii suportă între 15 și 25%, fiind devansați de ficat – 30-40% – și de sistemul cardiovascular – între 25 și 35%”, explică, pe Facebook, Cristian Oancea, medic primar pneumolog. Cum afectează obezitatea funcția pulmonară Excesul de țesut adipos, în special la nivel abdominal și toracic, limitează mișcările diafragmei și reduce volumul pulmonar. În timp, această restricție mecanică poate duce la apariția sindromului de apnee în somn, la alterarea controlului respirației și la dezvoltarea unei restricții ventilatorii majore. Totodată, obezitatea influențează mecanica respiratorie și favorizează inflamația cronică, cu impact direct asupra imunității pulmonare și asupra microbiotei plămânului. „La pacienții obezi vorbim despre un risc major de bronșite și pneumonii bacteriene, despre infecții respiratorii virale sau bacteriene recurente, dar și despre patologii respiratorii complexe, cum sunt tromboembolismul pulmonar, hipertensiunea arterială pulmonară sau sindromul de detresă respiratorie acută – o formă severă de insuficiență respiratorie. De asemenea, poate apărea o patologie obstructivă ori restrictivă și chiar fibroză pulmonară. În plus, modificările farmacocinetice și farmacodinamice pot afecta eficiența antibioticelor”, avertizează specialistul. Un alt risc major este apariția sau agravarea astmului bronșic. Grăsimea acumulată la nivel abdominal și toracic determină funcționarea plămânilor la un volum redus, ceea ce duce la închiderea prematură a căilor aeriene mici și la creșterea reactivității bronșice. Astfel, pacienții obezi pot dezvolta simptome respiratorii chiar și în absența unui diagnostic anterior de boală pulmonară. Obezitatea agravează astmul În cazul persoanelor care suferă deja de astm, excesul ponderal poate face diferența dintre o evoluție stabilă și o decompensare severă, cu risc crescut de internare în secțiile de terapie intensivă. Medicii subliniază că scăderea în greutate, activitatea fizică regulată și monitorizarea periodică a funcției pulmonare pot reduce considerabil riscul de complicații. „Practic, obezitatea modifică parametrii funcționali respiratori chiar și la persoane care nu au fost diagnosticate cu vreo boală pulmonară până în acel moment. Iar la pacienții care au deja o patologie respiratorie, excesul ponderal poate însemna diferența dintre o evoluție controlată și o decompensare severă, ceea ce implică un risc mai mare de internare în terapie intensivă. Controlul greutății corporale, sportul și activitatea fizică regulată, dar și evaluările funcționale respiratorii periodice pot reduce semnificativ riscul de complicații”, este concluzia medicului.
Sondaj: 3 din 4 români au încercat să slăbească cel puțin o dată. Rezultatele, adesea minime sau temporare
Principalele motive pentru care românii își doresc să prioritizeze slăbitul sunt sănătatea (40%), starea de bine (34%) și aspectul fizic (25%), arată un sondaj realizat la nivel național, la inițiativa Novo Nordisk. Pentru majoritatea celor care au încercat să slăbească, rezultatele au fost inexistente(12%), minime sau nesustenabile(38%), kilogramele pierdute fiind recâștigate în timp (26%). Cele mai folosite metode de slăbit În topul metodelor utilizate de români pentru a slăbi se află sportul/fitnessul (37%), apoi dietele restrictive sau „diete-minune” (28%) și numărarea caloriilor ori folosirea aplicațiilor online (24%). Sondajul arată că, pentru mulți respondenți, procesul de slăbire este unul ciclic, marcat de încercări repetate și rezultate temporare, iar efectul „yo-yo”, slăbit urmat de recâștigarea kilogramelor, este menționat frecvent. Respondenții indică drept principale obstacole în menținerea greutății stresul, oboseala și stilul de viață modern (45%), lipsa voinței (34%), dar și lipsa informațiilor corecte (11%). Obezitatea, boală cronică complexă Această percepție este susținută și de datele europene. Un studiu realizat la inițiativa Novo Nordisk în cinci țări europene arată că 43% dintre respondenți nu știu că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică obezitatea drept o boală cronică complexă. În România, potrivit Atlasului Obezității, aproximativ 40% dintre adulți trăiesc cu obezitate, iar peste 70% sunt în zona de suprapondere sau obezitate. „Rezoluțiile de An Nou sunt adesea un punct de pornire bine intenționat, dar ele pot pune o presiune suplimentară pe oameni atunci când rezultatele nu apar. Datele acestui sondaj ne arată că avem un procent copleșitor de oameni convinși că doar voința lor este răspunzătoare de slăbit, respectiv 86%. Consider că este rolul nostru să încercăm să explicăm că obezitatea este o consecință a factorilor genetici, a factorilor de mediu, a diverselor situații prin care trecem. Să fim mai blânzi cu noi înșine: gestionarea greutății este un proces complex, care nu ar trebui văzut ca un eșec personal și să căutăm sprijin, mergând la doctor”, a declarat Katarzyna Kaspercka, reprezentantă a Novo Nordisk. Deschidere către opțiuni medicale Rezultatele arată și o deschidere către soluții medicale. Aproape o treime dintre respondenți (31%) spun că ar lua în considerare opțiuni medicale pentru gestionarea greutății dacă ar avea probleme de sănătate asociate obezității. Totodată, 25% afirmă că ar apela la farmacoterapie dacă ar avea informații clare și explicații medicale, iar 17% ar face acest pas dacă alte metode nu au funcționat. Sondajul a fost realizat împreună cu iVox, în România, în ianuarie 2026, pe un eșantion de peste 1.000 de adulți, și a analizat rezoluțiile legate de slăbit, motivațiile, metodele folosite și nivelul de informare despre obezitate.
Mitul voinței în lupta cu kilogramele în plus. De ce unii oameni slăbesc greu, indiferent cât se străduiesc
Nutriționiștii care lucrează zilnic cu pacienți supraponderali observă frecvent persoane extrem de motivate, bine informate și disciplinate, care totuși nu reușesc să slăbească. Medicii explică faptul că obezitatea este influențată puternic de factori genetici. Anumite gene controlează senzația de foame și sațietate, iar unele variante genetice îi fac pe oameni să se simtă mai flămânzi și mai puțin sătui după masă, relatează BBC. Gena care afectează apetitul și genele care influențează metabolismul Unul dintre cele mai studiate exemple este gena MC4R, care afectează apetitul și consumul de alimente. Mutații ale acestei gene sunt întâlnite la o parte importantă a populației și pot favoriza mâncatul excesiv. Mai mult, există alte gene care influențează metabolismul, adică felul în care organismul arde caloriile, ceea ce face ca două persoane care mănâncă la fel să ia în greutate diferit. Pe lângă genetică, corpul are un mecanism prin care încearcă să mențină o anumită greutate considerată „normală” pentru el, un fel de termostat biologic. Atunci când cineva slăbește rapid prin dietă severă, creierul reacționează ca și cum organismul ar fi înfometat: crește pofta de mâncare și încetinește metabolismul. Acest lucru explică de ce multe persoane ajung să recâștige kilogramele pierdute, fenomen cunoscut drept efectul yo-yo. Un rol important îl joacă hormonii, în special leptina, care transmite creierului câtă energie este stocată în corp. În mediul alimentar modern, bogat în produse ultraprocesate și zahăr, acest sistem se dereglează frecvent, iar semnalele de sațietate nu mai funcționează corect. Obezitatea nu înseamnă lipsă de voință Creșterea obezității la nivel global nu este pusă pe seama lipsei de voință, ci a unui mediu care favorizează supraalimentarea. Mâncarea ieftină, calorică și intens promovată este peste tot, porțiile sunt mai mari, iar mișcarea devine tot mai greu de integrat în viața zilnică. Specialiștii numesc acest context „mediu obezogen”. Totuși, există opinii diferite privind rolul responsabilității personale. Unii experți subliniază că, deși mediul contează enorm, oamenii pot reuși să slăbească și să își mențină greutatea, chiar dacă procesul este dificil. Alții atrag atenția că a pune accentul exclusiv pe voință creează vinovăție și stigmatizare, fără a rezolva problema reală. Concluzia tot mai prezentă în rândul specialiștilor este că obezitatea nu este un defect de caracter, ci o afecțiune complexă, influențată de biologie, hormoni, gene și mediul în care trăim. Sprijinul medical, educația nutrițională și schimbările pe termen lung sunt mult mai eficiente decât simplul îndemn de a „avea mai multă voință”.
Adio, dietă forțată! Suedia rescrie regulile: obezitatea, tratată oficial ca o boală a creierului în 2026
Multe persoane care trăiesc cu obezitate simt că nu primesc ajutorul pe care și-l doresc și de care au nevoie. Însă cercetările progresează, iar perspectiva asupra bolii începe să se schimbe, anunță ziarul Aftonbladet din Suedia. Nu ești singur și ai dreptul să primești ajutorul de care ai nevoie, spune Ximena Ramos Salas, președinta Bias 180. Pentru cei care trăiesc cu obezitate, aceasta poate părea o „călătorie” solitară, dar există ajutor și sprijin disponibile. Boala, numită anterior obezitate, nu are legătură doar cu greutatea și nici cu caracterul rău. Cercetările în domeniu au făcut progrese mari, iar astăzi se pune mai mult accent pe ceea ce se poate – și ar trebui – schimba. Nu în ultimul rând, este importantă perspectiva persoanei afectate. Obezitatea este clasificată acum drept boală cronică și, deși progresul a fost lent de la introducerea clasificării, s-a înregistrat o schimbare evidentă în ultimii ani. Ximena Ramos Salas este cercetător și președinte al Bias 180, o organizație globală non-profit care lucrează pentru a combate prejudecățile, stigmatizarea și practicile și politicile discriminatorii în domeniul sănătății. Ximena Ramos Salas Majoritatea persoanelor care trăiesc cu obezitate au încercat să slăbească mult timp. Nu de puține ori, timp de peste un deceniu. Când nu reușesc, se consideră a fi eșuate și ajung într-o spirală negativă. Aici au nevoie de sprijin, pentru a evita să aibă o părere proastă despre ele, spune Ximena Ramos Salas. Ereditatea, un factor de risc puternic Ereditatea este un factor de risc puternic, iar genele noastre determină susceptibilitatea la creșterea în greutate. În studiile clinice, eritabilitatea ( trăsăturile datorate unei gene/ moștenite) obezității este estimată la 40-70%. Aceasta înseamnă că toți avem afecțiuni diferite și riscuri ridicate diferite de a dezvolta obezitate. – Există mulți factori diferiți care contribuie la obezitate, inclusiv modificări ale reglării apetitului și ale metabolismului energetic al organismului, ceea ce face dificilă influențarea greutății corporale. Cu toate acestea, foarte puțini oameni au fost informați despre acest lucru și trebuie să fie cunoscut pe scară largă. Trebuie ruptă spirala negativă Stresul este un alt factor care poate afecta metabolismul organismului și poate crește tendința de a stoca grăsime. – Am vorbit cu multe persoane cu obezitate și ele cred că sunt afectate negativ de opinia generală care predomină în jurul obezității. Li s-a spus că ar fi putut face mai bine: „să facă mai multă mișcare”, „să mănânce mai sănătos”. Stresul legat de bunăstarea lor și faptul că nu fac suficient pentru sănătatea lor poate duce la o spirală negativă. Ca pacient, ar trebui să simți că nu este vina ta, că nu ești singur și că ai dreptul să primești ajutorul de care ai nevoie. Cauzele care stau la baza obezității sunt complexe Obezitatea se datorează unui dezechilibru pe termen lung între aportul energetic și pierderea de energie, dar cauzele acestui dezechilibru sunt complexe. Genele noastre determină cât de susceptibili suntem la creșterea în greutate pe parcursul vieții. Genele care promovează depozitarea grăsimilor au fost anterior un avantaj atunci când disponibilitatea alimentelor era limitată, dar în societatea noastră modernă aceste gene devin un dezavantaj. Se estimează că eritabilitatea obezității este între 40-70%. Obezitatea este caracterizată prin modificarea reglării apetitului și a metabolismului energetic, cu scopul de a menține sau crește greutatea corporală. Acest lucru face mai dificilă atât pierderea în greutate, cât și menținerea unei greutăți stabile mai mici. Alți factori care contribuie includ factorii socio-economici și culturali, sexul, condițiile de viață și stilul de viață, inclusiv stresul, somnul, timpul petrecut în fața ecranelor, activitatea fizică, obiceiurile legate de consumul de alcool și accesul la alimente bogate în energie. În plus, sănătatea mintală, alte boli și anumite medicamente pot fi factori care contribuie. IMC-ul este o măsură utilizată pentru clasificarea obezității. Cu toate acestea, IMC-ul nu ia în considerare compoziția corporală și îi lipsește o perspectivă holistică asupra sănătății pacientului. Obezitatea trebuie diagnosticată prin diverse examinări, unde IMC-ul este doar o parte a diagnosticului. OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a clasificat obezitatea drept boală cronică în 1997. Cu toate acestea, Consiliul Național pentru Sănătate și Bunăstare din Suedia a așteptat până în 2013 înainte de a introduce boala ca diagnostic în Suedia. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Țara din Europa care interzice reclamele la alimente nesănătoase
Ouăle revin în meniu. Un nou studiu demonstrează că nu există legătură cu obezitatea în cazul unui consum moderat
Într-o analiză recentă publicată în revista Poultry Science, cercetătorii au efectuat o analiză cuprinzătoare pentru a afla dacă un consum frecvent de ouă crește riscul de obezitate la oamenii sănătoși. Specialiștii au analizat studii despre nutriție realizate între 2002 și 2022. Ei au descoperit că majoritatea nutrienților derivați din ouă nu sunt asociați cu un risc crescut de obezitate, potrivit News Medical. De asemenea, cercetătorii au aflat că oamenii reacționează diferit în ceea ce privește colesterolul alimentar. Unele persoane au fost clasificate drept „persoane cu răspuns rapid” care pot avea modificări semnificative ale nivelului de colesterol. Ca urmare, experții at subliniat importanța sfaturilor dietetice personalizate. Studiul a mai demonstrat că alegerea metodei de gătit modifică substanțial compoziția nutrițională a ouălor, afectând semnificativ efectele asupra sănătății umane. Mai exact, ouăle fierte moi au fost identificate ca fiind metoda optimă, păstrând cei mai benefici nutrienți în comparație cu ouăle fierte tari sau prăjite. În concluzie, șapte până la opt ouă pe săptămână nu au fost asociate cu un risc crescut de obezitate la oamenii sănătoși. Ouăle sunt recomandate Obezitatea este una dintre principalele preocupări de sănătate publică ale societății moderne. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că unul din opt oameni trăiește cu această afecțiune. Noua cercetare evidențiază lipsa dovezilor care să lege consumul frecvent, dar moderat, de ouă de riscul crescut de obezitate. Totodată, arată că ouăle sunt una dintre cele mai sănătoase surse de proteine, aminoacizi esențiali și micronutrienți benefici pentru sănătatea umană. În concluzie, beneficiile pentru sănătate ale ouălor le fac un adaos ideal la dietele zilnice ale oamenilor. Persoanele care au probleme legate de colesterol trebuie să își restricționeze consumul săptămânal de ouă. În schimb, persoanele sănătoase nu ar trebui să aibă îngrijorări chiar dacă mănâncă peste 10 ouă pe săptămână.
Un studiu leagă un diagnostic de boală mintală gravă cu creșterea în greutate
Cercetarea, condusă de experți de la Institutul de Cercetare Biosanitară din Granada (ibs.GRANADA) și de la Universitatea din Oxford, a analizat modificările în greutate pe parcursul a cincisprezece ani la persoanele cu boli mintale și, prin intermediul rezultatelor, a subliniat necesitatea unei intervenții timpurii și coordonate pentru a preveni complicații precum diabetul de tip 2, scrie 20minutos. Studiul, condus de Carmen Piernas, cercetătoare la ibs.GRANADA, a examinat evoluția greutății a peste 113.000 de persoane tratate în sistemul public de sănătate britanic pe o perioadă de 15 ani, fiind cea mai amplă analiză de acest fel realizată până în prezent. Comparația dintre persoanele cu și fără boli mintale severe a relevat un model clar: cei care au primit acest diagnostic au avut tendința de a se îngrășa mai rapid și mai semnificativ, în special în primii cinci ani. Cele mai îngrijorătoare constatări ale studiului Această tendință a persistat în timp, demonstrând un impact de durată asupra sănătății lor fizice și, deși utilizarea antipsihoticelor a explicat o parte din această creștere în greutate, cercetătorii au observat că și cei care nu au luat aceste medicamente au luat mai mult în greutate decât populația generală. Aceste descoperiri indică influența altor factori, cum ar fi determinanții sociali, impactul funcțional al bolii în sine sau dificultățile în menținerea unui stil de viață sănătos. Una dintre cele mai îngrijorătoare constatări ale studiului este deconectarea dintre riscul detectat și intervenția disponibilă, deoarece, în ciuda faptului că primesc puțin mai multe sfaturi privind pierderea în greutate în asistența medicală primară, persoanele cu boli mintale severe nu accesează mai frecvent programe specializate de control al greutății. „Perioada imediat următoare diagnosticului este o perioadă critică. Dacă vrem să reducem decalajul în materie de sănătate fizică care afectează persoanele cu boli mintale severe, trebuie să ne asigurăm că acestea au acces la intervenții specifice, bazate pe dovezi. Creșterea în greutate nu este inevitabilă ”, a explicat Piernas, care este și profesor la Universitatea din Granada (UGR). Această lucrare oferă informații cheie pentru îmbunătățirea strategiilor de prevenție și asistență medicală, în special într-un grup de populație a cărui speranță de viață este, în medie, cu 15 ani mai mică decât cea a populației generale, parțial din cauza complicațiilor cardiovasculare.