Locul secret din Delta Dunării unde Ivan Patzaichin trăiește în continuare. Povestea muzeului ridicat în satul său natal
Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară a fost deschis publicului în mai 2024, la Mila 23, comuna Crișan, în inima Deltei Dunării. Muzeul este amplasat pe locul casei părinților lui Ivan Patzaichin și a fost gândit ca un pol de dezvoltare locală, idee născută din discuțiile dintre Ivan Patzaichin și Teodor Frolu, fondatorii Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. În cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea, reprezentanții muzeului ne-au povestit cum a apărut acest spațiu și de ce locul are o semnificație aparte pentru memoria sportivului. „Aici, să știți, în această curte, era a doua casă părintească a lui Ivan. A doua, nu prima. Nu că avea el multe case, ci pentru că acea casă inițială, cea în care s-a născut Ivan a fost afectată de inundațiile mari din 1970, iar părinții lui Ivan Patzaichin s-au mutat într-o curte aflată ceva mai sus”, au explicat reprezentanții muzeului. Când Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a preluat spațiul, locul era departe de imaginea actualului centru cultural. „Noi, Asociația Ivan Patzaichin, când am preluat acest spațiu, nu mai era decât o căsuță părăginită. Așa că tot ceea ce vedeți am construit de la zero. Și am deschis acest muzeu în 2024”, au spus reprezentanții muzeului, în timpul vizitei de la Mila 23. Un muzeu construit ca o promisiune Muzeul nu s-a născut doar din dorința de a conserva memoria unui campion, ci și dintr-un proiect mai amplu dedicat comunității. Reprezentanții locului spun că Ivan Patzaichin își dorea un spațiu în care oamenii din Deltă să se poată întâlni, învăța, lucra împreună și dezvolta proiecte locale. „Ivan a fost, într-adevăr, un foarte mare sportiv, dar a fost și un om cu o inimă excepțional de mare. Și el ce își dorea fundamental era să dea înapoi ceva oamenilor”, au mărturisit reprezentanții muzeului. De aceea, una dintre clădirile complexului poartă rolul de Centru de Inovare Comunitară. Nu este un simplu anexă, ci, după cum spun cei care administrează spațiul, „sufletul locului”. Muzeu Ivan Patzaichin bucatarie „Aceste clădiri pe care le vedeți, clădirile acestea care seamănă cel mai tare cu clădirile tradiționale din Deltă, acestea se numesc Centrul de Inovare Comunitară. De fapt, acesta este sufletul locului în care vă aflați acum. Și este clădirea pe care și-o dorea Ivan pentru această zonă. Pentru că Ivan își dorea să dea ceva înapoi comunității, să dea un loc în care să ne strângem la tot felul de ateliere, traininguri, cursuri, proiecții”, au explicat reprezentanții muzeului. Proiectul i-a fost oferit simbolic lui Ivan Patzaichin în anul în care a împlinit 70 de ani. Campionul a apucat să afle că viitoarea clădire fusese aprobată, însă nu a mai ajuns să o vadă finalizată. „În anul în care el a făcut 70 de ani, i-am oferit acest proiect cadou. A apucat să afle că această clădire fusese aprobată cu puțin înainte să plece dintre noi. Și ne-am asumat să o construim și să-i continuăm visul. Și după ce această clădire s-a aprobat, am vrut totuși să continuăm să-i spunem și povestea. Și așa a ajuns să existe clădirea din spatele meu, Muzeul Ivan Patzaichin”, au povestit reprezentanții instituției. „După chipul și asemănarea lui Ivan” Muzeul Ivan Patzaichin are o arhitectură aparte. Elementul central este un turn-observator din lemn, înalt de 18 metri, care se ridică deasupra Tezaurului, spațiul unde sunt păstrate unele dintre cele mai importante medalii și distincții ale sportivului. Turnul este construit exclusiv din lemn, iar Tezaurul este realizat din beton armat și tencuit cu lut. Pe fiecare nivel sunt ilustrate momente-cheie din viața și cariera lui Ivan Patzaichin. În timpul vizitei, reprezentanții muzeului au descris construcția într-o formulă care surprinde esența locului. „Ne place să spunem că am făcut un muzeu după chipul și asemănarea lui Ivan. Adică la mare înălțime, cu deschidere spre natură și cu un pic de invitație spre mișcare, că așa este foarte frumos pentru un sportiv”, au spus aceștia. Turnul-observator este modul de a spune povestea lui Ivan pe verticală. Vizitatorii urcă, treptat, prin etapele vieții sale: copilăria în Mila 23, performanța olimpică, perioada de antrenorat și implicarea în proiecte de antreprenoriat social și ecoturism. Medaliile, distincțiile și obiectele care spun povestea unui campion Ivan Patzaichin rămâne una dintre figurile uriașe ale sportului românesc. Acesta a cucerit șapte medalii olimpice, patru de aur și trei de argint, la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice: Mexico 1968, München 1972, Montreal 1976, Moscova 1980 și Los Angeles 1984. La Mila 23, o parte din acest palmares este expus în zona de Tezaur a muzeului. Nu toate medaliile se află însă acolo, iar explicația oferită de reprezentanții muzeului spune multe despre felul de a fi al lui Ivan Patzaichin. „În prima încăpere avem majoritatea marilor medalii ale lui Ivan. Nu toate. M-a întrebat cineva câte medalii a avut Ivan și adevărul este că nici el nu prea mai știa câte medalii a avut, pentru că de-a lungul timpului Ivan venea de la câte o competiție mai puțin relevantă pentru el, să o zicem așa. Nu era o Olimpiadă, nu era un Mondial. Se mai întâlnea cu un prieten și îi mai oferea câte o medalie. Așa că nici Ivan nu-și mai deținea toate medaliile”, au povestit aceștia. Chiar și așa, muzeul păstrează suficiente obiecte pentru a contura dimensiunea performanței sale. „Avem o încăpere întreagă cu suficient de multe medalii încât să-i impresionăm”, au mai spus reprezentanții instituției. Pagaia ruptă de la München, simbolul încăpățânării bune Una dintre piesele centrale ale muzeului este celebra pagaie ruptă, legată de episodul de la Jocurile Olimpice de la München din 1972. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din sportul românesc: Ivan Patzaichin a avut probleme cu pagaia în proba de calificare, dar a continuat cursa, s-a calificat și apoi a câștigat aurul olimpic. Reprezentanții muzeului au ținut să precizeze un detaliu important: pagaia s-a rupt în calificări, nu în finală. „Dacă ați auzit vreodată de povestea celebrei pagaie rupte, avem și pagaia ruptă. Ea e originală, vă promitem. Și
Guvernul lansează finanțări de 10 milioane de euro din fonduri europene pentru Organizațiile de Management al Destinației
„Am reușit să pornim finanțarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), via fonduri prin PNRR. Va fi pus la dispoziție OMD-urilor din țară un buget de 10 milioane de euro, cu scop clar: pentru a putea funcționa eficient și în avantajul promovării destinațiilor turistice pe care le reprezintă”, se arată în mesajul publicat miercuri de Irineu Darău pe Facebook. Acesta a mai anunțat că ghidul programului este disponibil pentru consultare publică pe site-ul ministerului. Irineu Darău a subliniat că OMD-urile trebuie să devină „motoarele turismului local” și a subliniat că fondurile alocate OMD-urilor au fost direcționate în principal către proiecte de infrastructură turistică, în timp ce funcționarea efectivă a organizațiilor era subfinanțată. „Acum, în parteneriatul (pentru această finanțare) dintre o organizație de management al destinației și o unitate administrativ-teritorială, minimum 20% din finanțare este dedicat funcționării organizației. Este condiția de bază pentru ca rezultatele să poată apărea în mod real”, mai transmite ministrul. Ministrul a precizat că schema de finanțare ține cont de diferențele dintre localități, fiind concepută astfel încât să ofere șanse și comunităților mici, care nu dispun de bugete considerabile pentru promovare. Acesta a mai anunțat că procedurile administrative au fost simplificate, astfel încât o singură cerere de finanțare să poată include mai multe investiții, cu scopul de a reduce birocrația. „Turismul se dezvoltă datorită oamenilor care lucrează constant pentru a promova o destinație, iar organizațiile de management al destinației au exact acest rol: să construiască o direcție, să pună o destinație pe hartă și să coordoneze promovarea și serviciile pentru turiști”, a conchis Darău.