Alertă pentru pacienții care folosesc GLP-1 să slăbească: sute de procese invocă un risc rar de pierdere a vederii
Potrivit relatărilor citate de The Wall Street Journal, pacienții susțin că medicamente precum Ozempic, Wegovy, Mounjaro și Zepbound ar fi contribuit la apariția acestei afecțiuni. Companiile Novo Nordisk și Eli Lilly au respins acuzațiile. NAION apare atunci când alimentarea cu sânge a nervului optic este redusă brusc, ceea ce poate duce la pierderea vederii, de regulă la un singur ochi. Academia Americană de Oftalmologie și Institutul Național pentru Ochi din SUA o descriu drept o cauză importantă a afectării acute a nervului optic la adulții de peste 50 de ani, potrivit New York Post. Potrivit oftalmologului Douglas Lazzaro, de la NYU Langone Health, pierderea vederii provocată de NAION poate fi severă, iar în prezent nu există un tratament dovedit care să inverseze leziunile nervului optic. Ce arată studiile Cercetările publicate până acum au analizat în special semaglutida, substanța activă din Ozempic și Wegovy. Un studiu publicat în JAMA Ophthalmology în 2025, care a analizat datele a aproximativ 37 de milioane de adulți, a identificat un risc modest mai mare de NAION în rândul persoanelor care utilizau semaglutidă, comparativ cu cele care luau medicamente din clasa inhibitorilor SGLT2. Un alt studiu realizat de cercetători de la Harvard Medical School și publicat în 2024 a indicat un risc relativ de aproximativ patru ori mai mare de NAION în cazul pacienților cu diabet de tip 2 cărora li se prescrisese semaglutidă. Cercetătorii au subliniat însă că riscul absolut a rămas foarte scăzut. Ambele cercetări au avut caracter observațional și nu pot demonstra că medicamentele provoacă NAION. Autorii au precizat că sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica existența și amploarea unei eventuale legături. Producătorii contestă acuzațiile Novo Nordisk a calificat procesele drept nefondate și a indicat cercetări finanțate de companie care nu au identificat o creștere a riscului de NAION asociată medicamentelor sale. Eli Lilly a declarat că monitorizează în continuare datele privind siguranța și a susținut că studiile disponibile în prezent nu demonstrează că medicamentele GLP-1 provoacă această afecțiune. Și autoritățile de reglementare au adoptat poziții prudente. Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) analizează dovezile privind o posibilă asociere între semaglutidă și NAION, fără să fi concluzionat că medicamentul provoacă această afecțiune. În Europa, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a considerat că există suficiente dovezi privind o posibilă asociere pentru a recomanda includerea NAION drept reacție adversă „foarte rară” în informațiile despre medicamentele pe bază de semaglutidă. Pierderea vederii poate fi permanentă NAION se manifestă de obicei prin pierderea bruscă și nedureroasă a vederii la un ochi. Pot apărea, de asemenea, vedere încețoșată sau diminuată, reducerea câmpului vizual și modificarea percepției culorilor. Simptomele apar frecvent dimineața, după trezire. Printre factorii de risc cunoscuți se numără vârsta, diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, apneea obstructivă în somn și fumatul. Medicii atrag atenția că situația este dificil de evaluat deoarece multe persoane care folosesc medicamente GLP-1 au diabet sau obezitate, afecțiuni care pot constitui ele însele factori de risc pentru NAION. Afecțiunea este rară, fiind estimate între două și zece cazuri la 100.000 de persoane anual, în funcție de populația analizată. Pierderea vederii poate fi permanentă, deși unii pacienți pot recupera parțial vederea în timp. Experții recomandă ca persoanele care urmează un tratament cu medicamente GLP-1 să nu întrerupă administrarea fără să discute mai întâi cu medicul. Beneficiile demonstrate ale acestor tratamente în cazul diabetului și obezității trebuie evaluate individual în raport cu eventualele riscuri. Un factor suplimentar este existența unui așa-numit „disc optic cu risc”, o particularitate anatomică a nervului optic care poate crește susceptibilitatea la NAION. Oftalmologul Douglas Lazzaro a declarat că, în cazul pacienților cu această caracteristică, ar lua în calcul evitarea semaglutidei, însă a apreciat că, pentru majoritatea pacienților, beneficiile generale pentru sănătate pot depăși riscul potențial.
Absența de la școală, un factor ignorat în criza obezității infantile
Ibbie, o adolescentă britanică în vârstă de 16 ani, este unul dintre cazurile severe tratate în cadrul clinicilor specializate pentru copiii cu obezitate. În timpul lockdownurilor provocate de pandemia de COVID-19, ea a început să mănânce mai mult și a renunțat ulterior la școală, după ce a fost victima bullyingului. La 12 ani ajunsese să cântărească aproximativ 140 de kilograme și fusese diagnosticată cu probleme grave la ficat. Potrivit datelor cercetătorilor citați de BBC, proporția copiilor de 10 și 11 ani supraponderali sau obezi din Marea Britanie a crescut de la 35% la 41% în timpul lockdownurilor. În prezent, aproximativ unul din zece copii din Anglia este obez la începutul școlii, iar proporția ajunge la unul din cinci până la finalul ciclului primar. Legătura dintre lipsa școlii și obezitate Profesorul Ken Ong, medic la Cambridge University Hospital, consideră că nivelul ridicat al obezității infantile ar putea avea legătură cu perioada în care copiii au fost scoși din rutina școlară. În același timp, datele arată că absenteismul școlar a crescut: de la aproximativ 10% dintre elevii din școlile de stat din Anglia în 2019 la 18% în prezent. Medicii indică mai multe posibile explicații. Copiii sunt, în general, mai activi în zilele în care merg la școală decât în weekend, iar mersul pe jos până la școală poate contribui la menținerea activității fizice. În plus, mesele servite în școli sunt supuse unor reguli nutriționale, în timp ce alimentația de acasă este mult mai variabilă. ȘI teoria inversă poate fi valabilă: evită școală pentru că sunt obezi Specialiștii subliniază însă că legătura dintre absenteism și obezitate nu este încă pe deplin demonstrată. Este posibil ca lipsa școlii să contribuie la creșterea în greutate, dar și obezitatea să determine unii copii să evite școala. Cercetătorii consideră că absenteismul este doar unul dintre factorii implicați, alături de alimentația nesănătoasă și consumul de alimente ultraprocesate. Costul obezității Medicii propun ca școlile să joace un rol mai important în sprijinirea copiilor cu obezitate, inclusiv prin planuri alimentare personalizate, monitorizarea hidratării și acces mai bun la servicii medicale. Unii specialiști consideră că absenteismul școlar ar trebui privit și ca o problemă de sănătate publică. În cazul Ibbie, tratamentul a inclus și injecții GLP-1. Adolescenta a pierdut aproximativ 64 de kilograme, iar starea sa de sănătate s-a îmbunătățit semnificativ. Medicii avertizează însă că medicamentele pentru slăbit nu reprezintă o soluție de sine stătătoare pentru copiii cu obezitate severă, care au nevoie de sprijin complex și de o rutină sănătoasă. În Anglia există în prezent 39 de clinici specializate pentru copiii cu exces sever de greutate, însă acestea ajung la aproximativ 5% dintre copiii eligibili. Costul anual al problemelor de sănătate asociate obezității, pentru toate grupele de vârstă, este estimat la 12 miliarde de lire sterline în cadrul NHS.
Două lucruri extrem de importante pe care nu ți le-a spus nimeni despre postul intermitent
Un studiu realizat în Statele Unite aduce rezultate promițătoare pentru adulții care au diabet zaharat de tip 1 și obezitate. Cercetătorii americani au descoperit că limitarea meselor la un interval de opt ore pe zi ar putea îmbunătăți controlul glicemiei, fără să crească riscul unor complicații metabolice grave. Rezultatele trebuie însă confirmate prin studii mai ample. O echipă de cercetători de la Universitatea Illinois din Chicago (UIC) a vrut să vadă dacă modificarea programului meselor poate avea efecte asupra glicemiei și greutății corporale la adulții cu diabet zaharat de tip 1 și obezitate. Studiul, publicat în revista Diabetes Care, a urmărit timp de șase luni 32 de adulți din zona orașului Chicago. Participanții aveau diabet de tip 1 și un indice de masă corporală (IMC) de cel puțin 30 kg/m², criteriu utilizat pentru definirea obezității. Cercetătorii au comparat trei strategii alimentare Primul grup a urmat o formă de alimentație cu timp limitat: participanții puteau mânca doar între orele 12:00 și 20:00, fără să fie obligați să numere caloriile. Al doilea grup a redus cu 25% aportul caloric zilnic, în timp ce participanții din grupul de control și-au păstrat obiceiurile alimentare obișnuite. După șase luni, diferențele au devenit vizibile. Glicemia a scăzut mai mult în grupul care a limitat orele de masă Participanții care și-au limitat alimentația la intervalul de opt ore au înregistrat valori mai bune ale glicemiei decât cei care au urmat dieta bazată pe reducerea caloriilor. Unul dintre indicatorii urmăriți de cercetători a fost hemoglobina glicozilată, cunoscută sub denumirea de HbA1c. Această analiză de sânge oferă o imagine asupra nivelului mediu al glicemiei din ultimele două-trei luni și este utilizată în mod obișnuit pentru monitorizarea diabetului. În grupul care a mâncat într-un interval de opt ore, valoarea medie a HbA1c a scăzut cu aproximativ 0,5 puncte procentuale față de nivelul inițial. Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât participanții nu au fost obligați să își calculeze zilnic caloriile consumate. A fost metoda sigură pentru persoanele cu diabet de tip 1? Aceasta a fost una dintre principalele întrebări ale cercetătorilor. În cazul diabetului de tip 1, organismul produce foarte puțină insulină sau deloc, iar pacienții depind de administrarea zilnică a acestui hormon. Modificarea programului meselor poate ridica, prin urmare, probleme legate de echilibrul glicemiei și de dozarea insulinei. În timpul celor șase luni, limitarea alimentației la opt ore pe zi nu a fost asociată cu o creștere a episoadelor severe de hipoglicemie sau hiperglicemie și nici cu o creștere a cazurilor de cetoacidoză diabetică. Cetoacidoza este o complicație gravă a diabetului, care poate apărea atunci când organismul nu dispune de suficientă insulină. În aceste condiții, organismul începe să folosească intens grăsimile pentru producerea energiei, iar în sânge se acumulează cetone, substanțe acide care pot deveni periculoase. Cercetătorii cer prudență Profesoara Krista Varady, specialistă în kinesiologie și nutriție la UIC și coordonatoarea cercetării, consideră că rezultatele oferă o primă dovadă că alimentația într-un interval orar limitat ar putea reprezenta o strategie sigură și potențial eficientă pentru adulții cu diabet de tip 1 și obezitate. Totuși, cercetătorii subliniază că rezultatele nu înseamnă că postul intermitent este potrivit pentru toate persoanele cu diabet de tip 1. Studiul a fost mic, cu doar 32 de participanți, iar perioada de urmărire a fost de șase luni. Din acest motiv, rezultatele nu pot fi extinse automat la întreaga populație cu diabet zaharat de tip 1. Echipa de cercetare intenționează să continue investigațiile prin studii mai mari și desfășurate în mai multe centre, pentru a verifica dacă beneficiile observate se mențin și într-un grup mai numeros și mai divers de pacienți. Pentru persoanele cu diabet de tip 1, mesajul cercetătorilor este unul important: schimbarea programului meselor nu ar trebui făcută pe cont propriu. Orice modificare semnificativă a alimentației trebuie discutată cu medicul endocrinolog sau cu echipa medicală care monitorizează pacientul, mai ales în condițiile în care tratamentul cu insulină trebuie adaptat permanent la necesarul organismului.
Aproape 90% dintre decesele cardiace au o cauză comună, arată un studiu amplu
Cercetătorii au analizat date din Studiul Global al Poverii Bolilor 2023, publicate în perioada 1990-2023. Ei au urmărit 12 factori de risc pentru boala cardiacă ischemică. Printre aceștia se numără colesterolul LDL ridicat, fumatul și poluarea cu particule, arată Medical News Today. În 2023, boala a provocat 473.000 de decese în Statele Unite. Cifra reprezintă o scădere de 58,7% față de anul 1990. Trei factori domină riscul de deces Tensiunea arterială sistolică ridicată a fost principalul factor de risc în 2023. Ea a fost urmată de alimentația nesănătoasă și de colesterolul LDL crescut. Acești trei factori au fost responsabili pentru aproape jumătate din decese. Potrivit autorului principal Gregory Roth, mulți dintre acești factori nu provoacă simptome vizibile. Boala poate fi prevenită, iar riscurile ei sunt modificabile, a subliniat el. Obezitatea și glicemia, riscuri în creștere Decesele legate de un indice de masă corporală ridicat au crescut cu 12,5% din 1990. Glicemia ridicată pe nemâncate a înregistrat o creștere de 10,5% în aceeași perioadă. Cardiologul Carlos Alfonso, neimplicat în studiu, confirmă aceste tendințe din practica medicală zilnică. El subliniază legătura tot mai puternică dintre obezitate, diabet și riscul cardiovascular. Un alt specialist, Cheng-Han Chen, spune că bolile cardiace rămân principala cauză de mortalitate în SUA. Ce recomandă medicii pentru prevenție Experții recomandă o dietă săracă în grăsimi saturate și alimente procesate. Exercițiile fizice zilnice ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Controlul colesterolului cu ajutorul statinelor este util pentru reducerea riscului. Cardiologul Renato Apolito recomandă și controlul glicemiei, alături de renunțarea la fumat. Verificările medicale regulate permit depistarea timpurie a acestor factori de risc. Cunoașterea propriilor valori medicale este esențială pentru prevenție, spun specialiștii.
Pastila de slăbit care a cucerit America ar putea ajunge curând și în Europa
Ce a decis Agenția Europeană pentru Medicamente în privința Wegovy comprimat Agenția Europeană pentru Medicamente a recomandat aprobarea versiunii comprimat a Wegovy, medicamentul pentru slăbit al companiei daneze Novo Nordisk. Decizia ar putea oferi companiei un avans temporar față de rivalul american Eli Lilly pe piața europeană. EMA a recomandat oficial aprobarea formei orale a Wegovy. Dacă decizia finală va fi favorabilă, Novo Nordisk va fi prima companie cu un comprimat pentru slăbit autorizat în Europa. Eli Lilly nu are încă un produs similar aprobat pe continent, conform Világgazdaság. Cât de bine s-a vândut comprimatul Wegovy în Statele Unite Forma orală a Wegovy a fost un succes în America. În primul trimestru din 2026, comprimatul a fost prescris pentru 1,3 milioane de pacienți. Avansul față de Eli Lilly a fost însă scurt. În aprilie, și produsul american a obținut autorizația autorităților americane. Ce poziție ocupă Novo Nordisk față de Eli Lilly pe piața medicamentelor pentru slăbit Compania daneză se află în dezavantaj față de Eli Lilly în segmentul injecțiilor. Produsul american, comercializat sub numele Mounjaro sau Zepbound, domină această piață. Novo Nordisk a fost nevoită să reducă deja prețul formulării injectabile a Wegovy din cauza concurenței. Cum arată situația financiară a Novo Nordisk în 2026 La ultima comunicare a rezultatelor, compania și-a îmbunătățit așteptările pentru acest an. Totuși, se estimează o scădere a profitului și a veniturilor cu 4 – 12%. Acțiunile Novo Nordisk au pierdut peste 70% din valoare față de maximul atins în vara lui 2024. Atunci, compania era cea mai valoroasă listată la bursă din Europa.
Impactul neașteptat al obezității asupra corpului a fost descoperit cu inteligența artificială
Un nou instrument al inteligenței artificiale îi ajută pe oamenii de știință să studieze obezitatea și modul în care afectează tot corpul, potrivit Euronews. Acest „atlas corporal” dezvăluie daune extinse dincolo de țesutul adipos, obezitatea afectând corpul la nivel celular. Studiul a fost publicat în revista „Nature”, la care au colaborat cercetători de la Helmholtz München, Universitatea Ludwig Maximilian din München și de la instituții colaboratoare. MouseMapper permite studiul întregului corp în același timp Modelul de IA utilizat, numit MouseMapper, a construit un „atlas” 3D detaliat al întregului corp. Acesta a identificat organe, nervi și celule imune în zeci de milioane de structuri simultan. Până acum, oamenii de știință puteau studia doar modificările bolilor organ cu organ. Noul sistem permite o imagine completă a corpului într-o singură analiză. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au marcat nervii și celulele imune la șoareci folosind markeri fluorescenți. Ulterior, animalele au fost tratate cu tehnici de curățare a țesuturilor, care au făcut corpurile transparente optic. În același timp, au fost păstrate aceste semnale fluorescente, mai arată sursa. IA a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi Microscopia specială cu folie de lumină a produs scanări 3D de înaltă rezoluție ale corpurilor. Apoi, inteligența artificială a analizat automat imaginile și a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi. Astfel, cercetătorii au putut vedea unde apar simultan inflamația și leziunile structurale în tot corpul. Oamenii de știință au testat sistemul pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Animalele au dezvoltat obezitate și modificări metabolice similare cu cele ale oamenilor. Rezultatele au arătat inflamații pe scară largă și modificări ale țesutului în mai multe organe, inclusiv grăsime, ficat și mușchi. Descoperiri fascinante la nivelul sistemului nervos Cercetătorii au descoperit modificări structurale majore la nivelul nervului trigemen, care controlează senzația facială. La șoarecii obezi, nervul avea mai puține ramificații și terminații. În acest mod, s-a sugerat o pierdere a funcției senzoriale normale. Testele comportamentale au confirmat că șoarecii au răspuns mai puțin la atingere și stimulare. Oamenii de știință au analizat apoi mostre de țesut uman de la persoane cu obezitate. Ei au descoperit modificări moleculare similare în ganglionul trigemen, centrul nervos legat de senzația facială. Descoperirile sugerează că leziunile nervoase legate de obezitate observate la șoareci pot apărea și la oameni. „Gemenii digitali”, un viitor instrument de simulare a progresiei bolilor Platforma ar putea transforma modul în care sunt studiate bolile complexe, susțin oamenii de știință. Cu ajutorul IA, pot examina acum modul în care bolile afectează întregul corp și nu doar să analizeze un organ pe rând. Cercetătorii își doresc să construiască în viitor „gemeni digitali” ai unor organisme. Aceștia le-ar permite să simuleze progresia bolilor și să testeze tratamente înainte de a trece la experimente fizice. Construcția lor ar putea accelera descoperirea medicamentelor și ar reduce nevoia de experimente pe animale, mai precizează sursa.
Epidemia de obezitate împarte planeta în două: scad cazurile în țările bogate și cresc în cele sărace. Care este motivul
Omenirea trăiește de 40 de ani sub presiunea unei „epidemii globale de obezitate”, un val de creștere în greutate care mărește riscul de tumori, boli cardiovasculare, metabolice și neurologice. Termenul de „epidemie” a fost introdus de comunitatea științifică în anii ’90, pe fondul creșterii prevalenței obezității, și este folosit și astăzi pentru a descrie una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale. Organizația Mondială a Sănătății o numește „globezitate”, scrie El Pais. Ideea unei pandemii neinfecțioase care se răspândește inevitabil pe glob s-a fixat în imaginarul colectiv, însă o nouă cercetare publicată miercuri în revista Nature, un reper al științei mondiale, nuanțează această perspectivă și deschide o fereastră spre optimism. Studiul arată că, deși această afecțiune este mai răspândită acum decât la sfârșitul secolului XX, în ultimii ani ritmul de creștere a încetinit sau chiar s-a inversat în regiunile mai favorizate ale planetei. Acolo unde continuă să crească accelerat este în țările mai sărace. Descoperirea unei traiectorii diferite a obezității la nivel global oferă o rază de speranță în fața acestei amenințări. „Acest lucru oferă o perspectivă mai optimistă, sugerând că se fac progrese și pune sub semnul întrebării ideea larg acceptată că trăim o epidemie globală de obezitate, ceea ce ar putea simplifica excesiv diversitatea situațiilor din diferite țări”, susține Majid Ezzati, cercetător la Imperial College din Londra și autor al studiului, într-un comunicat. Oamenii de știință afirmă că tendința către obezitate „nu este inevitabilă” și atribuie încetinirea epidemiei în țările bogate unui amestec de factori sociali, economici și tehnologici care influențează accesul la diferite alimente. În ceea ce privește apariția medicamentelor revoluționare anti-obezitate, precum Ozempic, autorii consideră că acestea sunt prea recente pentru a fi influențat deja tendințele, dar admit că vor juca un rol important în evoluția viitoare a prevalenței obezității. Potrivit acestei cercetări, care a analizat datele a 232 de milioane de persoane din 200 de țări între 1980 și 2024, nivelurile de obezitate au evoluat în ritmuri diferite în lume în ultimii 45 de ani. În anii ’80, prevalența acestei afecțiuni a început să crească în țările bogate și s-a extins la nivel global, dar în ritmuri și intensități diferite, desenând traiectorii foarte eterogene. Înainte de noul mileniu, de exemplu, prevalența obezității la copii din țările cu venituri mari era în creștere, dar această tendință a încetinit, s-a oprit sau chiar s-a inversat ulterior. Danemarca a fost prima țară care a reușit să încetinească fenomenul la începutul anilor ’90; au urmat Islanda, Elveția, Belgia și Germania. Până la mijlocul anilor 2000, creșterea obezității la copii stagnase în mare parte din țările bogate. Doar Australia, Finlanda și Suedia au continuat să înregistreze creșteri susținute ale obezității infantile. Îmbunătățirile în țările cu venituri mari au fost observate mai întâi la copii și, aproximativ un deceniu mai târziu, la adulți. Mai întâi la femei și apoi la bărbați. Autorii subliniază că, până în 2024, în unele țări, precum Spania și Italia, ritmul de creștere a obezității la adulți a devenit negativ, ceea ce înseamnă că afecțiunea era în scădere. Pentru Albert Goday, endocrinolog la Spitalul del Mar, această cercetare aduce „puțină lumină la capătul tunelului pandemiei de obezitate”, dar această rază de speranță nu trebuie să ducă la relaxare: „Se vede că acea creștere continuă a obezității s-a atenuat în unele regiuni. Dar ne putem relaxa pentru că epidemia este sub control? Nu. Dacă aceasta ar fi concluzia, ar fi greșit… Prevalența rămâne foarte ridicată”, avertizează expertul. Potrivit Ministerului Sănătății din Spania, 15% dintre adulți și 7% dintre copii suferă de obezitate. Studiul publicat în Nature subliniază că, chiar și în aceste tendințe de scădere, țările bogate au încetinit fenomenul la niveluri foarte diferite. Stabilizarea sau inversarea în Europa Occidentală și Japonia s-a produs la prevalențe de 4%–15% la copii și 11%–23% la adulți. În schimb, în țările bogate de limbă engleză, precum Statele Unite și Noua Zeelandă, stabilizarea s-a produs la niveluri mult mai ridicate: între 25% și 43% la adulți și între 7% și 23% la copii. Această fază de stagnare sau inversare a creșterii obezității a fost majoritară în țările bogate, dar nu generalizată: studiul arată că, în Finlanda și în rândul femeilor din Norvegia și Belgia, creșterea nu s-a oprit în acești 45 de ani. Prăpastia inegalității Cercetarea scoate în evidență, totodată, o prăpastie uriașă de inegalitate care continuă să se adâncească. Astfel, în ciuda progreselor din țările bogate, în regiunile mai sărace obezitatea a crescut constant în ultimele decenii. În 2024, ritmul de creștere a fost cel mai mare din istorie în 84 de țări pentru femei și în 109 pentru bărbați, majoritatea fiind state cu venituri mici sau medii. Camille Lassale, cercetătoare la ISGlobal, afirmă că acest studiu ilustrează „tranziția epidemiologică” prin care trece lumea: „Țările cu venituri medii și mici încep să aibă probleme specifice țărilor bogate”. Acest fenomen este legat de globalizare și de schimbările în stilul de viață, care duc la adoptarea unor obiceiuri occidentale, de la alimentație până la activitatea fizică. Și în țările sărace, creșterea obezității are loc în contexte foarte diferite. În 2024, nivelurile din Africa de Est, în țări precum Etiopia sau Rwanda, erau sub 5%, în timp ce în Europa Centrală sau America Latină ajungeau la 30%–40%. În toate aceste regiuni, obezitatea este în creștere, dar punctul de plecare diferă semnificativ. În America de Sud, tendința este clar ascendentă, iar prevalența a depășit deja nivelurile din unele țări bogate. De exemplu, în Peru, 19% dintre băieți erau obezi în 2024, iar ritmul de creștere este în continuare foarte ridicat. Creșteri accelerate au fost observate și în rândul fetelor din Columbia, Brazilia, Bolivia, Paraguay, Argentina și Uruguay. La adulți, obezitatea continuă să crească rapid în Peru și Brazilia, pentru ambele sexe, dar și în rândul bărbaților din Ecuador și Bolivia. Aceste creșteri rapide au loc în țări unde prevalența este deja foarte ridicată. În Chile, de exemplu, 26% dintre fete și 31% dintre băieți sunt obezi, iar la adulți procentul ajunge la 47% la femei și 35% la bărbați. În Mexic, un
Pastilele pentru slăbit: când ar trebui folosite și ce risc presupun pentru sănătatea ta
Utilizarea unor pastile pentru combaterea obezității a crescut semnificativ în ultima perioadă. Cererea tot mai mare, alimentată în parte de rezultatele în scăderea în greutate, a deschis o dezbatere importantă: cât de sigure sunt aceste tratamente, ce efecte secundare pot avea și în ce situații ar trebui prescrise, scrie La Vanguardia. Specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona au explicat aceste aspecte într-o analiză realizată de endocrinologii Antonio Jesús Blanco și Ana de Hollanda. Ce sunt aceste pastile Printre cele mai cunoscute tratamente utilizate pentru pierderea în greutate se numără semaglutide și liraglutide. Aceste substanțe imită acțiunea hormonului GLP-1, o substanță produsă în intestin după masă, care ajută la reglarea nivelului de glucoză din sânge, controlează apetitul și crește senzația de sațietate. Inițial, aceste tratamente au fost dezvoltate pentru diabet. Ulterior s-a constatat că pot contribui și la reducerea greutății la persoanele cu obezitate sau cu suprapondere asociată unor factori de risc. Ca orice alt tratament, aceste pastile trebuie prescrise numai după o evaluare medicală individuală și nu ar trebui utilizate niciodată fără supravegherea unui specialist. Ce efecte secundare pot apărea Un aspect important este că niciun tratament nu este lipsit de efecte adverse. Din acest motiv, prospectele includ atât reacțiile observate în timpul studiilor clinice, cât și cele raportate după introducerea pe piață. Acest lucru nu înseamnă că toate persoanele care folosesc aceste pastile vor avea astfel de simptome sau că fiecare pacient va experimenta toate reacțiile menționate. În cazul pastilelor pentru pierderea în greutate, cele mai frecvente efecte secundare sunt digestive. Pot apărea greață, care rareori ajunge la vărsături, constipație sau diaree, dar și reflux sau senzație de arsură la stomac. Apariția acestor simptome depinde, în mare măsură, de doza administrată și, de obicei, se reduce în timp. Posibile efecte secundare asupra vederii Specialiștii au identificat și două situații în care aceste tratamente ar putea influența vederea. Prima se referă la pacienții cu diabet slab controlat și cu retinopatie preexistentă, o boală care afectează retina, partea ochiului responsabilă de vedere. În aceste cazuri, scăderea rapidă a nivelului de glucoză din sânge poate provoca o agravare temporară a problemelor de vedere. Acest fenomen nu este specific doar substanței semaglutide și poate apărea și în cazul altor tratamente pentru diabet, cum ar fi insulina. În al doilea rând, Agenția Europeană a Medicamentului a avertizat recent asupra unui posibil risc, foarte rar, de neurită optică, o inflamație a nervului optic, asociată tratamentului cu semaglutidă. Incidența estimată este de aproximativ un caz la 1.000 de persoane într-o perioadă de trei ani. Medicii subliniază că rolul specialistului este de a evalua atent raportul dintre riscuri și beneficii pentru fiecare pacient. De aceea, tratamentele pentru obezitate trebuie prescrise doar de profesioniști calificați, după o evaluare medicală completă. Ce nivel de siguranță au aceste tratamente În linii generale, potrivit specialiștilor de la Hospital Clínic Barcelona, aceste tratamente au un profil de siguranță considerat rezonabil. Ele acționează asupra unor hormoni intestinali, precum GLP-1 sau GIP, eliberați după masă. Datorită acestui mecanism, nu produc în mod obișnuit interacțiuni medicamentoase complexe. Acest profil de siguranță a contribuit la popularitatea pe care aceste tratamente au câștigat-o în ultimii ani. Cu toate acestea, indicația și utilizarea lor trebuie evaluate individual pentru fiecare pacient. De ce au apărut procese Dincolo de domeniul medical, aceste tratamente au ajuns și în centrul dezbaterilor publice, mai ales în Statele Unite. Creșterea utilizării tratamentelor din familia GLP-1, inclusiv Ozempic, a dus la peste 1.200 de procese colective legate de apariția unor efecte adverse. Această situație a readus în discuție modul în care pacienții sunt informați despre riscurile tratamentelor și responsabilitatea companiilor farmaceutice în comunicarea acestor riscuri. Specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona subliniază însă că existența acestor procese nu înseamnă neapărat că tratamentele sunt nesigure. La fel ca în cazul multor terapii inovatoare, utilizarea lor pe scară largă poate scoate la iveală efecte secundare rare care nu apar întotdeauna în studiile clinice inițiale. În același timp, companiile farmaceutice susțin că o parte dintre reacțiile adverse invocate în procese ar fi legate de utilizarea tratamentelor în afara indicațiilor aprobate de autoritățile de reglementare. De aceea, specialiștii insistă că aceste pastile trebuie utilizate doar sub supraveghere medicală, iar decizia de a începe sau continua tratamentul trebuie luată împreună cu medicul curant.
Avertismentul unui medic: Obezitatea sufocă plămânii
Obezitatea nu înseamnă doar kilograme în plus, ci o presiune constantă asupra organelor vitale, inclusiv asupra plămânilor. Medicii avertizează că excesul ponderal favorizează apariția unor patologii respiratorii severe, de la sindromul de apnee în somn până la insuficiență respiratorie acută, și poate agrava semnificativ evoluția bolilor pulmonare deja existente. „Obezitatea are toate caracteristicile unei epidemii: creștere exponențială, răspândire globală, factori «transmisibili» – și vorbim despre dietă, stil de viață, sedentarism. Această boală aduce o restricție mecanică asupra plămânilor, o creștere a riscului de boli respiratorii, pe lângă cele cardiovasculare, diabet sau cancer, cu un impact major asupra calității vieții și a mortalității. Dacă ar fi să realizăm un clasament al poverii obezității, plămânii suportă între 15 și 25%, fiind devansați de ficat – 30-40% – și de sistemul cardiovascular – între 25 și 35%”, explică, pe Facebook, Cristian Oancea, medic primar pneumolog. Cum afectează obezitatea funcția pulmonară Excesul de țesut adipos, în special la nivel abdominal și toracic, limitează mișcările diafragmei și reduce volumul pulmonar. În timp, această restricție mecanică poate duce la apariția sindromului de apnee în somn, la alterarea controlului respirației și la dezvoltarea unei restricții ventilatorii majore. Totodată, obezitatea influențează mecanica respiratorie și favorizează inflamația cronică, cu impact direct asupra imunității pulmonare și asupra microbiotei plămânului. „La pacienții obezi vorbim despre un risc major de bronșite și pneumonii bacteriene, despre infecții respiratorii virale sau bacteriene recurente, dar și despre patologii respiratorii complexe, cum sunt tromboembolismul pulmonar, hipertensiunea arterială pulmonară sau sindromul de detresă respiratorie acută – o formă severă de insuficiență respiratorie. De asemenea, poate apărea o patologie obstructivă ori restrictivă și chiar fibroză pulmonară. În plus, modificările farmacocinetice și farmacodinamice pot afecta eficiența antibioticelor”, avertizează specialistul. Un alt risc major este apariția sau agravarea astmului bronșic. Grăsimea acumulată la nivel abdominal și toracic determină funcționarea plămânilor la un volum redus, ceea ce duce la închiderea prematură a căilor aeriene mici și la creșterea reactivității bronșice. Astfel, pacienții obezi pot dezvolta simptome respiratorii chiar și în absența unui diagnostic anterior de boală pulmonară. Obezitatea agravează astmul În cazul persoanelor care suferă deja de astm, excesul ponderal poate face diferența dintre o evoluție stabilă și o decompensare severă, cu risc crescut de internare în secțiile de terapie intensivă. Medicii subliniază că scăderea în greutate, activitatea fizică regulată și monitorizarea periodică a funcției pulmonare pot reduce considerabil riscul de complicații. „Practic, obezitatea modifică parametrii funcționali respiratori chiar și la persoane care nu au fost diagnosticate cu vreo boală pulmonară până în acel moment. Iar la pacienții care au deja o patologie respiratorie, excesul ponderal poate însemna diferența dintre o evoluție controlată și o decompensare severă, ceea ce implică un risc mai mare de internare în terapie intensivă. Controlul greutății corporale, sportul și activitatea fizică regulată, dar și evaluările funcționale respiratorii periodice pot reduce semnificativ riscul de complicații”, este concluzia medicului.
Sondaj: 3 din 4 români au încercat să slăbească cel puțin o dată. Rezultatele, adesea minime sau temporare
Principalele motive pentru care românii își doresc să prioritizeze slăbitul sunt sănătatea (40%), starea de bine (34%) și aspectul fizic (25%), arată un sondaj realizat la nivel național, la inițiativa Novo Nordisk. Pentru majoritatea celor care au încercat să slăbească, rezultatele au fost inexistente(12%), minime sau nesustenabile(38%), kilogramele pierdute fiind recâștigate în timp (26%). Cele mai folosite metode de slăbit În topul metodelor utilizate de români pentru a slăbi se află sportul/fitnessul (37%), apoi dietele restrictive sau „diete-minune” (28%) și numărarea caloriilor ori folosirea aplicațiilor online (24%). Sondajul arată că, pentru mulți respondenți, procesul de slăbire este unul ciclic, marcat de încercări repetate și rezultate temporare, iar efectul „yo-yo”, slăbit urmat de recâștigarea kilogramelor, este menționat frecvent. Respondenții indică drept principale obstacole în menținerea greutății stresul, oboseala și stilul de viață modern (45%), lipsa voinței (34%), dar și lipsa informațiilor corecte (11%). Obezitatea, boală cronică complexă Această percepție este susținută și de datele europene. Un studiu realizat la inițiativa Novo Nordisk în cinci țări europene arată că 43% dintre respondenți nu știu că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică obezitatea drept o boală cronică complexă. În România, potrivit Atlasului Obezității, aproximativ 40% dintre adulți trăiesc cu obezitate, iar peste 70% sunt în zona de suprapondere sau obezitate. „Rezoluțiile de An Nou sunt adesea un punct de pornire bine intenționat, dar ele pot pune o presiune suplimentară pe oameni atunci când rezultatele nu apar. Datele acestui sondaj ne arată că avem un procent copleșitor de oameni convinși că doar voința lor este răspunzătoare de slăbit, respectiv 86%. Consider că este rolul nostru să încercăm să explicăm că obezitatea este o consecință a factorilor genetici, a factorilor de mediu, a diverselor situații prin care trecem. Să fim mai blânzi cu noi înșine: gestionarea greutății este un proces complex, care nu ar trebui văzut ca un eșec personal și să căutăm sprijin, mergând la doctor”, a declarat Katarzyna Kaspercka, reprezentantă a Novo Nordisk. Deschidere către opțiuni medicale Rezultatele arată și o deschidere către soluții medicale. Aproape o treime dintre respondenți (31%) spun că ar lua în considerare opțiuni medicale pentru gestionarea greutății dacă ar avea probleme de sănătate asociate obezității. Totodată, 25% afirmă că ar apela la farmacoterapie dacă ar avea informații clare și explicații medicale, iar 17% ar face acest pas dacă alte metode nu au funcționat. Sondajul a fost realizat împreună cu iVox, în România, în ianuarie 2026, pe un eșantion de peste 1.000 de adulți, și a analizat rezoluțiile legate de slăbit, motivațiile, metodele folosite și nivelul de informare despre obezitate.