Etichetă: ocde

România, 10 din 10 la evaluarea OCDE. Ministrul Finanțelor anunță progrese decisive pentru aderarea din 2026

România a încheiat cu succes una dintre cele mai importante etape ale procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde a obținut evaluări bune pe toate liniile în domeniul fiscal și al politicilor economice. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după sesiunea de evaluare de la Paris. „Am încheiat, ieri, la Paris, o etapă foarte importantă pentru viitorul economic al României: sesiunea de evaluare în Comitetul pentru Analiză Economică și Dezvoltare, unde am prezentat progresele României în fața a 38 de reprezentanți ai celor mai dezvoltate economii ale lumii”, a transmis ministrul. În paralel, România a obținut un rezultat maxim în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale al OCDE. „Ministerul Finanțelor a intrat în linie dreaptă către definitivarea evaluării, cu 10 din 10 opinii tehnice adoptate”, a precizat Nazare, referindu-se la cele zece grupuri de lucru care au analizat politicile fiscale ale țării în procesul de aderare. Consolidare fiscală și investiții record În fața experților OCDE, Nazare a prezentat evoluțiile în corecția deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice. „Am prezentat progresele în corecția deficitului bugetar și cifrele încurajatoare de la finalul lui 2025 și început de 2026. Ajustarea consistentă realizată în ultimele șase luni arată că suntem pe drumul corect spre consolidare”, a declarat ministrul Finanțelor. Pe partea de investiții, România a atins un nivel de 7,2% din PIB, cu o pondere tot mai mare a fondurilor europene. Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență a fost un alt punct-cheie. Potrivit ministrului, acest demers „a diminuat riscul de pierdere a fondurilor europene din granturi și a securizat resursele pentru marile proiecte ale țării din transport, energie și sănătate”. În viziunea lui Nazare, combinația dintre consolidare bugetară și investiții masive reprezintă argumentul decisiv.„Suntem pregătiți ca 2026 să fie anul aderării oficiale a României, iar la următoarea evaluare economică să stăm de cealaltă parte a mesei, ca membru cu drepturi depline.” RECOMANDAREA AUTORULUI Oana Țoiu anunță speranțe: „Vestea bună finală pe aderarea la OCDE sperăm să vină în 2026” În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare

Luca Niculescu: Anul începe cu o veste bună pentru drumul României către OCDE am primit cel de-al 18-lea Aviz Formal

„Anul începe cu o veste bună pentru drumul României către OCDE – am primit cel de-al 18-lea Aviz Formal. Este vorba despre Comitetul pentru Chimicale și Biotehnologie”, a transmis, într-o postare pe Facebook, Luca Niculescu, coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit acestuia, avizul arată că României îi sunt recunoscute progresele făcute în protejarea mediului și a sănătății publice, în gestionarea substanțelor chimice și în folosirea responsabilă a biotehnologiilor. Luca Niculescu precizează că avizul este rezultatul muncii comune a mai multor instituții (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – punct focal național, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția pentru Mediu, Garda Națională de Mediu, Autoritatea Națională Fitosanitară și Autoritatea Vamală), care au colaborat strâns pentru reguli mai clare, controale mai eficiente și o mai bună prevenire a riscurilor de mediu, inclusiv combaterea comerțului ilegal cu pesticide. „Mulțumiri tuturor celor care, în ultimii trei ani și jumătate, s-au implicat pentru ca acest capitol să fie trecut cu succes. Mulțumiri și statelor membre OCDE precum și secretariatului organizației pentru ghidare și sprijin constant”, a adăugat Niculescu. Oficialul a subliniat că România a obținut 18 din cele 25 de avize formale necesare pentru aderarea la OCDE. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reunește 38 de state, printre cele mai dezvoltate din lume din punct de vedere economic, și are ca obiectiv promovarea celor mai bune politici publice pentru susținerea creșterii economice, prosperității și dezvoltării durabile.

Bomba demografică a nivelului de trai: scade populația activă, scade PIB-ul în următorii 25 de ani. Avertismentul dur al BERD pentru Europa: Țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți

Schimbările demografice vor reduce nivelul de trai în mari părți ale Europei și în alte părți ale lumii, pe măsură ce guvernele se confruntă cu presiuni tot mai mari de a implementa politici controversate, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare, avertizează un raport al BERD, redat de Financial Times. Se preconizează că scăderea fertilității și a populației active va reduce creșterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale, în medie, între 2024 și 2050, în Europa de Est și Caucaz, potrivit unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Studiul creditorului internațional se concentrează în principal pe țările europene „emergente” în care investește, precum Polonia, Bulgaria și Slovenia, dar își extinde analiza și la mai multe economii avansate, unde efectele îmbătrânirii populației vor fi mai accentuate. Se preconizează că o scădere a ponderii populației aptă de muncă va duce la o scădere de 1,1 puncte procentuale a PIB-ului pe cap de locuitor în aceeași perioadă pentru Coreea de Sud, peste 0,7 puncte procentuale pentru Italia și Spania, 0,5-0,6 puncte procentuale pentru China și Japonia și 0,4 puncte procentuale pentru Germania. „Europa emergentă îmbătrânește. Fertilitatea scăzută și o forță de muncă în scădere vor afecta din ce în ce mai mult perspectivele sale de creștere”, a declarat Beata Javorcik, economistul-șef al BERD. Creșterea vârstei de pensionare și valorificarea migrației, inovației și tehnologiei pentru a susține prosperitatea ar putea compensa parțial această tendință, însă influența politică crescândă a alegătorilor mai în vârstă ar putea împiedica astfel de reforme, a avertizat ea. Franța a trebuit recent să suspende reformele de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, în fața unei opoziții acerbe. Și alte guverne se confruntă cu o rezistență similară față de politicile concepute pentru a aborda crizele lor demografice. Și OCDE a lansat același tip de avertisment Studiul BERD repetă un avertisment lansat de la începutul acestui an de OCDE, care a estimat că presiunea demografică va reduce creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în cele 38 de țări de la 1% pe an în anii 2010 la 0,6% pe an, în medie, în perioada 2024-2060. BERD sugerează că 42% dintre persoanele de peste 65 de ani, majoritatea din regiunile în care investește, ar dori ca guvernele să acorde prioritate cheltuielilor publice pentru sănătate și 25% pentru pensii, însă doar 18% au menționat educația. Alegătorii mai în vârstă au, de asemenea, un sentiment anti-imigrație mai puternic, atât în regiunile BERD, cât și în economiile europene avansate. „Acum este momentul să acționăm” „Acum este momentul să acționăm, înainte ca demografia să vă blocheze opțiunile. Deoarece s-ar putea crea această spirală pe măsură ce alegătorii îmbătrânesc, pe măsură ce liderii îmbătrânesc, aceștia sunt mai interesați de problemele de interes pentru vârstnici, în special pensiile, și, prin urmare, devine mai greu să se facă reforme ale pensiilor”, a spus Javorcik. Inteligența artificială ar putea genera câștiguri semnificative ale productivității, dar este puțin probabil ca acestea să compenseze complet impactul presiunilor demografice asupra creșterii economice în regiunile BERD, se arată în studiu. Studiul a estimat că IA ar putea oferi, în medie, aproximativ jumătate din creșterea productivității necesară în economiile BERD din UE, într-un scenariu cu impact ridicat. BERD definește Europa Emergentă ca fiind Europa de Est, inclusiv Moldova; Balcanii de Vest, inclusiv Albania, Kosovo și Muntenegru; și Caucazul, inclusiv Armenia și Georgia. Fertilitatea a fost în scădere persistentă în regiunile BERD, ajungând la niveluri istoric scăzute în multe economii și cu mult sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, stabilit atunci când populațiile se stabilizează fără imigrație. Ca și în economiile avansate, aceste scăderi reflectă întârzierea nașterii, schimbarea tiparelor de căsătorie, presiunile economice și evoluția normelor sociale. Cu toate acestea, țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți, se arată în raport, îndemnând factorii de decizie politică să acționeze cu „curaj și viziune pe termen lung” pentru a asigura prosperitatea tinerilor. „Tinerii sunt cei care vor suporta consecințele deciziilor luate astăzi, fie că este vorba de achitarea datoriei publice sau de susținerea sistemelor de pensii”, a spus Javorcik. „Ceea ce trebuie să faceți este să începeți schimbările acum.” RECOMANDĂRILE AUTORULUI Bani în plus la pensie în 2026. Pensionarii care se vor bucura de venituri mai mari de anul viitor Măsură istorică în Europa. O țară europeană anunță că va depune lunar 10 euro în conturile de pensie ale copiilor: „Un venit sigur la bătrâneţe”

Pas decisiv în procesul de aderare la OCDE

România a primit al 17-lea aviz din cele 25 necesare aderării la OCDE, anunţă secretarul de stat în MAE Luca Niculescu. Avizul Grupului de lucru al OCDE vizează combaterea mitei în operațiunile economice internaționale și este un pas decisiv în procesul de aderare la Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică. Obținerea avizului formal reprezintă un semnal puternic privind angajamentul României în consolidarea integrității și a luptei împotriva corupției la nivel internațional. Evaluarea adoptată la 22 octombrie 2025 arată că România îndeplinește standardele internaționale în prevenirea și combaterea corupției care implică funcționari publici străini.  Recomandarea privind resursele umane, financiare și de formare profesională este pe deplin îndeplinită ”Al 17-lea capitol încheiat în drumul către OCDE. Ţara noastră a mai făcut un pas semnificativ : am primit Avizul Formal al Grupului de lucru pentru combaterea mitei în operaţiunile economice internaţionale”, anunţă pe Facebook Luca Niculescu (foto), Coordonator Naţional pentru procesul de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Luca Niculescu, ambasadorul român la Paris / Sursa: Facebook – Luca Niculescu Pe de altă parte, acest rezultat a fost posibil datorită eforturilor susținute ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în strânsă colaborare cu Ministerul Justiției. DNA a avut un rol important în implementarea recomandărilor OCDE, anunță instituția. Una dintre cele mai importante recomandări – cea privind resursele umane, financiare și de formare profesională – a fost considerată pe deplin îndeplinită. OCDE laudă capacitatea DNA de a desfășura investigații eficiente în cazurile de mituire străină Totodată, evaluarea OCDE recunoaște progresele României și în celelalte recomandări aflate în curs de implementare, rezultate obținute prin aceeași colaborare instituțională. În baza noii legislații (Legea nr. 319/2024, modificată prin Legea nr. 156/2025), DNA are competență exclusivă pentru investigarea mitei oferite funcționarilor publici străini și a infracțiunilor conexe, precum spălarea banilor sau falsul în înscrisuri. În 2025, DNA a continuat investigarea unui caz reprezentativ de mită transnațională, încadrat potrivit noilor prevederi legale și inclus de OCDE în matricea de cazuri relevante. OCDE a evidențiat capacitatea DNA de a desfășura investigații eficiente în cazurile de mituire străină și de a coopera cu autorități din alte state. În egală măsură, România a fost remarcată pentru implicarea activă în mecanismele internaționale de evaluare, prin participarea la examinarea altor state parte la Convenție.  RECOMANDĂRILE AUTORULUI Suntem cu un pas mai aproape de OCDE. Nicușor Dan: „România a făcut încă un pas decisiv spre aderare” Ilie Bolojan a anunțat intrarea României în ultima etapă din procesul de ADERARE la OCDE. Ce obiectiv de finalizare și-a propus Guvernul

România, evaluată pozitiv la OCDE în domeniul integrității publice

România a obținut o evaluare pozitivă în cadrul Grupului de lucru pentru integritate publică al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a transmis președintele Senatului, Mircea Abrudean, într-un mesaj publicat vineri pe Facebook. Abrudean a condus delegația română la reuniunea desfășurată la Paris și a subliniat că rezultatele confirmă angajamentul țării de a implementa reforme menite să întărească responsabilitatea și încrederea publică în instituțiile statului. El a precizat că, în perioada următoare, accentul OCDE va fi pus pe continuarea implementării măsurilor deja adoptate, aflate „pe un parcurs bun” și conforme cu standardele organizației. Abrudean a mulțumit Parlamentului pentru adoptarea pachetului legislativ necesar și a evidențiat rolul premierului Ilie Bolojan, al secretarului general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, al ministrului Justiției, Radu Marinescu, al Violetei Alexandru, președinta Comisiei speciale pentru aderarea la OCDE, precum și al lui Luca Niculescu, coordonatorul național al procesului. De asemenea, a apreciat contribuția Agenției Naționale de Integritate și a echipelor tehnice din ministere. „Succesul de astăzi este rezultatul unei munci de echipă”, a transmis Abrudean.

90% dintre candidații la conducerea AMEPIP au fost respinși pe același criteriu. Procedura ridică semne de întrebare privind transparența și aplicarea standardelor OCDE

O proporție neobișnuit de mare dintre candidații înscriși la selecția pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminată în prima etapă a procesului. Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidați au fost respinși, pentru majoritatea invocându-se același motiv: neîndeplinirea art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023. Semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului Acest articol se referă la obligația ca persoanele care candidează pentru funcțiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi deținut „cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice”. Din analiza rezultatelor reiese că acest criteriu a fost aplicat extrem de restrictiv, în sensul că doar cei care au condus efectiv întreprinderi publice — companii de stat sau municipale — au fost considerați eligibili. Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în mediul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși actul normativ menționează explicit ambele sectoare. Rezultatul: doar patru candidați au fost declarați admiși, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă pe care le-a asumat prin PNRR și în procesul de aderare la OCDE. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului” Principiile OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, subliniază importanța diversității de experiență în selecția conducerilor — inclusiv din mediul privat, tocmai pentru a aduce în sectorul public practici de eficiență, transparență și performanță. „Consiliile și conducerea întreprinderilor publice ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în sectorul privat, pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre performanță”, se arată în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021). Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contrazice acest principiu și riscă să blocheze exact scopul pentru care AMEPIP a fost creată: profesionalizarea și depolitizarea managementului din companiile de stat. Potrivit mai multor surse administrative, proporția neobișnuit de mare de respingeri ar putea duce la reluarea etapei I a selecției sau chiar la anularea procedurii, întrucât un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni de aplicare neunitară și lipsă de proporționalitate. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție. Este posibil ca procedura să fie reluată În plus, o astfel de selecție formală poate genera observații din partea Comisiei Europene, întrucât jalonul PNRR privind operaționalizarea AMEPIP presupune un proces deschis, competitiv și aliniat la bunele practici internaționale. Mai mulți candidați au depus contestații, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificarea modului de aplicare a criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Dacă SGG va admite existența unei aplicări neunitare a legii, este posibil ca procedura să fie reluată, iar dosarele respinse să fie reconsiderate. Până la o eventuală decizie, cazul AMEPIP ridică o întrebare esențială: Cum poate România să vorbească despre profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină, din start, 90% dintre profesioniști? AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Economiei anunță că a sesizat la Parchet, DNA și AMEPIP modul de numire a conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație

Radu Oprea, Secretar General al Guvernului: Propunem scăderea numărului de membri în consiliile de administrație

Indemnizațiile vor fi plafonate. Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a declarat că România a avut un dialog cu Comisia Europeană și cu OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), despre guvernanța corporativă, pentru a duce la realitatea societății românești de astăzi, a unor indicatori de performanță și, mai ales, a remunerațiilor pe care le primesc cei care sunt în consiliile de administrație, membrii executivi, neexecutivi, inclusiv a managementului companiilor. Se schimbă ponderile indicatorilor de performanță Dintre schimbările pe care le-am făcut, sunt cele referitoare la indicatorii de performanță. „Avem o reașezare între ponderea indicatorilor financiari și indicatorilor nefinanciari, indicatori care au fost definiți împreună cu OCDE, care au fost consultanții României în tot acest proces, pentru că vă readuc aminte că a existat o achiziție directă a Comisiei Europene, a serviciilor OCDE, pentru această reformă a guvernanței corporative, fonduri plătite direct de la Bruxelles” a declarat Radu Oprea. Indicatorii de performanță schimbă ponderile: 55% indicatorii de performanță financiari și 25-50% cei nefinanciari a spus Secretarul General al Guvernului. „Companiile de recrutare să aibă mai mulți specialiști pe domenii diverse” De asemenea, el a făcut referire la discuțiile din spațiu public privind firmele de recrutare. „Am crescut în interiorul legislației cerințele pe care le avem pentru aceste companii de recrutare, să aibă mai mulți specialiști pe domenii diverse. Eu cred că așa, recrutarea va fi făcută de mult mai multe firme care vor participa la astfel de procese de selecție a managerilor, fie în consiliile de administrație, fie ca director”. Sunt, de asemenea, mai multe prevederi referitoare la procedurile interne din Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Organizarea AMEPIP-ului astfel încât să devină mai eficientă” Propunem prin această revizuire a Legii 109 scăderea numărului de membri în consiliile de administrație de la 7 la 5, de la 5 la 3 și, de asemenea, reducerea idemnizațiilor în procente semnificative. Începând cu regiile mici, unde membrii neexecutivi ai consiliilor de administrație pot primi maxim 2 salarii medii brute pe ramură în conform datelor INS, membrii executivi 3 până la maxim 3 salarii medii brute și aici intervine un element de noutate, componenta variabilă. Este plafonată la maxim 2 salarii medii brute pe an, o singură dată pe an. La fel, directorii sunt în această situație ca membrii executivi, până la maxim 3 salarii medii brute și 2 în componenta variabilă, o dată pe an”, a spus Radu Oprea. Secretarul General al Guvernului a mai declarat că nu se va putea face un cumul pentru acei membri în consiliul de administrație, care sunt și directori. „Avem nevoie de companii solide care să se internaționalizeze, să devină regionale” Componenta variabilă este cea care a fost redusă drastic la maxim 2 salarii medii brute pe lună, pe ramura respectivă conform datelor INS, dar care se iau o singură dată pe an. „Eu cred că lucrurile acestea vin astfel încât să avem acea posibilitate ca managerii performanți să vină către companiile de stat, ținând însă acel echilibru în societate, de care avem nevoie cu toții. Aducem toate idemnizațiile membrilor din consiliile de administrație de la companiile de stat, atât executiv cât și neexecutiv, și managerii generali, directorii, directoratul la un anumit nivel de salarizare care să permită performanța, pentru că avem nevoie de companii solide care să se internaționalizeze, să devină regionale și, în același timp, trebuie ca acest lucru să fie acceptat de către societate”.

Adoptarea Legii de plată a pensiilor private, vitală pentru aderarea României la OCDE. Luca Niculescu (MAE): „Este o condiționalitate”

Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, a declarat, în exclusivitate, pentru Mediafax că adoptarea unei Legi de plată a pensiilor private este „o condiționalitate” pentru încheierea procesului de aderare al țării noastre la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică,  Totodată, Legea de plată a pensiilor private reprezintă și un demers, pe care România trebuia să-l finalizeze la trei ani de la intrarea în vigoare a reformei sistemului de pensii, din 2008. Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, a explicat că această propunere fermă este, de fapt, „o condiționalitate” pentru încheierea procesului de aderare. Luca Nicolescu a coprezidat, marți, 19 august, dezbaterea publică găzduită la sediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, inițiatorul legislativ al proiectului de lege, elaborat de specialiștii Autorității de Supraveghere Financiară, ajuns în primă lectură pe masa Guvernului pe 8 august. La dezbatere au luat parte reprezentați ai confederațiilor sindicale, patronale și organizații ale consumatorilor și ai administratorilor de fonduri de pensii administrate private. Adoptarea Legii reprezintă una dintre condiționalitățile pe care responsabilii OCDE le-au transmis României pentru a putea adera la această organizație. Termenul asumat, oficial, de statul român este sfârșitul anului 2026. „Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax. Secretarul de stat în MAE și coordonator al procesului de aderare la OCDE a precizat că România a primit același set de recomandări ca toate țările care au fost invitate la negocieri. Până în prezent, România a închis 14 dintre cele 25 de capitole, denumite comitete, în vederea aderării la OCDE „Este același tip de recomandări și se aplică tuturor statelor care vor să adere la OCDE, iar această recomandare se referă la adoptarea unei legislații care să definească și să structureze diferitele opțiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanțarea pensionării într-un mod care să asigure coerența cu concepția perioadei de acumulare, adică perioada de dezacumulare să fie coerentă cu perioada de acumulare”, a declarat secretarul de stat în MAE. Conform procedurilor oficiale, în prezent există o foaie de parcurs după care noi ne ghidăm procesul de aderare, elaborată de cei de la OCD pentru țările care vor să candideze. „În această foaie de parcurs nu există vreun termen. Fiecare țară aderă la OCDE în funcție de progresele pe care le face. Sunt țări care au aderat în patru ani, altele care au aderat în 10-11 ani, deci depinde de noi cât de repede îndeplinim aceste recomandări prioritare. România și-a fixat însă o țintă ambițioasă, dar realistă, să adere în 2026. Asta înseamnă că până la momentul aderării trebuie ca toate aceste recomandări prioritare să fie îndeplinite”, a precizat Luca Niculescu. Niculescu a precizat că un proiect elaborat si pus pe masa Executivului reprezintă un aspect benefic, mai ales că dezbaterile organizate în acest sens sunt și un prilej pentru toți contribuabilii să își actualizeze informațiile referitoare la sistemul pensiilor private. „Evident că trebuie să începem cu primul pas, primul pas, care este redactarea unui proiect de lege, adoptarea într-o ședință de Guvern și după aceea adoptarea de Parlament. Dar aș spune că suntem pe acest drum și foarte bine că există, foarte, foarte bine că există dezbateri, pentru că este un subiect de mare interes și care ar putea să mai contribuie, într-o formă sau alta și la o mai bună educare financiară, pentru că sunt chestiuni care îi interesează pe toți cei care sunt implicați în Pilonul doi, deci cam acestea ar fi coordonate pe care ne desfășurăm concret”, a spus diplomatul. Secretarul de stat a fost întrebat referitor la percepția specialiștilor OCDE, privind stadiul actual al proiectului legislativ sau dacă ar fi adoptat în perioada următoare de Guvern, în contextul în care în septembrie există o evaluare din partea organizației, în perspectiva respectării calendarului de aderare pentru 2026. „Ar fi un pas foarte bun ca această lege să treacă de Guvern până în momentul evaluării. Dar momentul evaluării nu este momentul aderării. Aderarea va interveni după aceea, după ce încheiem toate capitolele de aderare, toate comitetele, sunt 25 în momentul acesta. Până la finalul procesului de aderare trebuie ca toate recomandările să fie îndeplinite, deci și această solicitare”, a explicat Luca Niculescu. Niculescu a s-a declarat foarte optimist că România va încheia procesul în termenul asumat. „Aș spune că suntem pe drumul cel bun acum, adică ne-am ținut până acum de calendarul pe care ni l-am asumat, sunt convins că putem să o facem și de acum înainte și dacă am spus 2026, sunt foarte optimist că va fi 2026”, a conchis Luca Niculescu. Proiectul legislativ a fost detaliat marți de vicepreședintele ASF cu atribuții pe piața pensiilor private, Dan Armeanu, în cadrul dezbaterii de la Ministerul Muncii, care a primit deopotrivă și observațiile partenerilor sociali. Sinteza punctelor de vedere ale participanților de la întâlnirea de marți va fi trimisă Guvernului, care urmează să pună proiectul pe agenda unei ședințe din perioada imediat următoare, din informațiile Mediafax, după care va fi trimis spre dezbaterea celor două camere ala Parlamentului. „Sistemul de pensii private din România, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai de succes reformă pe care statul a făcut-o în ultimii 20 de ani. Este un domeniu de excepție care practic contribuie inclusiv la creșterea economică. Anual, creșterea economică generată de sistemul de pensii private este undeva între 0,4 – 0,5 puncte procentuale. Prin investițiile pe care le realizăm, fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori pe piața de capital, sunt investitori instituționali. Piața de capital ar fi fost greu să se dezvolte, să ajungă la nivelul de astăzi fără existența fondurilor de pensii”, a precizat Dan Armeanu. Acestă reformă este unul dintre cele mai bune lucruri

Schimbări legislative pentru Garda de Mediu și Garda Forestieră, anunțate de ministrul Mediului

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat modificări importante privind Garda de Mediu și Garda Forestieră. Printr-o nouă lege, activitatea acestor două instituții va fi „consolidată”. Aceste schimbări legislative sunt necesare pentru ca România să îndeplinească condițiile de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). „Sunt ferm convinsă că săptămâna aceasta, de exemplu, trecem două hotărâri de Guvern, condiții de aderare la OCDE. Nu știu dacă lumea știe de faptul că trebuia să fie consolidată activitatea Gărzii de Mediu, Gărzii Forestiere, drept condiții de aderare la OCDE, dar iată, vom avea aceste hotărâri care trec. Sunt niște hotărâri bune, de altfel”, a declarat Diana Buzoianu, luni seară, la Digi 24. Ministrul susține că autoritățile din România nu au comunicat suficient de clar despre deciziile necesare pentru aderarea la OCDE. „Cu siguranță, întotdeauna se poate comunica mult mai bine și mult mai predictiv. Pe multe dintre condițiile de aderare la OCDE, din păcate, puteam să comunicăm și se putea comunica de-a lungul timpului, în mulți ani de zile, mult mai bine”, a spus ministrul Mediului. Un exemplu în acest sens este modificarea legilor care reglementează accesul la fondurile private de pensii. „Trebuie să fie respectat într-adevăr dreptul persoanelor la proprietate privată și evident că trebuie să fie adusă inclusiv legislația care să corespundă cu condițiile de aderare la OCDE, care trebuie să fie îndeplinite. De fapt, acesta este tot subiectul, este una dintre condițiile de aderare la OCDE. Avem nevoie de o legislație. Avem nevoie de o reglementare mult mai strictă a pensiilor, a Pilonului 2. Suntem alături de toți experții care vor să îmbunătățească cadrul legislativ. Propunerea care a venit poate fi cu siguranță îmbunătățită și vom avea inclusiv noi prevederi care să pună în acord și cu condițiile de aderare la OCDE, dar și cu ce putem noi să susținem, ca țară”, a explicat Diana Buzoianu, în contextul schimbărilor legislative privind fondurile private de pensii, anunțate de conducerea Autorității de Supraveghere Financiară.

OCDE își revizuiește previziunile privind economia globală a doua oară în acest an, citând impactul politicilor tarifare ale lui Trump

Politicile comerciale ale președintelui SUA Donald Trump au înclinat economia mondială într-o recesiune întunecată de norii unei incertitudini sporite, SUA fiind printre cele mai afectate state, a anunțat Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Barierele substanțiale în calea comerțului, condițiile financiare mai stricte, scăderea încrederii și incertitudinea politică sporită se preconizează că vor avea un impact negativ asupra creșterii economice, potrivit celui mai recent raport OCDE privind perspectivele economice. Este a doua oară când organizația cu sediul la Paris își reduce previziunile globale în acest an, invocând impactul atacului tarifar al președintelui american, conform Bloomberg. „Economia globală a trecut de la o perioadă de creștere rezilientă și scădere a inflației la o traiectorie mai incertă”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. Creșterea PIB-ului din Statele Unite este proiectată să scadă de la 2,8% în 2024 la 1,6% în 2025 Raportul estimează o încetinire a creșterii globale de la 3,3% în 2024 la 2,9% atât în 2025, cât și în 2026. Se așteaptă ca încetinirea să fie cea mai concentrată în Statele Unite, Canada, Mexic și China, cu ajustări mai mici în jos pentru alte economii. Creșterea PIB-ului din Statele Unite este proiectată să scadă de la 2,8% în 2024 la 1,6% în 2025 și 1,5% în 2026 – o perspectivă semnificativ mai mică decât indica proiecția OCDE din martie. În zona euro, se preconizează că creșterea economică se va consolida modest, de la 0,8% în 2024 la 1,0% în 2025 și la 1,2% în 2026. Se preconizează că creșterea Chinei se va tempera de la 5,0% în 2024 la 4,7% în 2025 și 4,3% în 2026. Inflația totală anuală în economiile statelor G20 ar urma să se modereze de la 6,2% la 3,6% în 2025 și la 3,2% în 2026. „Perspectivele economice slăbite vor fi resimțite în întreaga lume, aproape fără excepție”, a declarat economistul șef Alvaro Pereira. „Creșterea economică mai mică și comerțul redus vor afecta veniturile și vor încetini creșterea locurilor de muncă”. Raportul a fost publicat chiar în timp ce momentul în care miniștrii celor 38 de state membre se reunesc la Paris pentru o întâlnire anuală. Printre oficialii de rang înalt se numără reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, și comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic. Lin Feng, un reprezentant al Ministerului Comerțului din China, este de asemenea programat să participe. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Financial Times: Acum este momentul redeschiderii dezbaterii despre obligațiunile comune în ZONA EURO Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele