Victor Negrescu, întâlnire cu Secretarul General al OCDE: A salutat sprijinul larg, dincolo de diferențele politice, pentru aderarea României
Un singur pas până la închiderea tuturor capitolelor Europarlamentarul PSD s-a întâlnit vineri cu Mathias Cormann, Secretarul General la OCDE, la sediul organizației. Cei doi au discutat procesul de aderare a României. „Am avut o întâlnire foarte bună cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, într-un moment determinant pentru parcursul României către aderarea la OCDE, la sediul central al organizației. Vestea bună este că România a îndeplinit practic toate cerințele asumate. A mai rămas un singur capitol, cel privind comerțul, iar imediat ce acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite va fi aprobat, toate capitolele vor fi închise”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Negrescu. Importanța consensului politic Liderul social-democrat a subliniat că secretarul general al OCDE a apreciat consensul politic existent în România în privința acestui obiectiv strategic. „Secretarul general al OCDE a salutat sprijinul larg, dincolo de diferențele politice, pentru aderarea României. Este un proiect de țară care trebuie susținut de toți. Acum însă contează să folosim activ această apartenență”, notează Negrescu. Negrescu a precizat că în cadrul întâlnirii au fost discutate și teme legate de colaborarea dintre OCDE și Parlamentul European. „Am discutat și despre consolidarea colaborării dintre OCDE și Parlamentul European, inclusiv pe teme legate de competitivitate, educație, digitalizare, combaterea crimei organizate și dezvoltare economică”, se arată în mesajul publicat pe rețele sociale. „O calitate a vieții mai bună” Europarlamentarul a enumerat și toate avantajele pe care România le va avea după aderarea la OCDE, punctând că procesul ar duce la „o calitate a vieții mai bună”. „Aderarea la OCDE nu este doar o etichetă internațională sau un obiectiv diplomatic bifat. Înseamnă mai multă încredere pentru investitori, reguli mai clare și mai stabile, acces la bune practici internaționale, instituții mai eficiente și politici publice mai moderne. Aderarea reprezintă șansa de a atrage mai multe investiții, locuri de muncă mai bine plătite și o economie mai competitivă. Înseamnă standarde mai bune în educație, sănătate, administrație și digitalizare. Pentru români, miza reală este una simplă: o calitate a vieții mai bună”, conchide Negrescu.
Mircea Abrudean: România obține penultimul aviz favorabil pentru aderarea la OCDE! Un semn clar de încredere al Organizației”
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis vineri că România a primit al 24-lea aviz favorabil necesar pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Anunțul inițial a fost făcut de ministra de Externe, Oana Țoiu, joi, într-o postare pe pagina sa de Facebook. „România obține penultimul aviz favorabil pentru aderarea la OCDE! România a primit Avizul formal al Comitetului pentru Investiții al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, un semn clar de încredere al Organizației că țara noastră face pași importanți în armonizarea legislativă și a politicilor în domeniul investițiilor și al conduitei responsabile în afaceri și transmite un semnal puternic către investitorii internaționali și partenerii noștri de afaceri că pot avea încredere în noi”, a scris Mircea Abrudean, vineri, pe Facebook. Potrivit acestuia, obținerea avizului Comitetului pentru Investiții reprezintă un pas important în procesul de aderare, mai ales în ceea ce privește conformarea României la standarde complexe ce au un impact asupra performanței economiei naționale. „Felicitări tuturor celor care au muncit la obținerea acestui aviz, din toate instituțiile implicate în procesul de evaluare”, a transmis el.
Țoiu: România a obținut al 24-lea aviz din cele 25 necesare pentru aderarea la OCDE
„Suntem acum, după ani de eforturi, la doar un pas de a ne îndeplini obiectivul de aderare la OCDE în 2026. Aceste jaloane tehnice sunt pe termen lung, fiind o garanție de stabilitate și un semnal de încredere pentru investitorii care aleg România; din acest motiv, nu avem voie să greșim pe ultima sută de metri”, a scris pe Facebook Oana Țoiu. Ea admite că în acest moment sunt și elemente de impredictibilitate pentru mediul de afaceri, „dar cu atât mai mult este necesar să păstrăm și să construim repere care fac ca planurile de viitor în România să fie solide, iar aderarea la OCDE este un astfel de proiect”. „Cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu” Ministra de Externe susține că aderarea la OCDE nu este doar o țintă diplomatică, ci și un proces transformator pentru România: „Lucrăm pentru politici publice mai bune, pentru o economie modernă și pentru un stat care să ofere șanse și prosperitate cetățenilor săi, precum și un viitor bun acasă”. „Aderarea la OCDE a mers anul acesta în cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu”, a adăugat ministra, care spune că „meritul pentru acest lucru este puternic legat de implicarea și coerența abordării premierului Ilie Bolojan și a președintelui Nicușor Dan”.
Nicușor Dan: România a recuperat decalajul față de UE și vizează aderarea la OCDE și zona euro
România a înregistrat o creștere accelerată în ultimele două decenii, ajungând de la 26% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al Uniunii Europene – în anul 2000 – la aproape 80% în prezent, notează președintele Nicușor Dan într-o postare pe X. „Aderarea României la Uniunea Europeană a fost o poveste de mare succes. Țara noastră avea un decalaj istoric față de țările dezvoltate, pe care l-a redus considerabil. În anul 2000, România avea doar 26% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE și am ajuns astăzi aproape la 80%”, a scris Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat că una dintre prioritățile mandatului său este reforma instituțiilor, „astfel încât acestea să poată pune bazele unei creșteri economice solide. Calitatea instituțiilor și modul în care acestea influențează prosperitatea tuturor românilor sunt esențiale”. Aderarea la OCDE și adoptarea monedei euro, două obiective majore Un alt obiectiv strategic menționat este aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în acest an. „Suntem în grafic și acest lucru se datorează în mare măsură și colaborării între partidele politice. Este o etichetă care va spune lumii că țara noastră are o guvernanță economică similară cu cele mai bogate țări”, a completat Nicușor Dan. Aderarea României la Uniunea Europeană a fost o poveste de mare succes. Țara noastră avea un decalaj istoric față de țările dezvoltate, pe care l-a redus considerabil. În anul 2000, România avea doar 26% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE și am ajuns astăzi aproape la 80%.… pic.twitter.com/LemUPT6IN5 — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) March 31, 2026 Totodată, acesta a mai punctat faptul că trecerea la moneda euro „trebuie să fie un alt obiectiv major pentru România”. „România își dorește o Uniune Europeană mai puternică economic, cu o Piață Unică funcțională, dar ca aceste lucruri să se reflecte în venituri mai mari pentru oameni și în companii mai competitive este necesară integrarea în nucleul economiei europene. Susținem inclusiv o piață energetică unică europeană în care energia nucleară să joace un rol mai important”, a adăugat președintele. În plan regional, Nicușor Dan a reiterat sprijinul pentru Republica Moldova privind integrarea sa europeană. În plus, președintele a subliniat importanța viitorului buget european pentru perioada 2028–2034, care ar trebui „să atingă un echilibru între competitivitate și coeziune”, pentru a evita accentuarea diferențelor de dezvoltare între statele membre.
Lider OCDE primit de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Se va lansa un studiu economic dedicat României
Luni, 16 martie 2026, premierul Ilie Bolojan îl primeşte la Palatul Victoria pe secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann. Premierul Ilie Bolojan și secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, vor lansa, în data de 16 martie 2026, începând cu ora 10:30, la Palatul Victoria, cel mai recent Studiu Economic dedicat României, realizat de OCDE. Studiul analizează modalitățile de stimulare a creșterii economice pentru a construi un mediu de business mai rezilient, incluziv și sustenabil. Care sunt priorităţile României pentru aderare Încă de anul trecut, discuţiile referitoare la aderarea României la OCDE, prezidate de premierul Ilie Bolojan, au fost trecute în revistă principalele evoluții din procesul de aderare și au fost stabilite prioritățile pentru perioada următoare, cu accent pe stadiul recomandărilor cheie pe care România trebuie să le implementeze pentru a se alinia la cele mai bune practici și standarde ale OCDE în domeniile de politică publică evaluate în cadrul procesului. Referitor la prioritățile pentru perioada următoare, premierul Ilie Bolojan a pus accentul asupra accelerării demersurilor de adoptare a modificărilor normative care implementează recomandări ale OCDE esențiale pentru avansarea parcursului de aderare. Totodată, premierul Ilie Bolojan a reliefat importanța întăririi coordonării interinstituționale, precum și a pregătirii temeinice a participării României la evaluările de aderare programate în perioada următoare. „Reafirm, și cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, așa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci și o reală șansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele elaborate de OCDE înseamnă nu doar o analiză solidă a politicilor publice ale României în domeniile în care suntem evaluați, ci oferă piste concrete de îmbunătățire a acestora. Vă încurajez să le folosiți atunci când faceți programele de politici publice din instituțiile dumneavoastră”, a transmis premierul Ilie Bolojan. România a aderat la OCDE încă din 2022 România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale. Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare, acesta fiind condus de prim-ministrul României. Comitetul Național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii prevederilor din Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE și agreează decizii pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la standardele Organizației și ghidarea eforturilor interinstituționale pentru avansarea procesului de aderare. RECOMANDAREA AUTORULUI: ASF anunță că România a încheiat capitolul pensiilor private pentru aderarea la OCDE. Când vor primi românii banii din Pilonul 2 Când va adera România la zona euro? Bolojan răspunde
România primește avizul formal OCDE pentru guvernanța publică, un pas important spre aderare
Uptade Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a transmis, vineri, că primirea avizului formal a fost „un efort de echipă în care Secretariatul General al Guvernului a avut un rol important și pentru acest lucru le mulțumesc colegilor mei, dar și celor din toate instituțiile implicate”. Potrivit lui Oprea, „legislația generată a putut fi adoptată rapid datorită implicarii parlamentarilor”. „Cadrul legislativ a fost modernizat în cazul transparenței și integrității în procesul decizional public, al îmbunătățirii accesului la informațiile publice și participarea publică la nivel decizional, în cazul prevenirii și gestionarii conflictelor de interese, al prevenirii și combaterii hărțuirii la locul de muncă, cât și al eficientizării și profesionalizării sistemului de achiziții publice și a sistemului de reglemetare și de guveranță a meta-datelor. Rămânem determinați să atingem obiectivul aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în 2026”, transmite secretarul general al Guvernului. Știrea inițială Evaluarea realizată de comitet a vizat cadrul legal, instituțional și de politici publice în domeniul guvernanței publice. Aceasta a analizat evoluțiile din ultimii ani în ceea ce privește consolidarea arhitecturii instituționale, modernizarea instrumentelor de politici publice și întărirea capacității administrative. Procesul a presupus un efort susținut de adaptare și aliniere la standardele și recomandările OCDE. „Ministerul Justiției a contribuit activ la procesul de evaluare desfășurat în cadrul Comitetului pentru Guvernanță Publică al OCDE, demers coordonat de Secretariatul General al Guvernului, în calitate de punct focal național pentru acest Comitet”, se arată în comunicat. Procesul a fost realizat în colaborare cu mai multe instituții, între care Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe, precum și alte ministere și agenții naționale implicate în reforma administrației publice. „Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, a facilitat dialogul interinstituțional și cooperarea cu Secretariatul OCDE”, se mai precizează. Măsurile adoptate Ministerul Justiției a contribuit la adoptarea unor măsuri concrete pentru implementarea recomandărilor formulate de Comitetul pentru Guvernanță Publică, în vederea alinierii legislației și politicilor naționale la standardele OCDE. „Aceste măsuri au vizat modernizarea cadrului legislativ și normativ, dezvoltarea instrumentelor de politici publice, precum și consolidarea capacității administrative a autorităților și a cooperării interinstituționale”. Printre măsurile adoptate se numără: – consolidarea transparenței și integrității în procesul decizional public prin obligativitatea înregistrării interacțiunilor dintre decidenții din Guvern și din Parlament cu terți în Registrul Unic pentru Transparența Intereselor/RUTI – prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și consolidarea integrității în sectorul public prin adoptarea legii privind restricțiile pre- și post-angajare în sistemul public (pantouflage) – consolidarea cadrului strategic în domeniul justiției, în vederea creșterii calității și eficienței serviciilor judiciare, asigurarea accesului efectiv la justiție, combaterea corupției și a criminalității, precum și întărirea managementului strategic Ministerul Justiției precizează că „România rămâne angajată pentru întărirea alinierii la standardele Organizației în domeniul guvernanței publice și va continua să se implice în activitatea Comitetului OCDE pentru Guvernanță Publică pentru promovarea celor mai bune politici în materie”.
Darău: Aderarea la OCDE înseamnă prețuri mai mici pentru oameni și piețe deschise pentru export
Irineu Darău a explicat că dincolo de statutul de membru într-un club select al celor mai puternice economii, aderarea aduce beneficii directe pentru cetățeni prin reguli comerciale clare. „E important și prestigiul pentru că intră într-un club select de câteva zeci de țări, cele mai puternice economii ale lumii și niște economii care respectă niște reguli. Și pe parcursul acesta al aderării, învățăm și noi să respectăm aceleași reguli. În al doilea rând, respectând aceleași reguli, piețele acestor mari economii, cele mai mari economii ale lumii, se deschid mult mai mult către România”, a declarat Darău, luni seara, la TVR Info. Ministrul s-a declarat un susținător ferm al acordurilor comerciale internaționale și a subliniat că eliminarea barierelor tarifare are un impact pozitiv asupra puterii de cumpărare. „Aș vrea ca oamenii să înțeleagă că întotdeauna deschiderea, taxele mai joase, unirea sau conectarea economiilor, rezultă în prețuri mai mici pentru oameni, în schimburi mai multe comerciale, care nu pot să facă decât bine. Pentru că nu înseamnă o astfel de deschidere a pieței doar importuri. Întotdeauna înseamnă și exporturi”, a mai spus Darău. Referitor la calendarul aderării, Darău a precizat că România și-a asumat o traiectorie corectă și că așteaptă confirmarea oficială în perioada următoare. „Sper că raportul din martie trebuie să iasă, să arate bine și să fim pe ultima sută de metri. Eu aș putea să spun că un termen optimist este anul acesta. Sper să nu intervină motive politice pentru care să nu se întâmple. Cred că, tehnic, anul acesta, în prima parte a anului, vom corespunde din toate punctele de vedere”, a conchis ministrul.
Irineu Darău, optimist cu privire la evaluarea finală a României pentru aderarea la OCDE. Avantajele aderării la OCDE
Ministrul Economiei, a precizat, marți seară, că aderarea României la OCDE este un nou proiect de țară foarte important. „Acolo sunt câteva zeci dintre cele mai puternice economii din această lume. Este, dacă vreți, un club de economii care, pe de o parte, satisfac niște criterii din multe puncte de vedere: competitivitate, schimburi, taxare și așa mai departe. Pe de altă parte, într-un fel, se favorizează reciproc pentru că este un mare acord între cele mai mari economii”, a declarat Irineu Darău. Acesta a precizat că aderarea României la OCDE „nu poate să fie decât de bine”, pentru că țara va avea posibilități mai mari de export, dar și investiții străine. Ministrul Economiei a precizat că aderarea la OCDE este „o insignă importantă”, precizând că investitorii străini se uită și la agențiile de rating, dar și la cluburile din care țara face parte. „Este, dacă vreți, un fel de insignă importantă care va arăta că facem parte din cele mai mari economii ale lumii și este un termen mult mai folosit decât altele acum și o condiție de aderare, competitivitatea. Și să știți că, inclusiv, obiective pe digitalizare, obiective pe educație, obiective pe debirocratizare, sunt acolo drept condiții ca România să adere”, a declarat Darău. Ministrul Economiei este optimist cu privire la evaluare în vederea finală a aderării, care se va desfășura în luna martie a acestui an. „Tind să fiu optimist, deci tind să cred că dacă va arăta bine raportul, probabil din luna martie, vom fi îndeplinit toate condițiile tehnice. De asta am încercat să ne asigurăm acolo. Ne-am luat și niște teme de casă, că așa e întotdeauna”, a declarat Darău, la A7.
Dezbateri publice la Guvern pentru facilitarea accesului lucrătorilor străini pe piața muncii din România
Dezbaterile au avut loc pe marginea proiectului OUG privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, dar și modificarea și completarea unor legi din acest sector. ”Prin acest proiect de ordonanță facilităm accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă la nivel național este o realitate. Concret, ne-am propus să simplificăm și să reducem timpul mediu pentru procesarea unei solicitări de viză, care acum ajunge la 9 luni sau chiar un an. De asemenea, venim cu soluții în domeniul recrutării și plasării forței de muncă străine pentru ca toți operatorii economici implicați să respecte același set de reguli, să facă dovada profesionalismului și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorului-străin. Este o necesitate ce derivă din realitate și din obligația statului de a preveni exploatarea, munca nedeclarată, migrația și șederea ilegală, traficul de persoane, în acord cu obligațiile constituționale, europene și internaționale”, a afirmat consilierul de stat Valentin Vătăjelu, președinte al Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România. În cadrul dezbaterii a fost analizată propuneri la următoarele aspecte ale proiectului: Crearea unei platforme unice care va gestiona „într-un mod transparent, sigur și digitalizat” accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România. Platforma se va numi: WorkinRomania.gov.ro. Introducerea „Listei ocupațiilor deficitare”, aprobată și actualizată de două ori pe an, pe baza datelor ANOFM și INS, dar și a consultării cu partenerii sociali. Consultările pe această temă vor continua între Ministerul Muncii și reprezentanții sindicatelor și patronatelor. O altă schimbare care a fost analizată se referă la instituirea unui depozit financiar – un mecanism de protecție preventivă, obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale. În cadrul dezbaterilor a mai fost analizată și standardizarea contactelor, precum cel dintre agenția de plasare și angajator, dar și contractul de plasare care va fi tipărit atât în limba română, cât și într-o altă limbă înțeleasă de lucrător. Standardizat va fi și contractul de muncă încheiat între angajatorul și lucrătorul străin. O altă schimbare analizată vizează interzicerea solicitării de comisioane/taxe/garanții/depozite de la lucrători, ele trebuind să fie suportate de angajatori, în conformitate cu standardele Organizației Internaționale a Muncii și OCDE. Propunerile și argumentele prezentate vor fi analizate, iar rezultatele vor fi comunicate public pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului. Potrivit datelor publicate de Guvern, în ultimii 10 ani, numărul de muncitori străini a crescut, de la 5.500 de muncitori în 2015 și 2016, până la 100.000 de muncitori, în perioada 2022-2025. În acest an, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.
România, țara cu cel mai mare consum de alcool, cu o rată foarte mare a fumatului și a mortalității evitabile / Raport OCDE
România înregistrează cel mai ridicat nivel de consum de alcool dintre toate țările membre ale OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), menționează raportul Organizației pe anul trecut. 5% dintre decesele din România sunt atribuite consumului de alcool, față de 3%, cât se înregistrează în celelalte state. România stă foarte bine la consumul de alcool. Cel mai bine! În medie, consumul de alcool înregistrat în 2023 a fost de 12,3 litri de alcool pur pe adult, în timp ce media OCDE a fost de 8,5 litri. O creștere semnificativă de consum de alcool – 30% – a fost înregistrată în România între 2013 și 2023. În ceea ce privește consumul episodic excesiv, și aici stăm bine: 11% din populație consumă alcool episodic excesiv – cea mai mare rată din OCDE, cu 20% la bărbați și 3% la femei. Raportul OCDE remarcă și faptul că România nu are o strategie națională elaborată privind consumul de alcool și că alcoolul este disponibil inclusiv în benzinării. 25% dintre adolescenții români vapează – una dintre cele mai mari valori din OCDE În ce privește fumatul, 9% dintre decesele înregistrate în România sunt atribuite fumatului, o medie apropiată de cea a celorlalte țări membre ale OCDE. La adulți, rata fumatului a fost, în 2019, de 18,7%, peste media OCDE, de 14,8%. Bărbații fumează de aproximativ 4 ori mai mult ca femeile. 23% dintre adolescenții de 15 ani au fumat în ultimele 30 de zile. 25% folosesc țigări electronice / vape – printre cele mai mari valori din OCDE. În privința politicilor antifumat, raportul menționează câteva măsuri luate de România: interdicția fumatului în spații închise, avertismente pe pachete, creșterea graduală a taxelor (2024 – 2026). Raportul reține că nu există ambalaje generice și că taxele pe tutun sunt sub recomandările OMS. Cea mai mare rată a mortalității tratabile România se află printre țările cu mortalitate evitabilă foarte ridicată: 251 de decese la 100.000 de locuitori din cauze prevenibile. Spre comparație, media OCDE este de 145, în timp ce în țările OCDE din UE este de 179. De asemenea, un lucru interesant remarcat în raportul OCDE: mortalitatea din cauze tratabile (adică evitabilă prin intervenții medicale) este, în România, de 179 de decese la 100.000 de locuitori – cea mai mare rată dintre țările OCDE – lucrul acesta indică slăbiciuni în prevenție, acces tardiv sau inexistent la servicii medicale, eficiență redusă a sistemului de sănătate. Un român din cinci face sport de peste trei ori pe săptămână Principala cauză de mortalitate din România sunt bolile cardiovasculare. România are rate foarte ridicate de mortalitate prin boală cardiacă ischemică, mortalitate cerebrovasculară (AVC) peste media OCDE. Vorbim de un tip de mortalitate evitabil prin stilul de viață, legat de alimentația nesănătoasă, sedentarism, fumat, consum nociv de alcool. 29% dintre decesele înregistrate în 2021 au fost atribuite factorilor de risc comportamentali, 16% au fost asociate cu riscurile alimentare (în timp ce, în celelalte țări OCDE, rata a fost de 10%). Doar 40% dintre români consumă zilnic fructe și legume și doar un român din cinci face sport de peste trei ori pe săptămână. Nivelul de implicare al populației în politicile de sănătate publică este redus 67% dintre adulții români sunt supraponderali sau obezi, vs. 54% în celelalte țări. În 2022, un adolescent român din patru era supraponderal sau obez. În privința inițiativelor în sistemul de sănătate publică, raportul menționează un oarecare progres, dar impactul în populație este limitat. Admite existența programelor pentru bolile netransmisible (diabetul) și a campaniilor de educație sanitară, dar observă acoperirea redusă pentru zonele rurale și izolate. Raportul reține și nivelul redus de implicare al populației în aceste programe, dublat de criza structurală a sistemului de sănătate publică, ambele ducând la o rată de mortalitate evitabilă.