Mitul voinței în lupta cu kilogramele în plus. De ce unii oameni slăbesc greu, indiferent cât se străduiesc
Nutriționiștii care lucrează zilnic cu pacienți supraponderali observă frecvent persoane extrem de motivate, bine informate și disciplinate, care totuși nu reușesc să slăbească. Medicii explică faptul că obezitatea este influențată puternic de factori genetici. Anumite gene controlează senzația de foame și sațietate, iar unele variante genetice îi fac pe oameni să se simtă mai flămânzi și mai puțin sătui după masă, relatează BBC. Gena care afectează apetitul și genele care influențează metabolismul Unul dintre cele mai studiate exemple este gena MC4R, care afectează apetitul și consumul de alimente. Mutații ale acestei gene sunt întâlnite la o parte importantă a populației și pot favoriza mâncatul excesiv. Mai mult, există alte gene care influențează metabolismul, adică felul în care organismul arde caloriile, ceea ce face ca două persoane care mănâncă la fel să ia în greutate diferit. Pe lângă genetică, corpul are un mecanism prin care încearcă să mențină o anumită greutate considerată „normală” pentru el, un fel de termostat biologic. Atunci când cineva slăbește rapid prin dietă severă, creierul reacționează ca și cum organismul ar fi înfometat: crește pofta de mâncare și încetinește metabolismul. Acest lucru explică de ce multe persoane ajung să recâștige kilogramele pierdute, fenomen cunoscut drept efectul yo-yo. Un rol important îl joacă hormonii, în special leptina, care transmite creierului câtă energie este stocată în corp. În mediul alimentar modern, bogat în produse ultraprocesate și zahăr, acest sistem se dereglează frecvent, iar semnalele de sațietate nu mai funcționează corect. Obezitatea nu înseamnă lipsă de voință Creșterea obezității la nivel global nu este pusă pe seama lipsei de voință, ci a unui mediu care favorizează supraalimentarea. Mâncarea ieftină, calorică și intens promovată este peste tot, porțiile sunt mai mari, iar mișcarea devine tot mai greu de integrat în viața zilnică. Specialiștii numesc acest context „mediu obezogen”. Totuși, există opinii diferite privind rolul responsabilității personale. Unii experți subliniază că, deși mediul contează enorm, oamenii pot reuși să slăbească și să își mențină greutatea, chiar dacă procesul este dificil. Alții atrag atenția că a pune accentul exclusiv pe voință creează vinovăție și stigmatizare, fără a rezolva problema reală. Concluzia tot mai prezentă în rândul specialiștilor este că obezitatea nu este un defect de caracter, ci o afecțiune complexă, influențată de biologie, hormoni, gene și mediul în care trăim. Sprijinul medical, educația nutrițională și schimbările pe termen lung sunt mult mai eficiente decât simplul îndemn de a „avea mai multă voință”.
Adio, dietă forțată! Suedia rescrie regulile: obezitatea, tratată oficial ca o boală a creierului în 2026
Multe persoane care trăiesc cu obezitate simt că nu primesc ajutorul pe care și-l doresc și de care au nevoie. Însă cercetările progresează, iar perspectiva asupra bolii începe să se schimbe, anunță ziarul Aftonbladet din Suedia. Nu ești singur și ai dreptul să primești ajutorul de care ai nevoie, spune Ximena Ramos Salas, președinta Bias 180. Pentru cei care trăiesc cu obezitate, aceasta poate părea o „călătorie” solitară, dar există ajutor și sprijin disponibile. Boala, numită anterior obezitate, nu are legătură doar cu greutatea și nici cu caracterul rău. Cercetările în domeniu au făcut progrese mari, iar astăzi se pune mai mult accent pe ceea ce se poate – și ar trebui – schimba. Nu în ultimul rând, este importantă perspectiva persoanei afectate. Obezitatea este clasificată acum drept boală cronică și, deși progresul a fost lent de la introducerea clasificării, s-a înregistrat o schimbare evidentă în ultimii ani. Ximena Ramos Salas este cercetător și președinte al Bias 180, o organizație globală non-profit care lucrează pentru a combate prejudecățile, stigmatizarea și practicile și politicile discriminatorii în domeniul sănătății. Ximena Ramos Salas Majoritatea persoanelor care trăiesc cu obezitate au încercat să slăbească mult timp. Nu de puține ori, timp de peste un deceniu. Când nu reușesc, se consideră a fi eșuate și ajung într-o spirală negativă. Aici au nevoie de sprijin, pentru a evita să aibă o părere proastă despre ele, spune Ximena Ramos Salas. Ereditatea, un factor de risc puternic Ereditatea este un factor de risc puternic, iar genele noastre determină susceptibilitatea la creșterea în greutate. În studiile clinice, eritabilitatea ( trăsăturile datorate unei gene/ moștenite) obezității este estimată la 40-70%. Aceasta înseamnă că toți avem afecțiuni diferite și riscuri ridicate diferite de a dezvolta obezitate. – Există mulți factori diferiți care contribuie la obezitate, inclusiv modificări ale reglării apetitului și ale metabolismului energetic al organismului, ceea ce face dificilă influențarea greutății corporale. Cu toate acestea, foarte puțini oameni au fost informați despre acest lucru și trebuie să fie cunoscut pe scară largă. Trebuie ruptă spirala negativă Stresul este un alt factor care poate afecta metabolismul organismului și poate crește tendința de a stoca grăsime. – Am vorbit cu multe persoane cu obezitate și ele cred că sunt afectate negativ de opinia generală care predomină în jurul obezității. Li s-a spus că ar fi putut face mai bine: „să facă mai multă mișcare”, „să mănânce mai sănătos”. Stresul legat de bunăstarea lor și faptul că nu fac suficient pentru sănătatea lor poate duce la o spirală negativă. Ca pacient, ar trebui să simți că nu este vina ta, că nu ești singur și că ai dreptul să primești ajutorul de care ai nevoie. Cauzele care stau la baza obezității sunt complexe Obezitatea se datorează unui dezechilibru pe termen lung între aportul energetic și pierderea de energie, dar cauzele acestui dezechilibru sunt complexe. Genele noastre determină cât de susceptibili suntem la creșterea în greutate pe parcursul vieții. Genele care promovează depozitarea grăsimilor au fost anterior un avantaj atunci când disponibilitatea alimentelor era limitată, dar în societatea noastră modernă aceste gene devin un dezavantaj. Se estimează că eritabilitatea obezității este între 40-70%. Obezitatea este caracterizată prin modificarea reglării apetitului și a metabolismului energetic, cu scopul de a menține sau crește greutatea corporală. Acest lucru face mai dificilă atât pierderea în greutate, cât și menținerea unei greutăți stabile mai mici. Alți factori care contribuie includ factorii socio-economici și culturali, sexul, condițiile de viață și stilul de viață, inclusiv stresul, somnul, timpul petrecut în fața ecranelor, activitatea fizică, obiceiurile legate de consumul de alcool și accesul la alimente bogate în energie. În plus, sănătatea mintală, alte boli și anumite medicamente pot fi factori care contribuie. IMC-ul este o măsură utilizată pentru clasificarea obezității. Cu toate acestea, IMC-ul nu ia în considerare compoziția corporală și îi lipsește o perspectivă holistică asupra sănătății pacientului. Obezitatea trebuie diagnosticată prin diverse examinări, unde IMC-ul este doar o parte a diagnosticului. OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a clasificat obezitatea drept boală cronică în 1997. Cu toate acestea, Consiliul Național pentru Sănătate și Bunăstare din Suedia a așteptat până în 2013 înainte de a introduce boala ca diagnostic în Suedia. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Țara din Europa care interzice reclamele la alimente nesănătoase
Ouăle revin în meniu. Un nou studiu demonstrează că nu există legătură cu obezitatea în cazul unui consum moderat
Într-o analiză recentă publicată în revista Poultry Science, cercetătorii au efectuat o analiză cuprinzătoare pentru a afla dacă un consum frecvent de ouă crește riscul de obezitate la oamenii sănătoși. Specialiștii au analizat studii despre nutriție realizate între 2002 și 2022. Ei au descoperit că majoritatea nutrienților derivați din ouă nu sunt asociați cu un risc crescut de obezitate, potrivit News Medical. De asemenea, cercetătorii au aflat că oamenii reacționează diferit în ceea ce privește colesterolul alimentar. Unele persoane au fost clasificate drept „persoane cu răspuns rapid” care pot avea modificări semnificative ale nivelului de colesterol. Ca urmare, experții at subliniat importanța sfaturilor dietetice personalizate. Studiul a mai demonstrat că alegerea metodei de gătit modifică substanțial compoziția nutrițională a ouălor, afectând semnificativ efectele asupra sănătății umane. Mai exact, ouăle fierte moi au fost identificate ca fiind metoda optimă, păstrând cei mai benefici nutrienți în comparație cu ouăle fierte tari sau prăjite. În concluzie, șapte până la opt ouă pe săptămână nu au fost asociate cu un risc crescut de obezitate la oamenii sănătoși. Ouăle sunt recomandate Obezitatea este una dintre principalele preocupări de sănătate publică ale societății moderne. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că unul din opt oameni trăiește cu această afecțiune. Noua cercetare evidențiază lipsa dovezilor care să lege consumul frecvent, dar moderat, de ouă de riscul crescut de obezitate. Totodată, arată că ouăle sunt una dintre cele mai sănătoase surse de proteine, aminoacizi esențiali și micronutrienți benefici pentru sănătatea umană. În concluzie, beneficiile pentru sănătate ale ouălor le fac un adaos ideal la dietele zilnice ale oamenilor. Persoanele care au probleme legate de colesterol trebuie să își restricționeze consumul săptămânal de ouă. În schimb, persoanele sănătoase nu ar trebui să aibă îngrijorări chiar dacă mănâncă peste 10 ouă pe săptămână.
Un studiu leagă un diagnostic de boală mintală gravă cu creșterea în greutate
Cercetarea, condusă de experți de la Institutul de Cercetare Biosanitară din Granada (ibs.GRANADA) și de la Universitatea din Oxford, a analizat modificările în greutate pe parcursul a cincisprezece ani la persoanele cu boli mintale și, prin intermediul rezultatelor, a subliniat necesitatea unei intervenții timpurii și coordonate pentru a preveni complicații precum diabetul de tip 2, scrie 20minutos. Studiul, condus de Carmen Piernas, cercetătoare la ibs.GRANADA, a examinat evoluția greutății a peste 113.000 de persoane tratate în sistemul public de sănătate britanic pe o perioadă de 15 ani, fiind cea mai amplă analiză de acest fel realizată până în prezent. Comparația dintre persoanele cu și fără boli mintale severe a relevat un model clar: cei care au primit acest diagnostic au avut tendința de a se îngrășa mai rapid și mai semnificativ, în special în primii cinci ani. Cele mai îngrijorătoare constatări ale studiului Această tendință a persistat în timp, demonstrând un impact de durată asupra sănătății lor fizice și, deși utilizarea antipsihoticelor a explicat o parte din această creștere în greutate, cercetătorii au observat că și cei care nu au luat aceste medicamente au luat mai mult în greutate decât populația generală. Aceste descoperiri indică influența altor factori, cum ar fi determinanții sociali, impactul funcțional al bolii în sine sau dificultățile în menținerea unui stil de viață sănătos. Una dintre cele mai îngrijorătoare constatări ale studiului este deconectarea dintre riscul detectat și intervenția disponibilă, deoarece, în ciuda faptului că primesc puțin mai multe sfaturi privind pierderea în greutate în asistența medicală primară, persoanele cu boli mintale severe nu accesează mai frecvent programe specializate de control al greutății. „Perioada imediat următoare diagnosticului este o perioadă critică. Dacă vrem să reducem decalajul în materie de sănătate fizică care afectează persoanele cu boli mintale severe, trebuie să ne asigurăm că acestea au acces la intervenții specifice, bazate pe dovezi. Creșterea în greutate nu este inevitabilă ”, a explicat Piernas, care este și profesor la Universitatea din Granada (UGR). Această lucrare oferă informații cheie pentru îmbunătățirea strategiilor de prevenție și asistență medicală, în special într-un grup de populație a cărui speranță de viață este, în medie, cu 15 ani mai mică decât cea a populației generale, parțial din cauza complicațiilor cardiovasculare.
Mâncarea nesănătoasă cauză de obezitate pentru tot mai mulți copii
Pentru prima dată, mai mulți copii din întreaga lume sunt obezi decât subponderali, potrivit unui raport ONU care avertizează că mâncarea nesănătoasă ultra-procesată copleșește dietele copiilor. UNICEF a declarat că 188 de milioane de adolescenți și copii de vârstă școlară suferă de obezitate – unul din 10 – aceasta afectând sănătatea și dezvoltarea și aducând un risc de boli care le pun viața în pericol, potrivit The Guardian. Catherine Russell, directoarea executivă a agenției ONU pentru copii, a declarat: „Când vorbim despre malnutriție, nu mai vorbim doar despre copiii subponderali. „Obezitatea este o preocupare tot mai mare. Alimentele ultra-procesate [UPF] înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele și proteinele, într-un moment în care nutriția joacă un rol esențial în creșterea, dezvoltarea cognitivă și sănătatea mintală a copiilor.” În timp ce 9,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între cinci și 19 ani din întreaga lume sunt subponderali, 9,4% sunt considerați obezi, conform raportului. În anul 2000, aproape 13% erau subponderali și doar 3% erau obezi. Raportul, intitulat „Hrănirea profitului: Cum dezamăgesc mediile alimentare copiii” , a utilizat date din peste 190 de țări și surse precum UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială. Studiul a dezvăluit că una din cinci persoane cu vârste cuprinse între cinci și 19 ani este supraponderală, o proporție tot mai mare din cele 291 de milioane de persoane încadrându-se în categoria obezității: 42% în 2022, față de 30% în 2000. Obezitatea a fost cea mai ridicată în țările insulare din Pacific, unde a existat „o trecere de la dietele tradiționale la alimente ieftine, bogate în calorii, importate”, se arată în raport. În Niue, 38% dintre tinerii cu vârste cuprinse între cinci și 19 ani sunt obezi, iar cifra este de 37% în Insulele Cook. Ratele au fost ridicate și în țările mai bogate, cum ar fi Chile (27%), SUA (21%) și Emiratele Arabe Unite (21%).
Studiu. Rezistența la insulină, asociată cu pierderea auzului în frecvența vorbirii
Un studiu publicat luni în revista Nature a analizat datele a 3.921 de adulți din cadrul anchetei naționale americane NHANES (1999–2018) pentru a investiga legătura dintre rezistența la insulină (IR) și pierderea auzului senzorial. Rezistența la insulină a fost estimată cu ajutorul scorului metabolic METS-IR, un indicator care combină glicemia, trigliceridele, indicele de masă corporală și colesterolul HDL. Cercetătorii au împărțit pierderea auzului în trei categorii: la frecvențe joase, la frecvența vorbirii și la frecvențe înalte. Datele au arătat că persoanele cu niveluri ridicate ale scorului METS-IR au avut un risc semnificativ mai mare de pierdere a auzului în frecvența vorbirii, cu o probabilitate crescută cu aproximativ 80% față de cei cu valori scăzute. Pierderea auzului în frecvența vorbirii se referă la incapacitatea de a percepe sunetele care fac parte din spectrul de frecvențe utilizat în vorbirea umană. Aceasta poate afecta capacitatea de a înțelege conversațiile, de a distinge cuvintele și poate duce la dificultăți de comunicare. Rezultatele au fost corelate și după ajustarea pentru factori de risc precum vârsta, sexul, diabetul, hipertensiunea, consumul de alcool, fumatul, expunerea la zgomot și utilizarea medicamentelor ototoxice. Legătura dintre METS-IR și pierderea auzului la frecvențele joase sau înalte nu a fost la fel de puternică. Autorii studiului subliniază că rezistența la insulină afectează sistemul auditiv prin disfuncții microvasculare și neuropatie periferică, iar gestionarea acesteia ar putea contribui la prevenirea declinului auditiv.
Injecțiile pentru slăbit ar putea reduce simptomele astmului la persoanele obeze – studiu
Medicamentele ar trebui studiate ca tratament potențial pentru persoanele obeze cu afecțiuni respiratorii, care sunt „adesea rezistente” la steroizi, au afirmat cercetătorii. Injecțiile pentru slăbit, cunoscute și sub denumirea de agoniști ai receptorilor peptidului 1 similar glucagonului (GLP1-RA), acționează prin imitarea hormonului GLP-1 pentru a regla nivelul zahărului din sânge și al insulinei, potrivit Independent. Acestea au fost inițial dezvoltate ca tratament pentru persoanele cu diabet de tip 2. O serie de tipuri de medicamente sunt recomandate pentru a combate obezitatea în cadrul NHS, printre care semaglutida, sau Wegovy, și tirzepatida, sau Mounjaro. Studii anterioare au sugerat că medicamentele pot reduce riscul de boli precum demența și accidentul vascular cerebral, o echipă internațională de experți explorând impactul lor potențial asupra persoanelor obeze cu astm. Rezistența la tratamentele cu steroizi Profesorul David Price, catedra de medicină respiratorie primară la Universitatea din Aberdeen, a declarat: „Persoanele cu obezitate și astm sunt unice prin faptul că sunt adesea rezistente la tratamentele cu steroizi”. „Știm că GLP1 acționează asupra răspunsurilor inflamatorii din căile respiratorii într-un mod diferit față de steroizii utilizați în mod tradițional”. Pentru studiul publicat în Advances in Therapy, cercetătorii au analizat dosarele a 10.111 persoane care luau GLP1-RA și ale 50.555 de persoane care nu luau aceste medicamente. După o perioadă de urmărire, echipa a constatat că cei care luau injecții pentru slăbit au pierdut mai mult în greutate și au avut un control mai bun al astmului. Cercetătorii au afirmat că rezultatele sugerează că medicii „ar trebui să acorde atenție relației dintre GLP-1 RA și riscul de boli respiratorii”. Prof. Price a adăugat: „Am găsit dovezi convingătoare că GLP1, pe lângă creșterea pierderii în greutate, a îmbunătățit și simptomele astmului”. „În plus, este important de menționat că beneficiile asupra simptomelor astmului au apărut în ciuda unei pierderi în greutate destul de modeste, de aproximativ 0.9 kg, pe parcursul unui an. „Constatările noastre sugerează că GLP1 poate avea efecte benefice asupra controlului astmului la persoanele obeze și acest aspect ar trebui explorat în continuare”. Ce spun specialiștii Prof. Alan Kaplan, președintele Family Physician Airways Group of Canada și al Observational and Pragmatic Research Institute, a declarat: „Constatările noastre sugerează că GLP1-RA are beneficii asupra controlului astmului la persoanele obeze, iar această informație ar trebui să contribuie la discuțiile privind decizia de a utiliza aceste medicamente”. Dr. Erika Kennington, șefă de cercetare și inovare la Asthma and Lung UK, a declarat: „Cercetările anterioare au arătat că persoanele care suferă de obezitate și slăbesc observă o îmbunătățire a controlului astmului, așa că este încurajator să vedem că acest studiu arată că acest lucru se întâmplă și atunci când pierderea în greutate este determinată de medicamente, cum ar fi noua clasă de medicamente pentru slăbit”. „Deși exercițiile fizice pot ajuta persoanele să slăbească, pentru unele persoane acestea pot provoca anxietate legată de pierderea respirației sau de apariția unui atac de astm, astfel încât persoanele respective sunt blocate într-un cerc vicios în care nu pot slăbi și astmul lor se agravează. „Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege modul în care aceste medicamente îmbunătățesc efectiv controlul astmului. Finanțarea cercetării în domeniul sănătății pulmonare este în stare critică și sunt necesare măsuri urgente pentru a crește investițiile”.
Copiii din SUA, din ce în ce mai bolnavi: obezitate, depresie și boli cronice în creștere
Copiii din Statele Unite sunt din ce în ce mai bolnavi, cu rate în creștere ale obezității, depresiei și bolilor cronice, conform unui studiu cuprinzător care analizează aproape două decenii de date medicale. Un nou studiu publicat în Journal of the American Medical Association arată că sănătatea copiilor americani s-a deteriorat semnificativ în ultimii 17 ani. Cercetătorii au analizat 170 de indicatori din opt surse de date și au ajuns la aceeași concluzie: o degradare generalizată a stării de sănătate a copiilor, notează AP. Obezitatea în rândul copiilor cu vârste între 2 și 19 ani a crescut de la 17% în 2007-2008 la aproximativ 21% în 2021-2023. Mai grav, un copil american din 2023 avea cu 15-20% mai multe șanse să sufere de o afecțiune cronică – anxietate, depresie sau apnee de somn – decât un copil din 2011. Ratele bolilor cronice diagnosticate de medici au crescut de la 40% în 2011 la 46% în 2023. Au crescut și incidența menstruației precoce, tulburările de somn, limitările în activitate și simptomele depresive. Comparativ cu alte țări bogate, copiii americani au o probabilitate de deces de 1,8 ori mai mare. Nașterea prematură și decesul subit al sugarilor sunt mult mai frecvente în SUA, iar incidentele cu arme de foc și accidentele rutiere afectează mult mai mulți copii americani decât pe cei din alte țări similare. „Copiii sunt canarii din minele de cărbune”, declară dr. Christopher Forrest, autorul principal al studiului: vulnerabilitatea lor reflectă problemele mai largi ale societății americane. Deși administrația Trump a plasat sănătatea copiilor pe agenda politică prin raportul „Make America Healthy Again”, experții consideră că măsurile actuale – inclusiv reducerile bugetare pentru agențiile de sănătate – nu vor reuși să inverseze tendința negativă.
Obezitatea domină planeta, iar România are cel mai mare procent de bărbați obezi
Peste 1 miliard de oameni obezi la nivel global, o premieră istorică Potrivit unui studiu din 2015, cele mai mari rate ale obezității la nivel global se înregistrau în Insulele din sudul Oceanului Pacific, în special în Samoa Americană (Samoa de Est), Nauru și Insulele Cook. În Samoa Americană, aproximativ 75% din populație era considerată obeză, în timp ce în Nauru rata ajungea la 71%, iar în Insulele Cook la 63%. În Europa, cele mai afectate țări erau Marea Britanie, Spania și Germania. Studiul observa o creștere accelerată a obezității în aceste regiuni ca urmare a introducerii alimentației occidentale, bogate în produse procesate, în urma colonizării postbelice. Un nou studiu, publicat pe 29 februarie în revista medicală The Lancet arată că în 2022 peste 1 miliard de oameni la nivel global erau considerați obezi – o premieră istorică. Studiul, care s-a bazat pe măsurători de greutate și înălțime de la peste 220 de milioane de persoane din aproximativ 190 de țări, indică o dublare a ratei obezității la adulți din 1990 până în prezent și o cvadruplare în rândul copiilor și adolescenților, notează The Economist. Topul celor mai afectate țări Cele mai ridicate rate ale obezității în rândul adulților au fost înregistrate în regiunea Polineziei și Microneziei, unde peste 60% dintre adulți trăiesc cu obezitate. Tonga are cea mai mare pondere a femeilor obeze (81%), iar American Samoa conduce la categoria bărbați (70%). În Europa, Turcia este lider la femei (43%), iar România are cel mai mare procent de bărbați obezi: 38%. La polul opus, doar 10% dintre francezi (femei și bărbați) sunt considerați obezi. În Statele Unite, procentele sunt de patru ori mai mari decât în Franța: 44% dintre femei și 42% dintre bărbați au un IMC de peste 30. Indicele de masă corporală (IMC), utilizat pentru a defini obezitatea, este calculat ca raportul dintre greutatea în kilograme și pătratul înălțimii în metri. Un IMC peste 30 indică obezitate. Deși imperfect (de exemplu, culturistii pot apărea ca obezi din cauza masei musculare), IMC-ul rămâne un indicator util: studiile arată o corelație clară între un IMC ridicat și riscuri crescute pentru diabet, cancere și alte boli cronice. Se estimează că aproximativ 4 milioane de decese pe an sunt legate de obezitate. Probleme diferite, aceleași cauze Fenomenul afectează diferit țările sărace și cele bogate. În statele cu venituri mici și medii, obezitatea afectează tot mai mult clasele mijlocii, în timp ce în cele bogate, copiii din familii sărace sunt cei mai vulnerabili. În două treimi dintre țările analizate, numărul copiilor obezi l-a depășit pe cel al copiilor subponderali. Obezitatea nu mai poate fi privită doar ca o problemă de voință individuală. Corpurile umane sunt „programate” să rețină greutatea în condiții de abundență alimentară. În plus, alimentele ultra-procesate ieftine și stilurile de viață sedentare contribuie masiv la creșterea în greutate. Deși apar tratamente medicamentoase pentru slăbit, acestea sunt încă inaccesibile pentru majoritatea populației. Soluția reală, spun autorii studiului, va trebui să vină din politicile publice – un pas greu de acceptat atât de politicieni, cât și de alegători
Turcia începe să cântărească oamenii pe stradă. Și ministrul Sănătății, Kemal Memişoğlu, a fost cântărit
Turcia a lansat un program controversat prin care inspectorii medicali opresc și cântăresc oamenii în spațiile publice, spunându-le să slăbească în cazul în care sunt supraponderali. Personalul medical echipat, care este echipat cu cântare și rulete, oprește trecătorii în piețe, centre comerciale, parcuri și chiar la intrarea în autobuze sau la meciuri de fotbal pentru a le verifica indicele de masă corporală (IMC). Campania este denumită „cunoaște-ți greutatea, trăiește sănătos”. Ea vizează evaluarea a 10 milioane de persoane până la 10 iulie, conform Daily Mail. Ministrul sănătății, Kemal Memişoğlu, a justificat această măsură spunând că „50% din societatea noastră este supraponderală” și că „a fi supraponderal înseamnă a fi bolnav”. Nici acesta nu a scăpat de verificare. După ce a fost cântărit la Ankara și informat că are peste greutatea normală, a promis că va merge pe jos în fiecare zi. Reacțiile publicului au fost amestecate între umor și critici. Un psihiatru care a fost oprit la un „punct de control al obezității” a scris pe rețelele sociale că a avertizat „alți trei dolofani” care se îndreptau spre același loc, strigând „solidaritate, camarazi grași!”. De altfel, turcii critică caracterul public al programului și consideră că demonstrează cât de departe este guvernul de realitatea creșterii prețurilor la alimente. Persoanele cu IMC de peste 25 sunt trimise la centre de sănătate pentru consiliere nutrițională gratuită. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ 30% din populația Turciei este obeză, iar experții avertizează că IMC nu este suficient de precis pentru diagnosticarea obezității. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele