Etichetă: oms

OMS confirmă că numărul de infectări cu Ebola din Congo e în scădere

Organizația Mondială a Sănătății a confirmat, marți, că focarul de Ebola din Congo era în scădere la 31 mai, potrivit Euronews. Estimările anterioare erau de peste 1.000, însă OMS a confirmat doar 116 cazuri de infectare. De asemenea, au fost raportate 48 de decese și șase cazuri de vindecare, a confirmat purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier. El a confirmat datele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva. Țara vecină, Uganda, a înregistrat nouă cazuri și un deces, mai arată sursa. Motivul pentru scăderile drastice Lindmeier a explicat că scăderea drastică a numărului de cazuri suspecte se datorează testării. Majoritatea pacienților au fost „eliminați”. „Fie au alte boli, fie au avut doar febră și nimic altceva”, a explicat el. Virusul specific este mai puțin frecvent decât tulpinile care cauzează alte forme ale bolii Ebola. Aceasta complică răspunsul, deoarece nu există tratamente sau vaccinuri specifice disponibile. Virusul este respnsabil pentru epidemia actuală din țară. Ministerul Sănătății din Congo a declarat că principalele provocări în limitarea răspândirii focarului includ detectarea timpurie și izolarea rapidă a cazurilor. De asemenea, includ și urmărirea riguroasă a contactelor, înmormântări sigure și demne și consolidarea prevenirii și controlului infecțiilor în unitățile sanitare. Cinci persoane infectate s-au vindecat Cinci pacienți s-au vindecat de tipul rar de virus Ebola, a declarat directorul general al OMS, potrivit sursei citate. „Patru persoane vor fi externate astăzi. Una a fost externată alaltăieri”, a declarat Tedros. El a transmis informațiile în timpul deschiderii unui nou centru de tratament pentru Ebola în orașul Bunia, în estul Cong. Orașul este aflat în centrul epidemiei. Vaccinurile experimentale vor fi accelerate Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii a anunțat luni că va „accelera urgent” dezvoltarea a trei vaccinuri experimentale. Acestea vizează virusul Bundibugyo. Virusul este responsabil pentru focarul actual. Organizația a anunțat că va investi până la 53 de milioane de euro într-un portofoliu de vaccinuri  aflate în curs de dezvoltare. Ele includ și cele dezvoltate de Inițiativa Internațională pentru Vaccinuri împotriva SIDA, Moderna și Universitatea din Oxford. Vaccinurile vor fi fabricate la Institutul de Serum din India, mai menționează sursa. OMS a precizat că acești trei candidați la vaccinuri sunt cei mai promițători în prezent, pentru dezvoltarea unui mod de combatere a Ebola.

Șeful OMS vizitează epicentrul focarului de Ebola din estul Congo

Se așteaptă ca  șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, să viziteze un centru de tratament și să se întâlnească cu autoritățile locale, lucrătorii din domeniul sănătății și familiile afectate din Bunia, potrivit AP. „Cel mai bun mod de a aborda această problemă este de a oferi tot sprijinul necesar pentru a combate boala în epicentrul său și de a continua să oferim toată asistența necesară”, a declarat directorul general al OMS reporterilor vineri seară. Organizația sanitară a declarat că ultimele cifre oficiale au arătat 906 cazuri suspecte și 223 de decese suspecte. Țara vecină, Uganda, a confirmat nouă cazuri și un deces, a anunțat vineri ministerul sănătății din Uganda. Virusul Bundibugyo , tipul actual de Ebola, nu are tratament sau vaccin aprobat. „Aceasta este o situație dificilă și recunoaștem acest lucru. Dar Republica Democrată Congo s-a confruntat cu virusul Ebola de multe ori înainte. Suntem încrezători că poate ține din nou sub control această epidemie”, a declarat Tedros după întâlnirea de vineri cu prim-ministrul Congo, Judith Suminwa Tuluka. Au ajuns ajutoarele medicale de la UE Ajutoarele medicale donate de Uniunea Europeană au ajuns joi în Ituri, centrul epidemiei de Ebola din Congo. Se așteaptă mai multe transporturi în zilele următoare. SUA a anunțat în aceeași zi un ajutor suplimentar de 80 de milioane de dolari, aducând angajamentul total la peste 112 milioane de dolari. Eforturile de intervenție de la spitalele Rwampara și General din Bunia par mai organizate, cu personal suplimentar, echipament de protecție și provizii medicale, deși pacienții continuă să sosească non-stop, a observat vineri un reporter de la Associated Press. Răspunsul nu a ținut pasul cu una dintre cele mai rapide epidemii înregistrate vreodată, a avertizat sâmbătă Medici Fără Frontiere (MSF).

Aproape jumătate dintre cazurile de cancer care pot fi prevenite, legate de două obiceiuri de viață

Potrivit unei analize recente a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste o treime dintre toate cazurile de cancer la nivel global pot fi prevenite. Cancerul pulmonar, cel gastric și cel de col uterin reprezintă aproape jumătate din aceste cazuri, conform Science Alert. Asta înseamnă că, în fiecare an, milioane de cazuri de cancer ar putea fi prevenite prin intervenții medicale, schimbări de comportament, reducerea riscurilor la locul de muncă sau limitarea poluării. „Acest studiu de referință este o evaluare cuprinzătoare a cancerului care poate fi prevenit la nivel mondial, incluzând pentru prima dată cauzele infecțioase ale cancerului alături de riscurile comportamentale, de mediu și profesionale”, spune Isabelle Soerjomataram, epidemiolog medical la OMS și autoare principală a analizei. Fumatul, principalul factor de risc Analiza arată că, în 2022, au fost înregistrate aproape 19 milioane de cazuri noi de cancer. Aproximativ 38% dintre acestea au fost asociate cu 30 de factori de risc care pot fi modificați, precum fumatul, consumul de alcool, poluarea aerului, indicele ridicat de masă corporală, activitatea fizică insuficientă, radiațiile ultraviolete. Principalul factor de risc modificabil asociat cu apariția cancerului este fumatul. Acesta a fost legat de 15% dintre toate cazurile de cancer înregistrate în 2022. În rândul bărbaților, fumatul a contribuit la 23% dintre cazurile noi de cancer la nivel global. Fumatul nu este însă singura cauză. Poluarea aerului are, de asemenea, un rol, iar impactul acesteia diferă de la o regiune la alta. În Asia de Est, de exemplu, aproximativ 15% dintre cazurile de cancer pulmonar la femei au fost asociate cu poluarea aerului. În Africa de Nord și Asia de Vest, aproximativ 20% dintre cazurile de cancer pulmonar la bărbați au fost asociate cu poluarea aerului. Fumatul și alcoolul, legate de aproape jumătate dintre cazuri de cancer care pot fi prevenite După fumat, al doilea factor de stil de viață care poate fi modificat este consumul de alcool. Acesta a fost asociat cu 3,2% dintre toate cazurile noi de cancer. Potrivit estimărilor cercetătorilor, fumatul și consumul de alcool sunt responsabile pentru aproape jumătate, aproximativ 48%, dintre toate cazurile de cancer care pot fi prevenite. „Aceasta este prima analiză globală care arată cât de mult din riscul de cancer provine din cauze pe care le putem preveni”, a declarat André Ilbawi, coordonatorul echipei OMS pentru controlul cancerului și coautor al analizei. „Pe scurt, aproape 4 din 10 cazuri de cancer la nivel mondial în 2022 ar fi putut fi prevenite prin eliminarea expunerii la factorii de risc luați în considerare în acest studiu”, explică cercetătorii în lucrarea lor, care a fost publicată în revista Nature Medicine.

De la Ebola la hantavirus: cât de pregătită este omenirea pentru o nouă pandemie?

Reprezentanții OMS au  declarat că epidemia de Ebola din Uganda și Republica Democrată Congo este o „urgență de sănătate publică de interes internațional”, în timp ce mai multe state încearcă simultan să limiteze un focar de hantavirus asociat unei croaziere în America de Sud, relatează Al Jazeera. Potrivit experților citați de publicație, noile focare readuc în atenție întrebările privind capacitatea comunității internaționale de a răspunde unei noi pandemii, la câțiva ani după criza COVID-19. Resursele financiare diminuate îngreunează programele de pregătire pentru pandemii OMS se confruntă cu o gravă criză de finanțare, după reducerea contribuțiilor internaționale și retragerea oficială a Statelor Unite din organizație la începutul acestui an. Administrația președintelui Donald Trump a acuzat OMS că a gestionat defectuos pandemia de COVID-19 și alte crize sanitare internaționale. Ca urmare, bugetul programelor OMS pentru perioada 2026-2027 a fost redus cu 9%, la aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce a determinat organizația să limiteze unele programe esențiale de pregătire pentru pandemii. „Reducerea finanțării OMS a slăbit direct capacitatea de supraveghere epidemiologică și pregătirea pentru răspunsul la epidemii și pandemii”, a declarat pentru Al Jazeera Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie a bolilor infecțioase la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Coordonarea transfrontalieră, esențială pentru izolarea focarelor de infecție Experții avertizează că lipsa unei coordonări rapide între state poate întârzia detectarea focarelor și răspunsul medical internațional. În cazul recentului focar de hantavirus, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au necesitat monitorizare și coordonare transfrontalieră. În paralel, negocierile privind un tratat internațional pentru pandemii rămân blocate din cauza disputelor dintre state asupra accesului echitabil la vaccinuri și tratamente. Curentul antivaccinist, un posibil obstacol Medici și specialiști în sănătate publică atrag atenția și asupra creșterii curentului antivaccinist, alimentat de dezinformarea din social media și de reducerea investițiilor în cercetarea vaccinurilor. Administrația americană a anulat anul trecut finanțări de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA). Specialiștii în epidemiologie avertizează că tensiunile geopolitice și problemele economice globale complică suplimentar pregătirea pentru viitoare crize sanitare. Creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au dus deja la scumpirea medicamentelor în mai multe state. „Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, însă multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze”, a declarat Krutika Kuppalli, medic specialist în boli infecțioase, cu expertiză în patogeni emergenți și gestionarea focarelor epidemice. Totuși, OMS și experții internaționali susțin că există și progrese importante după pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și îmbunătățirea cooperării științifice internaționale. „Solidaritatea este cea mai bună imunitate”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Hantavirusul este foarte diferit de COVID. Iată de ce virusul din Anzi nu va provoca următoarea pandemie

Hantavirusurile sunt purtate de rozătoare. Oamenii se infectează prin inhalarea unor particule minuscule. Acestea provin din urina, excrementele sau saliva animalelor contaminate, conform The Conversation. Virusul Andes este singurul hantavirus cu transmitere dovedită între oameni. Această transmitere rămâne totuși neobișnuită. Ea apare în condiții precise: contact strâns, spații aglomerate și slab ventilate, expunere prelungită. Exact aceste condiții s-au regăsit la bordul navei MV Hondius. SARS-CoV-2 se răspândea prin aer, extrem de eficient. O persoană infectată transmitea virusul, în medie, la cel puțin două alte persoane. Transmiterea se producea chiar înainte ca persoana să știe că este bolnavă. Virusul Andes nu funcționează astfel. El necesită o combinație perfectă de factori pentru a se răspândi de la om la om. Tocmai de aceea a produs doar focare izolate, nu o pandemie. Simptome și perioadă de incubație Primele semne ale infecției seamănă cu o gripă obișnuită. Apar febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. La unele persoane, boala evoluează spre sindromul pulmonar hantavirus. Aceasta este o complicație gravă, care pune viața în pericol. OMS recomandă monitorizarea simptomelor timp de 42 de zile după ultima expunere. Autoritățile australiene au impus trei săptămâni de carantină pentru pasagerii repatriați. Cât de mortal este virusul Andes Tulpinile americane de hantavirus, inclusiv virusul Andes, pot ucide în până la 50% din cazuri. Hantavirusurile europene și asiatice au rate de mortalitate mult mai mici, sub 15%. Totuși, în 2025, opt țări din America au raportat doar 229 de cazuri și 59 de decese. Sunt infecții severe, dar extrem de rare. Un virus nu devine pandemic doar pentru că este mortal. Tratament și vaccin Nu există un antiviral specific pentru virusul Andes. Îngrijirea medicală vizează susținerea respirației și gestionarea complicațiilor cardiace și renale. Nu există niciun vaccin autorizat. Totuși, laboratoarele elvețiene au secvențiat rapid genomul complet al virusului. Datele au fost puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume în câteva zile.

OMS cere statelor să se pregătească pentru noi cazuri de hantavirus, după focarul de pe MV Hondius

Nava MV Hondius, care se deplasa din Argentina spre Capul Verde, a ajuns în centrul unei crize sanitare după moartea a trei pasageri. Bilanțul raportat a ajuns la 11 cazuri, dintre care 9 confirmate, potrivit Associated Press. Virusul implicat este varianta Andes, un tip de hantavirus care se transmite de obicei prin contact cu excremente de rozătoare, dar care poate fi transmis rar și între oameni, în condiții de contact apropiat. În Franța, o femeie de 65 de ani infectată după evacuarea de pe navă se află în stare critică la Spitalul Bichat din Paris. Medicii au anunțat că pacienta suferă de o formă severă, cu afectare cardiopulmonară, și este tratată cu un dispozitiv de susținere a funcției respiratorii, descris drept „plămân artificial”. Autoritățile spaniole au confirmat, la rândul lor, un caz de hantavirus la unul dintre cei 14 cetățeni spanioli evacuați de pe MV Hondius și plasați în carantină într-un spital militar din Madrid. Pacientul prezintă febră ușoară și simptome respiratorii moderate, dar starea sa este stabilă. Tedros a explicat că noi îmbolnăviri sunt posibile din cauza perioadei lungi de incubație, estimată la șase-opt săptămâni, și a interacțiunilor dintre pasageri înainte ca măsurile de prevenție să fie aplicate pe navă. Șeful OMS a mulțumit Spaniei pentru „compasiunea și solidaritatea” arătate prin acceptarea navei în Tenerife, după ce autoritățile din Capul Verde refuzaseră acostarea. Pasagerii evacuați Peste 120 de pasageri și membri ai echipajului au fost evacuați din Tenerife duminică și luni, în cadrul unei operațiuni coordonate de autoritățile spaniole. Ultimii pasageri au fost repatriați către mai multe țări, unde urmează să rămână în carantină sau sub supraveghere medicală. Nava se îndreaptă acum spre Rotterdam, cu un echipaj redus și personal medical la bord, urmând să fie curățată și dezinfectată. În Regatul Unit, zece persoane din teritoriile britanice Saint Helena, Ascension și Tristan da Cunha urmează să fie aduse pentru izolare preventivă, după ce au fost identificate drept contacți ai persoanelor afectate. În Olanda, 12 angajați ai unui spital din Nijmegen au fost plasați în carantină preventivă după ce probe biologice de la un pacient infectat au fost manipulate fără procedurile speciale necesare, deși riscul de infectare este considerat scăzut. Ministrul francez al sănătății, Stéphanie Rist, a declarat că nu există deocamdată dovezi că tulpina de hantavirus ar fi suferit o mutație, însă secvențierea completă nu este încă finalizată. Specialiștii Institutului Pasteur au transmis că primele secvențe analizate sunt foarte asemănătoare, iar situația rămâne sub monitorizare strictă.

OMS avertizează asupra posibilei apariții a noi cazuri de hantavirus după focarul de pe nava MV Hondius

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a lansat marți un apel către autoritățile din întreaga lume să se pregătească pentru posibila apariție a unor noi cazuri de hantavirus, după focarul izbucnit la bordul navei de croazieră MV Hondius, unde trei pasageri și-au pierdut viața, potrivit The Guardian. În cadrul unei conferințe de presă susținute la Madrid, șeful OMS a precizat că, deși în acest moment nu există indicii privind debutul unei epidemii de amploare, perioada lungă de incubație a virusului – estimată la șase până la opt săptămâni – face probabilă identificarea unor noi infectări în perioada următoare. „În acest moment nu există semne că ne aflăm la începutul unui focar extins, însă situația se poate schimba și este posibil să vedem mai multe cazuri în următoarele săptămâni”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Nouă cazuri confirmate și un nou pacient pozitiv în Spania Potrivit OMS, până în prezent au fost confirmate nouă cazuri de infectare cu varianta Andes a hantavirusului, una dintre puținele tulpini care se pot transmite, în situații rare, de la om la om prin contact apropiat. Ministerul Sănătății din Spania a anunțat marți confirmarea unui nou caz în rândul celor 14 cetățeni spanioli evacuați de pe navă și plasați în carantină într-un spital militar din Madrid. Pacientul prezintă simptome ușoare – febră și afectare respiratorie minoră – însă starea sa este stabilă. Focarul de la bordul navei MV Hondius a atras atenția comunității internaționale după ce trei pasageri – un cuplu din Țările de Jos și un cetățean german – au murit în urma infectării. OMS recomandă carantină de 42 de zile Tedros Adhanom Ghebreyesus a îndemnat toate statele implicate să respecte protocoalele OMS, care includ: carantină timp de 42 de zile pentru persoanele expuse monitorizarea atentă a contactelor cu risc ridicat identificarea rapidă a eventualelor simptome izolarea imediată a cazurilor suspecte Șeful OMS a explicat că interacțiunea intensă dintre pasageri înainte de confirmarea primului caz, la începutul lunii mai, crește riscul apariției unor noi infectări. Spania, lăudată pentru gestionarea operațiunii Directorul OMS a elogiat autoritățile spaniole pentru modul în care au gestionat criza, după ce autoritățile din Capul Verde au refuzat accesul navei în port. Peste 120 de pasageri și membri ai echipajului au fost evacuați în Tenerife, într-o operațiune desfășurată pe parcursul a două zile. Tedros i-a mulțumit public premierului Pedro Sánchez pentru „leadershipul, compasiunea și solidaritatea” demonstrate în timpul intervenției. La rândul său, Pedro Sánchez a declarat că actuala criză sanitară demonstrează că „lumea nu are nevoie de mai mult egoism sau mai multă teamă, ci de solidaritate și cooperare”. Între timp, nava MV Hondius, realimentată în Tenerife, se îndreaptă acum către Rotterdam, având la bord un echipaj redus, alături de personal medical care monitorizează situația sanitară de la bord.

OMS a confirmat 6 cazuri de hantavirus la bordul vasului de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic

Din cele opt cazuri suspecte de hantavirus, șase au fost confirmate, a confirmat OMS, cu referire la focarul izbucnit la bordul unui vas de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic. Potrivit sursei citate, trei persoane au decedat din cauza acestui virus. Rată de mortalitate de 38% „Pe 8 mai, opt cazuri în total, dintre care trei decese (o rată de mortalitate de 38%), au fost semnalate. Șase dintre cazuri au fost confirmate prin analize de laborator ca fiind infecții cu hantavirus, toate atribuite tulpinii Anzi”, a informat Organizația Mondială a Sănătății. Celelalte două cazuri sunt considerate „probabile”. Despre tulpina Anzi se știe că se poate transmite de la om la om. Până în prezent, patru pacienți sunt spitalizați, anunță OMS, care a prezentat și starea lor: „Unul este la terapie intensivă în Johannesburg, Africa de Sud, doi în diferite spitale din Olanda și un altul la Zurich, în Elveția”. OMS a precizat că persoana internată la spitalul din Düsseldorf (Germania) a fost testată negativ și, „ca atare, nu mai este considerată ca fiind un caz”. „Riscul pentru pasageri și echipajul navei este considerat unul moderat”, a adăugat OMS, în timp ce operatorul croazierei Oceanwide Expeditions a spus că „nicio altă persoană aflată la bord nu mai are simptome, dintre cei 150 de pasageri”. Alertă sanitară pe vasul MV Hondius Vasul de croazieră MV Hondius se află în centrul unei alerte sanitare internaționale din weekendul trecut. OMS, care coordonează răspunsul internațional în astfel de situații, dă asigurări că este vorba despre un „nivel scăzut de risc epidemic”. Acest virus rar este considerat ca fiind mai puțin contagios decât COVID-19. Vasul de croazieră, care se află în prezent în drum spre Tenerife, în arhipelagul spaniol Canare, urmează să ajungă duminică la prânz, potrivit site-ului de monitorizare a traficului maritim Marine Traffic. Evacuarea pasagerilor este preconizată pentru începutul săptămânii viitoare. De unde provine virusul Originea rămâne în continuare necunoscută și, potrivit agenției sanitare a ONU, prima contaminare ar fi avut loc înainte de debutul expediției, pe 1 aprilie, S-a ajuns la această concluzie întrucât primul pasager decedat, un olandez de 70 de ani, a prezentat simptome începând cu 6 aprilie. Or, perioada de incubație a virusului este cuprinsă între una și șase săptămâni. Există temeri legate și de Insula Sfânta Elena, unde 29 de pasageri au debarcat pe 24 aprilie, potrivit operatorului croazierei. „Căutarea de contacți printre pasagerii care au debarcat la Sfânta Elena continuă. Pasagerii au fost contactați și rugați să urmărească apariția simptomelor. De asemenea, au fost contactați și pasagerii care s-au aflat în același avion – de la Sfânta Elena în Africa de Sud – cu unul dintre cazurile confirmate ulterior. Anchete suplimentare în legătură cu expunerea potențială a primului caz și sursa epidemiei sunt în curs. Se colaborează cu autoritățile argentiniene și chiliene”, a mai anunțat OMS. Hantavirusul se transmite la om în principal de la rozătoare infectate. Este un virus endemic în anumite regiuni din Argentina, în special în zonele andine. Acolo au fost raportate circa 60 de cazuri anual în ultimii ani. Virusul poate declanșa sindroame respiratorii grave. RECOMANDAREA AUTORULUI: Caz suspect de hantavirus depistat în Spania. Anunțul secretarului de stat pentru sănătate Hantavirus. Misterioasa boală din timpul Războiului din Coreea care a ucis 250 de soldați Simptomele virusului care a speriat America. Ce trebuie să știi despre Hantavirus Însoțitoare de bord, în izolare după ce a intrat în contact direct cu o persoană care a decedat din cauza infectării cu hantavirus

Riscurile psihosociale la locul de muncă ucid în tăcere. Peste 840.000 de decese anual și efecte grave asupra sănătății

Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews. Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional. Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică. Riscurile psihosociale la locul de muncă duc la pierderi economice uriașe Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global. În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată. Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează o scădere a productivității, creșterea absenteismului și o deteriorare a performanței organizaționale. Riscurile psihosociale la locul de muncă favorizează bolile cardiovasculare Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice. Medicii avertizează că stresul constant afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac și poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice. În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată, ceea ce agravează problemele medicale. Riscurile psihosociale la locul de muncă sunt amplificate de hărțuire și intimidare Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților. Raportul arată că aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în mediul profesional. Violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați. Aceste experiențe pot conduce la depresie, anxietate, tulburări de somn și sindrom de epuizare profesională, cunoscut drept burnout. Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății. Se cer măsuri urgente de prevenție Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acestea includ gestionarea volumului de muncă, clarificarea responsabilităților, creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar și asigurarea unui program echilibrat. Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională. Atunci când prevenția nu este suficientă, experții recomandă servicii de sprijin psihologic, ajustări temporare ale sarcinilor și procese echitabile de revenire la muncă. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sănătății și menținerea unui mediu profesional sigur și echilibrat.

OMS, CE și UNICEF: Europa marchează 20 de ani de vaccinare, dar cifrele recente ridică semne de întrebare

Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis. Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori. În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică. La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %. Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților. Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani. Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute. Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional. UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri. „Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.