OMS a confirmat 6 cazuri de hantavirus la bordul vasului de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic
Din cele opt cazuri suspecte de hantavirus, șase au fost confirmate, a confirmat OMS, cu referire la focarul izbucnit la bordul unui vas de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic. Potrivit sursei citate, trei persoane au decedat din cauza acestui virus. Rată de mortalitate de 38% „Pe 8 mai, opt cazuri în total, dintre care trei decese (o rată de mortalitate de 38%), au fost semnalate. Șase dintre cazuri au fost confirmate prin analize de laborator ca fiind infecții cu hantavirus, toate atribuite tulpinii Anzi”, a informat Organizația Mondială a Sănătății. Celelalte două cazuri sunt considerate „probabile”. Despre tulpina Anzi se știe că se poate transmite de la om la om. Până în prezent, patru pacienți sunt spitalizați, anunță OMS, care a prezentat și starea lor: „Unul este la terapie intensivă în Johannesburg, Africa de Sud, doi în diferite spitale din Olanda și un altul la Zurich, în Elveția”. OMS a precizat că persoana internată la spitalul din Düsseldorf (Germania) a fost testată negativ și, „ca atare, nu mai este considerată ca fiind un caz”. „Riscul pentru pasageri și echipajul navei este considerat unul moderat”, a adăugat OMS, în timp ce operatorul croazierei Oceanwide Expeditions a spus că „nicio altă persoană aflată la bord nu mai are simptome, dintre cei 150 de pasageri”. Alertă sanitară pe vasul MV Hondius Vasul de croazieră MV Hondius se află în centrul unei alerte sanitare internaționale din weekendul trecut. OMS, care coordonează răspunsul internațional în astfel de situații, dă asigurări că este vorba despre un „nivel scăzut de risc epidemic”. Acest virus rar este considerat ca fiind mai puțin contagios decât COVID-19. Vasul de croazieră, care se află în prezent în drum spre Tenerife, în arhipelagul spaniol Canare, urmează să ajungă duminică la prânz, potrivit site-ului de monitorizare a traficului maritim Marine Traffic. Evacuarea pasagerilor este preconizată pentru începutul săptămânii viitoare. De unde provine virusul Originea rămâne în continuare necunoscută și, potrivit agenției sanitare a ONU, prima contaminare ar fi avut loc înainte de debutul expediției, pe 1 aprilie, S-a ajuns la această concluzie întrucât primul pasager decedat, un olandez de 70 de ani, a prezentat simptome începând cu 6 aprilie. Or, perioada de incubație a virusului este cuprinsă între una și șase săptămâni. Există temeri legate și de Insula Sfânta Elena, unde 29 de pasageri au debarcat pe 24 aprilie, potrivit operatorului croazierei. „Căutarea de contacți printre pasagerii care au debarcat la Sfânta Elena continuă. Pasagerii au fost contactați și rugați să urmărească apariția simptomelor. De asemenea, au fost contactați și pasagerii care s-au aflat în același avion – de la Sfânta Elena în Africa de Sud – cu unul dintre cazurile confirmate ulterior. Anchete suplimentare în legătură cu expunerea potențială a primului caz și sursa epidemiei sunt în curs. Se colaborează cu autoritățile argentiniene și chiliene”, a mai anunțat OMS. Hantavirusul se transmite la om în principal de la rozătoare infectate. Este un virus endemic în anumite regiuni din Argentina, în special în zonele andine. Acolo au fost raportate circa 60 de cazuri anual în ultimii ani. Virusul poate declanșa sindroame respiratorii grave. RECOMANDAREA AUTORULUI: Caz suspect de hantavirus depistat în Spania. Anunțul secretarului de stat pentru sănătate Hantavirus. Misterioasa boală din timpul Războiului din Coreea care a ucis 250 de soldați Simptomele virusului care a speriat America. Ce trebuie să știi despre Hantavirus Însoțitoare de bord, în izolare după ce a intrat în contact direct cu o persoană care a decedat din cauza infectării cu hantavirus
Riscurile psihosociale la locul de muncă ucid în tăcere. Peste 840.000 de decese anual și efecte grave asupra sănătății
Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews. Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional. Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică. Riscurile psihosociale la locul de muncă duc la pierderi economice uriașe Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global. În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată. Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează o scădere a productivității, creșterea absenteismului și o deteriorare a performanței organizaționale. Riscurile psihosociale la locul de muncă favorizează bolile cardiovasculare Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice. Medicii avertizează că stresul constant afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac și poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice. În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată, ceea ce agravează problemele medicale. Riscurile psihosociale la locul de muncă sunt amplificate de hărțuire și intimidare Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților. Raportul arată că aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în mediul profesional. Violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați. Aceste experiențe pot conduce la depresie, anxietate, tulburări de somn și sindrom de epuizare profesională, cunoscut drept burnout. Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății. Se cer măsuri urgente de prevenție Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acestea includ gestionarea volumului de muncă, clarificarea responsabilităților, creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar și asigurarea unui program echilibrat. Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională. Atunci când prevenția nu este suficientă, experții recomandă servicii de sprijin psihologic, ajustări temporare ale sarcinilor și procese echitabile de revenire la muncă. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sănătății și menținerea unui mediu profesional sigur și echilibrat.
OMS, CE și UNICEF: Europa marchează 20 de ani de vaccinare, dar cifrele recente ridică semne de întrebare
Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis. Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori. În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică. La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %. Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților. Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani. Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute. Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional. UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri. „Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.
Noua formă de diabet despre care aproape nimeni nu vorbește: diabetul de tip 5
Organizația solicită acum altor autorități internaționale, inclusiv OMS, să adopte aceeași clasificare, scrie Science Alert. Diabetul de tip 5, cunoscut anterior sub denumirea de „diabet asociat malnutriției” (MRDM), ar putea afecta până la 25 de milioane de persoane la nivel global, în special în țările cu venituri mici și medii, unde insecuritatea alimentară și accesul limitat la servicii medicale sunt probleme majore. Istoria controversată a diabetului de tip 5 și revenirea diabetului de tip 5 Această formă de diabet a fost descrisă pentru prima dată în 1955, în Jamaica, dar a fost ulterior neglijată. Deși OMS a recunoscut temporar afecțiunea în anii ’80, lipsa dovezilor clare a determinat retragerea clasificării în 1999. Timp de decenii, comunitatea științifică a dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat, iar lipsa unui consens a blocat cercetarea și accesul pacienților la tratamente sigure. Cum diferă diabetul de tip 5 de alte forme de diabet Spre deosebire de diabetul de tip 1 (autoimun), diabetul de tip 2 (rezistență la insulină), diabetul de tip 3c (afectare pancreatică) sau diabetul gestațional, diabetul de tip 5 este cauzat de deficiențe nutriționale severe, mai ales în copilărie. Studiile recente arată că pacienții cu diabet de tip 5 sunt parțial deficitari în insulină, dar rămân sensibili la aceasta, ceea ce face ca tratamentele standard să fie uneori ineficiente sau chiar periculoase. Endocrinologul Meredith Hawkins, una dintre principalele voci care au susținut recunoașterea diabetului de tip 5, avertizează că tratamentele greșite, în special administrarea excesivă de insulină, pot provoca hipoglicemie severă, uneori fatală, mai ales în zonele afectate de foamete. IDF a creat în 2025 un grup de lucru dedicat diabetului de tip 5, care va elabora criterii de diagnostic, ghiduri terapeutice și un registru global de cercetare. Perspective globale asupra diabetului de tip 5 Deși este mai frecvent în Asia și Africa, diabetul de tip 5 nu este limitat la aceste regiuni. Creșterea subnutriției în America Latină și Caraibe sugerează că această boală ar putea deveni o problemă globală majoră. Specialiștii subliniază că doar prin recunoaștere oficială, cercetare susținută și politici publice coerente pot fi salvate vieți.
Avertismentul OMS de Ziua Mondială a Sănătății: Pandemia tăcută ucide 10 milioane de oameni pe an
7 aprilie 2026. Comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Sănătății, la 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sub o temă cu miză majoră: „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.” Mesajul din acest an vine într-un context global tensionat, marcat de crize sanitare, schimbări climatice și o creștere alarmantă a dezinformării. OMS propune o schimbare de paradigmă: știința colaborativă și transparența datelor devin pilonii centrali ai viitorului sistemelor de sănătate. „One Health” – conceptul care redefinește sănătatea globală În centrul agendei se află abordarea „One Health”, care leagă direct sănătatea oamenilor de cea a animalelor, plantelor și ecosistemelor. Datele prezentate sunt îngrijorătoare: peste 75% dintre bolile infecțioase emergente au origine zoonotică, ceea ce transformă relația dintre om și mediu într-o chestiune critică de sănătate publică. Ziua de 7 aprilie marchează și două evenimente majore: Summitul Internațional „One Health”, organizat de OMS și Guvernul Franței și Forumul Global al Centrelor de Colaborare OMS, care reunește aproximativ 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul este transformarea angajamentelor politice în măsuri concrete privind prevenția, rezistența antimicrobiană și sustenabilitatea sistemelor alimentare. „Pandemia tăcută” – asasinul din umbră Rezistența antimicrobiană (AMR) este descrisă drept una dintre cele mai mari provocări ale deceniului. Fără acțiuni coordonate, până în 2050 ar putea provoca 10 milioane de decese anual. OMS atrage atenția că soluția nu poate fi izolată: dezvoltarea de antibiotice și tratamente trebuie să devină un efort global, iar accesul la inovație nu trebuie să depindă de nivelul de dezvoltare al unei țări. Inteligență artificială, dar cu reguli etice Un alt punct central este rolul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale în medicină. OMS susține că integrarea IA poate crește eficiența intervențiilor medicale cu până la 30%, dar avertizează asupra riscurilor: fără reguli clare, tehnologia poate accentua inegalitățile existente. De aceea, inițiativa promovează conceptul de „IA etică”, care să fie accesibilă și echitabilă. Schimbările climatice sunt o realitate care întreține criza de sănătate Pentru prima dată, impactul mediului este tratat explicit ca o urgență științifică. Cercetările arată că bolile transmise prin vectori, precum malaria sau dengue, se extind în regiuni noi. Sistemele de sănătate contribuie la rândul lor la criză, generând aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. OMS cere o transformare către o „știință verde”, capabilă să protejeze simultan sănătatea umană și mediul. Lupta cu „infodemia” – noul front al sănătății publice În paralel cu virusurile și bolile, OMS atrage atenția asupra unui alt pericol: dezinformarea. Așa-numita „infodemie” afectează atât ratele de vaccinare, încrederea în medici, cât și respectarea tratamentelor. Răspunsul propus: investiții nu doar în cercetare, ci și în comunicare științifică clară și empatică. Un apel global: sănătate fără solidaritate nu se poate! Ziua Mondială a Sănătății 2026 transmite un mesaj ferm: progresul medical nu este garantat și nu poate fi susținut fără cooperare internațională, acces echitabil și încredere în știință. Inițiativa lansată de OMS pune accent pe partajarea cunoștințelor, transferul de tehnologie către țările vulnerabile și pe accesul deschis la date și resurse. Într-o lume în care crizele sanitare devin tot mai complexe, știința rămâne singurul limbaj comun capabil să protejeze sănătatea globală.
INSP: România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a incidenței Tuberculozei din UE / Tristele date ale Zilei Mondiale a Tuberculozei
Incidenţa tuberculozei în România a fost, constant, de 44,3 la 100.000 de locuitori, iar la copii de 10,8 la 100.000 de locuitori, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre principalele cauze infecțioase de mortalitate. Tuberculoza face ravagii și la nivel global În anul 2024, aproximativ 10,7 milioane de persoane au dezvoltat boala, iar numărul deceselor asociate tuberculozei a fost estimat la aproximativ 1,23 milioane, dintre care aproximativ 150.000 persoane din rândul celor care trăiesc cu HIV. În același an, boala a afectat aproximativ 5,8 milioane de bărbați, 3,7 milioane de femei și 1,2 milioane de copii. De Ziua Mondială a Tuberculozei, marcată în fiecare an pe 24 martie, Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din România, alături de Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București derulează o campanie națională cu mesajul „Tuberculoza se poate vindeca”, campanie menită să aducă informații esențiale mai aproape de populație. Care sunt simptomele tuberculozei și de ce trebuie să ajungi la medic urgent Specialiștii atrag atenția că persoanele care prezintă simptome persistente trebuie să se adreseze medicului cât mai rapid posibil, pentru că eficacitatea tratamentului depinde de cât de evoluată e infecția în corp. Cele mai importante simptome ale tuberculozei: tuse care persistă mai mult de trei săptămâni, oboseală, epuizare, febră, transpirații nocturne, lipsa poftei de mâncare, pierdere masivă în greutate, stare generală proastă, persistentă pe mai multe zile/săptămâni. Copiii pot avea întârzieri vizibile de creștere, sunt slabi, nu iau în greutate (pe lângă celelalte simptome specificate). Orice persoană care prezintă tuse ce persistă mai mult de 3 săptămâni, tuse cu eliminare de sânge sau pierdere în greutate/febră/transpirații nocturne inexplicabile trebuie evaluată imediat. Alte simptome: articulații dureroase, glezne umflate, dureri de cap, greață, erupții cutanate pe față sau pe diverse zone ale corpului. Depistată la timp, tuberculoza nu pune probleme medicale, însă, netratată sau identificiată prea târziu, este letală. „Prevenția și diagnosticul timpuriu sunt esențiale” Reprezentanții OMS spun că tuberculoza continuă să afecteze comunități întregi, iar accesul la informație este crucial. „Tuberculoza continuă să afecteze indivizi, familii și comunități. Prevenția și diagnosticul timpuriu sunt esențiale în lupta cu această boală infecțioasă”, spune Dr. Uldis Mitenbergs, șeful Biroului OMS România. Campania beneficiază de sprijinul Guvernului Japoniei, prin intermediul Fundației Asia-Europa (ASEF), un demers în care partenerii subliniază necesitatea unor investiții susținute. Potrivit ambasadorului Japoniei în România, Takashi Katae, „nicio comunitate nu trebuie lăsată în urmă”. „Ne reînnoim angajamentul de face din tuberculoză o boală a trecutului. „Este în continuare nevoie de măsuri de prevenție și tratament” România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a incidenței tuberculozei din Uniunea Europeană, chiar dacă, în ultimii douăzeci de ani, rata acesteia a scăzut cu 70%. Este, în continuare, potrivit experților, nevoie de consoidare a măsurilor de prevenție și tratament, în special la populațiile vulnerabile. Simona Pârvu, directorul Institutului Național de Sănătate Publică: „Screeningul reprezintă un instrument esențial în depistarea precoce a tuberculozei”. Împreună cu vaccinarea BCG, administrată la naștere, rămâne o măsură importantă de protecție împotriva formelor grave de boală la copii. Intră pe tbcinfo.ro și află mai multe Elementul central al campaniei este platforma tbcinfo.ro, care oferă informații accesibile despre simptome, transmitere, diagnostic și tratament. Conținutul este disponibil și în limba engleză și ucraineană, pentru a facilita accesul la informații pentru diverse comunități din România. Campania este susținută de panouri outdoor în marile orașe, spoturi radio, mesaje în rețeaua de metrou, distribuirea de materiale informative în unitățile medicale. În această zi, 24 martie, Ziua Mondială a Tuberculozei, Arcul de Triumf va fi iluminat în roșu între orele 19:00 – 22:00, o inițiativă care are rolul de a atrage atenția asupra impactului și de a menține subiectul pe agenda publică.
Doar 13 țări din lume au aer curat conform standardelor OMS. Trei dintre ele sunt în Europa
Raportul World Air Quality 2025 realizat de IQAir a analizat date din 9.446 de orașe din 143 de țări și teritorii și arată că doar aproximativ 14% dintre orașele lumii respiră aer considerat sigur. Proporția este în scădere față de anul precedent, când 17% dintre orașe respectau aceste standarde, arată Euronews. Specialiștii spun că degradarea calității aerului este influențată în mare parte de schimbările climatice generate de activitățile umane. Incendiile de vegetație au avut un impact major asupra poluării în 2025. Furtunile de praf și alte fenomene extreme amplificate de arderea combustibililor fosili au contribuit de asemenea la aceasta. În Europa, incendiile de vegetație au atins anul trecut niveluri record. Ele au provocat distrugeri în numeroase regiuni, contribuind sistematic la creșterea poluării atmosferice. Doar trei țări europene respectă limitele OMS Organizația Mondială a Sănătății stabilește limite sigure pentru particulele fine PM2.5, care pot pătrunde adânc în plămâni și în fluxul sanguin. Aceste particule sunt asociate cu boli respiratorii, afecțiuni cardiovasculare și chiar cancer. Pentru anul 2025, limita anuală recomandată de OMS este de 5 micrograme pe metru cub. În Europa, doar trei țări au reușit să respecte acest prag: Andorra, Estonia și Islanda. La nivel global, alte țări și teritorii care se încadrează în standarde sunt Australia, Barbados, Bermuda, Polinezia Franceză, Grenada, Noua Caledonie, Panama, Puerto Rico, Réunion și Insulele Virgine americane. În total, 130 dintre cele 143 de țări analizate nu au respectat limitele recomandate. Cele mai poluate țări și orașe Raportul arată că cele mai poluate țări din lume sunt Pakistan, Bangladesh, Tadjikistan, Ciad și Republica Democrată Congo. De asemenea, toate cele mai poluate 25 de orașe din lume se află în India, Pakistan și China. Orașul Loni din statul indian Uttar Pradesh ocupă primul loc, cu o concentrație anuală medie de PM2.5 de 112,5 micrograme pe metru cub – de peste 22 de ori mai mare decât limita stabilită de OMS. La polul opus se află localitatea Nieuwoudtville din Africa de Sud, considerată cea mai puțin poluată dintre orașele analizate. În 2025, 23 de țări europene au înregistrat creșteri ale nivelului de particule fine PM2.5. În acest timp doar 18 au raportat scăderi. Creșteri de peste 30% au fost observate în Elveția și Grecia. Au fost cauzate în mare parte de fumul provenit din incendii de vegetație și de praful saharian transportat în atmosferă. Malta a înregistrat cea mai mare reducere a poluării aerului, cu aproape 24%, datorită tranziției către energie regenerabilă și politicilor de reducere a emisiilor din transport. Raportul subliniază și existența unor lacune semnificative în monitorizarea calității aerului la nivel global. În multe regiuni ale lumii, populația nu are acces la date locale și în timp real privind poluarea atmosferică. În 2025, programul global de monitorizare a calității aerului al Departamentului de Stat al SUA a fost întrerupt, ceea ce a redus disponibilitatea datelor în mai multe țări.
OMS trage un semnal de alarmă cu privire la ploaia neagră din Iran
Christian Lindmeier, purtătorul de cuvânt al OMS, a declarat că atacurile asupra instalațiilor petroliere „provoacă incendii și generează îngrijorări serioase cu privire la calitatea aerului”, notează CNN. „Ploaia neagră și ploaia acidă care o însoțește reprezintă într-adevăr un pericol pentru populație”, a declarat purtătorul de cuvânt al OMS. Depozitele de combustibil, inclusiv depozitul petrolier Shahran din Teheran, au fost lovite de atacuri aeriene, provocând coloane dense de fum negru în aer. Când precipitațiile se amestecă cu poluanții din aer, ploaia contaminată cade pe sol. Ploaia poate deveni acidă atunci când apa reacționează cu gaze precum dioxidul de sulf, dar și oxizii de azot. Weekendul trecut, cetățenii au fost avertizați de autorități să rămână în case. Societatea Semilunii Roșii Iraniene a avertizat asupra „arsurilor chimice ale pielii și leziunilor pulmonare grave” cauzate de ploile acide „foarte periculoase” care au urmat atacului asupra depozitului de petrol Shahran din Iran. Și reprezentanți ai ONU își exprimă îngrijorarea „Sunt profund îngrijorat de consecințele asupra sănătății și mediului pe care le vor suferi oamenii ca urmare a acestor incendii petroliere, inclusiv contaminarea cu ploaie acidă”, a declarat, marți, Volker Türk, șeful Departamentului pentru Drepturile Omului al ONU. Iranul se confruntă deja cu o criză gravă a apei, iar locuitorii așteaptă cu nerăbdare să plouă. Cu toate acestea, ploile acide, dar și ploile negre, amenință să afecteze resursele de apă de care depind iranienii. Instalațiile petroliere din Bahrain și Emiratele Arabe Unite au fost, de asemenea, afectate, de atacuri, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la o poluare regională mai extinsă, care ar putea avea „efecte pe termen lung”, a declarat Lindmeier, calificând situația drept „periculoasă”.
Patru din zece cazuri de cancer pot fi evitate. Care sunt principalele cauze
Patru din zece cazuri de cancer pot fi evitate, a declarat Organizația Mondială a Sănătății în ajunul Zilei Mondiale a Cancerului. Trei tipuri de cancer – pulmonar, gastric și cervical – reprezintă aproape jumătate din toate cazurile care pot fi prevenite, atât la bărbați, cât și la femei, conform Times of India. „Aceasta este prima analiză globală care arată cât de mare este riscul de cancer din cauza unor factori pe care îi putem preveni”, a declarat dr. André Ilbawi, șeful echipei OMS pentru controlul cancerului. 7,1 milioane de cazuri ar fi putut fi prevenite Raportul global al OMS constată că aproape 40% din cazurile de cancer din 2022, adică aproximativ 7,1 milioane de cazuri, ar fi putut fi evitate. Pe baza datelor din 185 de țări și 36 de tipuri de cancer, studiul identifică tutunul ca fiind principala cauză prevenibilă a cancerului, responsabilă pentru 15% din toate cazurile noi, urmată de infecții (10%) și consumul de alcool (3%). Studiul a constatat că fumatul a rămas principala cauză a cancerului la bărbați, urmat de infecții și alcool. La femei, infecțiile au reprezentat 11% din toate cazurile noi, urmate de fumat, cu 6%, și de indicele de masă corporală ridicat, cu 3%. Situația din India India raportează peste un milion de cazuri de cancer în fiecare an. Potrivit Consiliului Indian de Cercetare Medicală, India înregistrează peste 1,4 milioane de cazuri noi de cancer anual, 60-70% dintre acești pacienți fiind diagnosticați în stadiu avansat. „Cauza principală a lipsei depistării precoce a cancerului în India este nivelul scăzut al screeningului. Doar 1,9% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 49 de ani au fost vreodată testate pentru cancerul de sân, iar mai puțin de 2% au fost testate pentru cancerul de col uterin”, spune dr. Darshana Rane, consultant în oncologie medicală. În India, femeile sunt expuse unui risc mai mare de cancer. Cancerul de sân este cel mai frecvent tip, în timp ce cancerul de col uterin este a doua cauză cea mai frecventă de decese legate de cancer la femei. Miturile care ucid „Mai există concepții greșite care împiedică depistarea și tratarea precoce. Una dintre acestea este că depistarea cancerului este necesară numai când apar simptome, când de fapt în stadiile incipiente persoanele pot să nu prezinte simptome”, spune dr. Rane. Un alt mit răspândit este că biopsiile determină răspândirea cancerului, când există dovezi clinice că acestea sunt sigure și necesare. Mitul „cancerul înseamnă moarte” este, de asemenea, fals – cancerul de sân și cel de col uterin depistate în stadiu incipient au o rată de supraviețuire de peste 90% dacă sunt tratate la timp.
SUA a finalizat retragerea din Organizația Mondială a Sănătății
SUA datorează peste 130 de milioane de dolari agenției globale de sănătate, potrivit OMS. Oficialii administrației Trump recunosc că nu au terminat de rezolvat unele probleme, cum ar fi pierderea accesului la date din alte țări care ar putea oferi Americii un avertisment timpuriu cu privire la o nouă pandemie, potrivit AP. Retragerea va afecta răspunsul global la noile focare și va afecta capacitatea oamenilor de știință și a companiilor farmaceutice americane de a dezvolta vaccinuri și medicamente împotriva noilor amenințări, a declarat Lawrence Gostin, expert în drept al sănătății publice la Universitatea Georgetown. OMS coordonează răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății OMS este agenția specializată în sănătate a Națiunilor Unite și are mandatul de a coordona răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății, cum ar fi focarele de pox-megalie , Ebola și poliomielită. De asemenea, oferă asistență tehnică țărilor mai sărace; ajută la distribuirea vaccinurilor, a proviziilor și a tratamentelor limitate; și stabilește linii directoare pentru sute de afecțiuni, inclusiv sănătatea mintală și cancerul. Aproape fiecare țară din lume este membră. Oficialii americani au contribuit la crearea OMS, iar America s-a numărat mult timp printre cei mai mari donatori ai organizației, oferind sute de milioane de dolari și sute de angajați cu expertiză specializată în sănătate publică. În medie, SUA plătesc 111 milioane de dolari pe an sub formă de cotizații către OMS și aproximativ 570 de milioane de dolari în plus sub formă de contribuții voluntare anuale, potrivit Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA. Motivul retragerii: gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19 Într-un ordin executiv emis imediat după preluarea mandatului, Trump a declarat că SUA se retrage din OMS din cauza gestionării defectuoase de către organizație a pandemiei de COVID-19 și a altor crize sanitare globale. El a menționat, de asemenea, „eșecul agenției de a adopta reforme urgent necesare” și „incapacitatea sa de a demonstra independență față de influența politică nepotrivită a statelor membre ale OMS”.