OMS: Companiile de alimente ultraprocesate împiedică campaniile de sănătate

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a acuzat companiile alimentare globale că obstrucționează adoptarea unor măsuri vitale de sănătate publică și că provoacă cheltuieli de miliarde de dolari țărilor în costuri medicale și juridice, potrivit The Guardian. Aproape 1 miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu obezitate, iar dietele nesănătoase sunt una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă, diabetului de tip 2 și cancerului. Consumul de alimente ultra-procesate (UPF) este în creștere și reprezintă acum jumătate din dieta medie în multe țări. Sute de procese privind politicile de sănătate Guvernele din întreaga lume, conștientizate de impactul crizei obezității asupra sănătății și economiei, au început să introducă măsuri menite să reducă consumul de alimente nesănătoase și să promoveze diete mai sănătoase. Acestea includ etichete de avertizare pe partea din față a ambalajului, restricții de marketing și publicitate pentru produsele nesănătoase și taxe pe alimentele nesănătoase. Însă o investigație realizată de The Guardian, în colaborare cu cadre universitare, organizația non-profit Lighthouse Reports și o coaliție de parteneri media de pe patru continente, a descoperit că multe dintre aceste companii dădeau guvernele în judecată pentru a anula, slăbi sau amâna politicile. În total, au fost intentate 235 de procese privind politicile de sănătate care vizau UPF-urile în Mexic, Columbia, Brazilia, SUA și Marea Britanie, între 2010 și 2025, conform anchetei . Procesele întârzie adoptarea măsurilor de sănătate publică Dintre procesele soluționate, trei sferturi au fost pierdute de corporațiile alimentare. Însă chiar și cazurile nereușite au întârziat adoptarea unor măsuri vitale de sănătate publică timp de ani de zile, blocând în același timp oficialii guvernamentali și din domeniul sănătății publice în litigii complexe și costisitoare. Deși majoritatea proceselor au fost în cele din urmă câștigate de guverne, litigiile persistente și intense ale companiilor UPF sugerează și alte obiective dincolo de câștigarea succesului: încetinirea implementării de noi legi și zdrobirea dorinței și capacității altor țări și autorități de reglementare de a adopta politici similare.
Epidemia de Ebola din Congo depășește 3.000 de cazuri. Peste 1.350 de oameni au murit

Epidemia, provocată de o tulpină a virusului Ebola, afectează cinci provincii ale țării, cele mai multe cazuri fiind raportate în nord-est, la granița cu Sudanul de Sud și Uganda. Focarul, concentrat într-o singură provincie Potrivit datelor publicate duminică de autoritățile congoleze, au fost confirmate 3.075 de cazuri și 1.354 de decese. Pragul de 2.000 de cazuri fusese depășit deja în 15 iulie. Autoritățile, citate de Le Figaro, spun că evoluția epidemiei poate fi urmărită mai precis datorită unei îmbunătățiri semnificative a detectării și confirmării cazurilor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproape 90% dintre cazuri sunt localizate în provincia Ituri, din nord-estul țării. Lupta împotriva epidemiei este îngreunată însă de grevele unor angajați din sistemul sanitar, care protestează din cauza salariilor neplătite. Nu există vaccin sau tratament aprobat Actuala epidemie, cea de-a 17-a declarată în Republica Democrată Congo, este cauzată de virusul Bundibugyo, pentru care nu există încă un vaccin sau un tratament aprobat. Totuși, cercetătorii încearcă să accelereze dezvoltarea unor soluții medicale. Universitatea Oxford a anunțat că primul voluntar a primit vineri un vaccin experimental conceput special împotriva tulpinii Bundibugyo. Alte vaccinuri și două tratamente experimentale sunt pregătite pentru testare și urmează să intre în faza studiilor clinice. Cea mai gravă epidemie din istoria țării Virusul Ebola se transmite prin contact direct cu fluidele corporale și provoacă febră hemoragică. În ultimii 50 de ani, boala a provocat peste 15.000 de decese în Africa. Cea mai gravă epidemie din Republica Democrată Congo, desfășurată între 2018 și 2020, s-a soldat cu aproape 2.300 de morți din aproximativ 3.500 de cazuri, adică o rată a mortalității de aproape 66%.
OMS: Numărul cazurilor de cancer va crește cu aproape 70% până în 2050

Raportul Global Status Report on Cancer 2026, realizat de Organizația Mondială a Sănătății împreună cu Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) și publicat miercuri, estimează că, în lipsa unor măsuri urgente, numărul cazurilor noi de cancer va ajunge la aproape 35 de milioane pe an până în 2050. În prezent, boala provoacă aproape 10 milioane de decese anual și reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel mondial, după bolile cardiovasculare. OMS cere acțiuni urgente Potrivit OMS, cancerul face peste 26.000 de victime în fiecare zi și afectează milioane de familii nu doar din punct de vedere medical, ci și financiar și social. „Cancerul este o boală profund personală, care ne afectează aproape pe toți. Însă șansele unei persoane de a supraviețui acestei boli nu ar trebui să depindă niciodată de țara în care s-a născut sau de veniturile pe care le are”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Oficialul a subliniat că diferențele evidențiate de raport „nu sunt inevitabile; ele sunt consecința unor alegeri și pot fi reduse printr-o acțiune mai puternică și coordonată” a guvernelor și a sistemelor de sănătate. Aproape 40% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite Aproape patru din zece cazuri de cancer sunt asociate cu factori de risc care pot fi evitați. Printre aceștia se numără fumatul, consumul de alcool, excesul ponderal, lipsa activității fizice și infecțiile provocate de virusul papiloma uman (HPV), virusurile hepatitice B și C sau bacteria Helicobacter pylori. Prevenția rămâne esențială pentru reducerea impactului cancerului asupra populației, însă progresele înregistrate până acum sunt insuficiente, consideră OMS. „Deși observăm scăderi ale unor tipuri de cancer în țările care au implementat politici de prevenție, progresul a fost mult prea lent”, a explicat Elisabete Weiderpass, director al Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, instituția de cercetare în domeniul cancerului a OMS. Potrivit acesteia, creșterea obezității, sedentarismul, alimentația nesănătoasă și poluarea aerului contribuie tot mai mult la modificarea profilului global al cancerului. OMS: Țara în care trăiești influențează șansele de supraviețuire Raportul evidențiază inegalități importante în accesul la prevenție, diagnostic, tratament și îngrijire oncologică, ceea ce influențează direct șansele de supraviețuire ale pacienților. Spre exemplu, în statele cu venituri ridicate, 87% dintre femeile diagnosticate cu cancer de sân sunt în viață la cinci ani după diagnostic. În țările cu venituri mici, rata de supraviețuire este de aproximativ 42%, din cauza accesului limitat la depistarea precoce, tratamente moderne și servicii medicale specializate. De asemenea, mai puțin de o treime dintre state includ tratamentul oncologic în serviciile medicale finanțate public, ceea ce înseamnă că numeroși pacienți trebuie să suporte integral sau parțial costurile îngrijirii. Diferențele sunt vizibile și în privința accesului la medicamente. În țările cu venituri mici și medii, doar o parte dintre cele mai importante 20 de medicamente oncologice sunt accesibile pacienților, proporția variind între 9% și 54%, comparativ cu 68%-94% în statele cu venituri ridicate. În ciuda progreselor înregistrate în cercetarea și terapia cancerului, aceste decalaje fac ca milioane de oameni să nu beneficieze de servicii esențiale de prevenție, diagnostic și tratament. Consecințe financiare și psihice OMS a realizat pentru prima dată un sondaj în rândul persoanelor afectate de cancer, iar rezultatele arată că impactul bolii depășește cu mult dimensiunea medicală. Cel puțin 45% dintre pacienți au declarat că s-au confruntat cu dificultăți financiare, peste jumătate au raportat probleme de sănătate mintală, iar aproape toți îngrijitorii au spus că au resimțit presiune din cauza muncii neremunerate și a izolării sociale. Progrese insuficiente Raportul arată că unele măsuri de sănătate publică au avut efecte importante. Consumul de tutun a scăzut cu 27% față de 2010, iar tot mai multe state au introdus planuri naționale de control al cancerului. În prezent, 82% dintre țări au astfel de strategii, comparativ cu 50% în urmă cu 16 ani. OMS avertizează însă că aceste progrese nu sunt suficiente pentru a limita creșterea numărului de cazuri și solicită guvernelor să investească mai mult în prevenție, acces echitabil la tratament, cercetare și integrarea controlului cancerului în sistemele de sănătate.
OMS confirmă că numărul de infectări cu Ebola din Congo e în scădere
Organizația Mondială a Sănătății a confirmat, marți, că focarul de Ebola din Congo era în scădere la 31 mai, potrivit Euronews. Estimările anterioare erau de peste 1.000, însă OMS a confirmat doar 116 cazuri de infectare. De asemenea, au fost raportate 48 de decese și șase cazuri de vindecare, a confirmat purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier. El a confirmat datele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva. Țara vecină, Uganda, a înregistrat nouă cazuri și un deces, mai arată sursa. Motivul pentru scăderile drastice Lindmeier a explicat că scăderea drastică a numărului de cazuri suspecte se datorează testării. Majoritatea pacienților au fost „eliminați”. „Fie au alte boli, fie au avut doar febră și nimic altceva”, a explicat el. Virusul specific este mai puțin frecvent decât tulpinile care cauzează alte forme ale bolii Ebola. Aceasta complică răspunsul, deoarece nu există tratamente sau vaccinuri specifice disponibile. Virusul este respnsabil pentru epidemia actuală din țară. Ministerul Sănătății din Congo a declarat că principalele provocări în limitarea răspândirii focarului includ detectarea timpurie și izolarea rapidă a cazurilor. De asemenea, includ și urmărirea riguroasă a contactelor, înmormântări sigure și demne și consolidarea prevenirii și controlului infecțiilor în unitățile sanitare. Cinci persoane infectate s-au vindecat Cinci pacienți s-au vindecat de tipul rar de virus Ebola, a declarat directorul general al OMS, potrivit sursei citate. „Patru persoane vor fi externate astăzi. Una a fost externată alaltăieri”, a declarat Tedros. El a transmis informațiile în timpul deschiderii unui nou centru de tratament pentru Ebola în orașul Bunia, în estul Cong. Orașul este aflat în centrul epidemiei. Vaccinurile experimentale vor fi accelerate Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii a anunțat luni că va „accelera urgent” dezvoltarea a trei vaccinuri experimentale. Acestea vizează virusul Bundibugyo. Virusul este responsabil pentru focarul actual. Organizația a anunțat că va investi până la 53 de milioane de euro într-un portofoliu de vaccinuri aflate în curs de dezvoltare. Ele includ și cele dezvoltate de Inițiativa Internațională pentru Vaccinuri împotriva SIDA, Moderna și Universitatea din Oxford. Vaccinurile vor fi fabricate la Institutul de Serum din India, mai menționează sursa. OMS a precizat că acești trei candidați la vaccinuri sunt cei mai promițători în prezent, pentru dezvoltarea unui mod de combatere a Ebola.
Șeful OMS vizitează epicentrul focarului de Ebola din estul Congo

Se așteaptă ca șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, să viziteze un centru de tratament și să se întâlnească cu autoritățile locale, lucrătorii din domeniul sănătății și familiile afectate din Bunia, potrivit AP. „Cel mai bun mod de a aborda această problemă este de a oferi tot sprijinul necesar pentru a combate boala în epicentrul său și de a continua să oferim toată asistența necesară”, a declarat directorul general al OMS reporterilor vineri seară. Organizația sanitară a declarat că ultimele cifre oficiale au arătat 906 cazuri suspecte și 223 de decese suspecte. Țara vecină, Uganda, a confirmat nouă cazuri și un deces, a anunțat vineri ministerul sănătății din Uganda. Virusul Bundibugyo , tipul actual de Ebola, nu are tratament sau vaccin aprobat. „Aceasta este o situație dificilă și recunoaștem acest lucru. Dar Republica Democrată Congo s-a confruntat cu virusul Ebola de multe ori înainte. Suntem încrezători că poate ține din nou sub control această epidemie”, a declarat Tedros după întâlnirea de vineri cu prim-ministrul Congo, Judith Suminwa Tuluka. Au ajuns ajutoarele medicale de la UE Ajutoarele medicale donate de Uniunea Europeană au ajuns joi în Ituri, centrul epidemiei de Ebola din Congo. Se așteaptă mai multe transporturi în zilele următoare. SUA a anunțat în aceeași zi un ajutor suplimentar de 80 de milioane de dolari, aducând angajamentul total la peste 112 milioane de dolari. Eforturile de intervenție de la spitalele Rwampara și General din Bunia par mai organizate, cu personal suplimentar, echipament de protecție și provizii medicale, deși pacienții continuă să sosească non-stop, a observat vineri un reporter de la Associated Press. Răspunsul nu a ținut pasul cu una dintre cele mai rapide epidemii înregistrate vreodată, a avertizat sâmbătă Medici Fără Frontiere (MSF).
Aproape jumătate dintre cazurile de cancer care pot fi prevenite, legate de două obiceiuri de viață

Potrivit unei analize recente a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste o treime dintre toate cazurile de cancer la nivel global pot fi prevenite. Cancerul pulmonar, cel gastric și cel de col uterin reprezintă aproape jumătate din aceste cazuri, conform Science Alert. Asta înseamnă că, în fiecare an, milioane de cazuri de cancer ar putea fi prevenite prin intervenții medicale, schimbări de comportament, reducerea riscurilor la locul de muncă sau limitarea poluării. „Acest studiu de referință este o evaluare cuprinzătoare a cancerului care poate fi prevenit la nivel mondial, incluzând pentru prima dată cauzele infecțioase ale cancerului alături de riscurile comportamentale, de mediu și profesionale”, spune Isabelle Soerjomataram, epidemiolog medical la OMS și autoare principală a analizei. Fumatul, principalul factor de risc Analiza arată că, în 2022, au fost înregistrate aproape 19 milioane de cazuri noi de cancer. Aproximativ 38% dintre acestea au fost asociate cu 30 de factori de risc care pot fi modificați, precum fumatul, consumul de alcool, poluarea aerului, indicele ridicat de masă corporală, activitatea fizică insuficientă, radiațiile ultraviolete. Principalul factor de risc modificabil asociat cu apariția cancerului este fumatul. Acesta a fost legat de 15% dintre toate cazurile de cancer înregistrate în 2022. În rândul bărbaților, fumatul a contribuit la 23% dintre cazurile noi de cancer la nivel global. Fumatul nu este însă singura cauză. Poluarea aerului are, de asemenea, un rol, iar impactul acesteia diferă de la o regiune la alta. În Asia de Est, de exemplu, aproximativ 15% dintre cazurile de cancer pulmonar la femei au fost asociate cu poluarea aerului. În Africa de Nord și Asia de Vest, aproximativ 20% dintre cazurile de cancer pulmonar la bărbați au fost asociate cu poluarea aerului. Fumatul și alcoolul, legate de aproape jumătate dintre cazuri de cancer care pot fi prevenite După fumat, al doilea factor de stil de viață care poate fi modificat este consumul de alcool. Acesta a fost asociat cu 3,2% dintre toate cazurile noi de cancer. Potrivit estimărilor cercetătorilor, fumatul și consumul de alcool sunt responsabile pentru aproape jumătate, aproximativ 48%, dintre toate cazurile de cancer care pot fi prevenite. „Aceasta este prima analiză globală care arată cât de mult din riscul de cancer provine din cauze pe care le putem preveni”, a declarat André Ilbawi, coordonatorul echipei OMS pentru controlul cancerului și coautor al analizei. „Pe scurt, aproape 4 din 10 cazuri de cancer la nivel mondial în 2022 ar fi putut fi prevenite prin eliminarea expunerii la factorii de risc luați în considerare în acest studiu”, explică cercetătorii în lucrarea lor, care a fost publicată în revista Nature Medicine.
De la Ebola la hantavirus: cât de pregătită este omenirea pentru o nouă pandemie?

Reprezentanții OMS au declarat că epidemia de Ebola din Uganda și Republica Democrată Congo este o „urgență de sănătate publică de interes internațional”, în timp ce mai multe state încearcă simultan să limiteze un focar de hantavirus asociat unei croaziere în America de Sud, relatează Al Jazeera. Potrivit experților citați de publicație, noile focare readuc în atenție întrebările privind capacitatea comunității internaționale de a răspunde unei noi pandemii, la câțiva ani după criza COVID-19. Resursele financiare diminuate îngreunează programele de pregătire pentru pandemii OMS se confruntă cu o gravă criză de finanțare, după reducerea contribuțiilor internaționale și retragerea oficială a Statelor Unite din organizație la începutul acestui an. Administrația președintelui Donald Trump a acuzat OMS că a gestionat defectuos pandemia de COVID-19 și alte crize sanitare internaționale. Ca urmare, bugetul programelor OMS pentru perioada 2026-2027 a fost redus cu 9%, la aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce a determinat organizația să limiteze unele programe esențiale de pregătire pentru pandemii. „Reducerea finanțării OMS a slăbit direct capacitatea de supraveghere epidemiologică și pregătirea pentru răspunsul la epidemii și pandemii”, a declarat pentru Al Jazeera Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie a bolilor infecțioase la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Coordonarea transfrontalieră, esențială pentru izolarea focarelor de infecție Experții avertizează că lipsa unei coordonări rapide între state poate întârzia detectarea focarelor și răspunsul medical internațional. În cazul recentului focar de hantavirus, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au necesitat monitorizare și coordonare transfrontalieră. În paralel, negocierile privind un tratat internațional pentru pandemii rămân blocate din cauza disputelor dintre state asupra accesului echitabil la vaccinuri și tratamente. Curentul antivaccinist, un posibil obstacol Medici și specialiști în sănătate publică atrag atenția și asupra creșterii curentului antivaccinist, alimentat de dezinformarea din social media și de reducerea investițiilor în cercetarea vaccinurilor. Administrația americană a anulat anul trecut finanțări de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA). Specialiștii în epidemiologie avertizează că tensiunile geopolitice și problemele economice globale complică suplimentar pregătirea pentru viitoare crize sanitare. Creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au dus deja la scumpirea medicamentelor în mai multe state. „Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, însă multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze”, a declarat Krutika Kuppalli, medic specialist în boli infecțioase, cu expertiză în patogeni emergenți și gestionarea focarelor epidemice. Totuși, OMS și experții internaționali susțin că există și progrese importante după pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și îmbunătățirea cooperării științifice internaționale. „Solidaritatea este cea mai bună imunitate”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Hantavirusul este foarte diferit de COVID. Iată de ce virusul din Anzi nu va provoca următoarea pandemie

Hantavirusurile sunt purtate de rozătoare. Oamenii se infectează prin inhalarea unor particule minuscule. Acestea provin din urina, excrementele sau saliva animalelor contaminate, conform The Conversation. Virusul Andes este singurul hantavirus cu transmitere dovedită între oameni. Această transmitere rămâne totuși neobișnuită. Ea apare în condiții precise: contact strâns, spații aglomerate și slab ventilate, expunere prelungită. Exact aceste condiții s-au regăsit la bordul navei MV Hondius. SARS-CoV-2 se răspândea prin aer, extrem de eficient. O persoană infectată transmitea virusul, în medie, la cel puțin două alte persoane. Transmiterea se producea chiar înainte ca persoana să știe că este bolnavă. Virusul Andes nu funcționează astfel. El necesită o combinație perfectă de factori pentru a se răspândi de la om la om. Tocmai de aceea a produs doar focare izolate, nu o pandemie. Simptome și perioadă de incubație Primele semne ale infecției seamănă cu o gripă obișnuită. Apar febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. La unele persoane, boala evoluează spre sindromul pulmonar hantavirus. Aceasta este o complicație gravă, care pune viața în pericol. OMS recomandă monitorizarea simptomelor timp de 42 de zile după ultima expunere. Autoritățile australiene au impus trei săptămâni de carantină pentru pasagerii repatriați. Cât de mortal este virusul Andes Tulpinile americane de hantavirus, inclusiv virusul Andes, pot ucide în până la 50% din cazuri. Hantavirusurile europene și asiatice au rate de mortalitate mult mai mici, sub 15%. Totuși, în 2025, opt țări din America au raportat doar 229 de cazuri și 59 de decese. Sunt infecții severe, dar extrem de rare. Un virus nu devine pandemic doar pentru că este mortal. Tratament și vaccin Nu există un antiviral specific pentru virusul Andes. Îngrijirea medicală vizează susținerea respirației și gestionarea complicațiilor cardiace și renale. Nu există niciun vaccin autorizat. Totuși, laboratoarele elvețiene au secvențiat rapid genomul complet al virusului. Datele au fost puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume în câteva zile.
OMS cere statelor să se pregătească pentru noi cazuri de hantavirus, după focarul de pe MV Hondius

Nava MV Hondius, care se deplasa din Argentina spre Capul Verde, a ajuns în centrul unei crize sanitare după moartea a trei pasageri. Bilanțul raportat a ajuns la 11 cazuri, dintre care 9 confirmate, potrivit Associated Press. Virusul implicat este varianta Andes, un tip de hantavirus care se transmite de obicei prin contact cu excremente de rozătoare, dar care poate fi transmis rar și între oameni, în condiții de contact apropiat. În Franța, o femeie de 65 de ani infectată după evacuarea de pe navă se află în stare critică la Spitalul Bichat din Paris. Medicii au anunțat că pacienta suferă de o formă severă, cu afectare cardiopulmonară, și este tratată cu un dispozitiv de susținere a funcției respiratorii, descris drept „plămân artificial”. Autoritățile spaniole au confirmat, la rândul lor, un caz de hantavirus la unul dintre cei 14 cetățeni spanioli evacuați de pe MV Hondius și plasați în carantină într-un spital militar din Madrid. Pacientul prezintă febră ușoară și simptome respiratorii moderate, dar starea sa este stabilă. Tedros a explicat că noi îmbolnăviri sunt posibile din cauza perioadei lungi de incubație, estimată la șase-opt săptămâni, și a interacțiunilor dintre pasageri înainte ca măsurile de prevenție să fie aplicate pe navă. Șeful OMS a mulțumit Spaniei pentru „compasiunea și solidaritatea” arătate prin acceptarea navei în Tenerife, după ce autoritățile din Capul Verde refuzaseră acostarea. Pasagerii evacuați Peste 120 de pasageri și membri ai echipajului au fost evacuați din Tenerife duminică și luni, în cadrul unei operațiuni coordonate de autoritățile spaniole. Ultimii pasageri au fost repatriați către mai multe țări, unde urmează să rămână în carantină sau sub supraveghere medicală. Nava se îndreaptă acum spre Rotterdam, cu un echipaj redus și personal medical la bord, urmând să fie curățată și dezinfectată. În Regatul Unit, zece persoane din teritoriile britanice Saint Helena, Ascension și Tristan da Cunha urmează să fie aduse pentru izolare preventivă, după ce au fost identificate drept contacți ai persoanelor afectate. În Olanda, 12 angajați ai unui spital din Nijmegen au fost plasați în carantină preventivă după ce probe biologice de la un pacient infectat au fost manipulate fără procedurile speciale necesare, deși riscul de infectare este considerat scăzut. Ministrul francez al sănătății, Stéphanie Rist, a declarat că nu există deocamdată dovezi că tulpina de hantavirus ar fi suferit o mutație, însă secvențierea completă nu este încă finalizată. Specialiștii Institutului Pasteur au transmis că primele secvențe analizate sunt foarte asemănătoare, iar situația rămâne sub monitorizare strictă.
OMS avertizează asupra posibilei apariții a noi cazuri de hantavirus după focarul de pe nava MV Hondius

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a lansat marți un apel către autoritățile din întreaga lume să se pregătească pentru posibila apariție a unor noi cazuri de hantavirus, după focarul izbucnit la bordul navei de croazieră MV Hondius, unde trei pasageri și-au pierdut viața, potrivit The Guardian. În cadrul unei conferințe de presă susținute la Madrid, șeful OMS a precizat că, deși în acest moment nu există indicii privind debutul unei epidemii de amploare, perioada lungă de incubație a virusului – estimată la șase până la opt săptămâni – face probabilă identificarea unor noi infectări în perioada următoare. „În acest moment nu există semne că ne aflăm la începutul unui focar extins, însă situația se poate schimba și este posibil să vedem mai multe cazuri în următoarele săptămâni”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Nouă cazuri confirmate și un nou pacient pozitiv în Spania Potrivit OMS, până în prezent au fost confirmate nouă cazuri de infectare cu varianta Andes a hantavirusului, una dintre puținele tulpini care se pot transmite, în situații rare, de la om la om prin contact apropiat. Ministerul Sănătății din Spania a anunțat marți confirmarea unui nou caz în rândul celor 14 cetățeni spanioli evacuați de pe navă și plasați în carantină într-un spital militar din Madrid. Pacientul prezintă simptome ușoare – febră și afectare respiratorie minoră – însă starea sa este stabilă. Focarul de la bordul navei MV Hondius a atras atenția comunității internaționale după ce trei pasageri – un cuplu din Țările de Jos și un cetățean german – au murit în urma infectării. OMS recomandă carantină de 42 de zile Tedros Adhanom Ghebreyesus a îndemnat toate statele implicate să respecte protocoalele OMS, care includ: carantină timp de 42 de zile pentru persoanele expuse monitorizarea atentă a contactelor cu risc ridicat identificarea rapidă a eventualelor simptome izolarea imediată a cazurilor suspecte Șeful OMS a explicat că interacțiunea intensă dintre pasageri înainte de confirmarea primului caz, la începutul lunii mai, crește riscul apariției unor noi infectări. Spania, lăudată pentru gestionarea operațiunii Directorul OMS a elogiat autoritățile spaniole pentru modul în care au gestionat criza, după ce autoritățile din Capul Verde au refuzat accesul navei în port. Peste 120 de pasageri și membri ai echipajului au fost evacuați în Tenerife, într-o operațiune desfășurată pe parcursul a două zile. Tedros i-a mulțumit public premierului Pedro Sánchez pentru „leadershipul, compasiunea și solidaritatea” demonstrate în timpul intervenției. La rândul său, Pedro Sánchez a declarat că actuala criză sanitară demonstrează că „lumea nu are nevoie de mai mult egoism sau mai multă teamă, ci de solidaritate și cooperare”. Între timp, nava MV Hondius, realimentată în Tenerife, se îndreaptă acum către Rotterdam, având la bord un echipaj redus, alături de personal medical care monitorizează situația sanitară de la bord.