De ce se opun ONG-urile transparenței fiscale?
Odată cu proiectul de lege care cere transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor, adoptat în Senat, revine în atenție mult discutatul în spațiul public statut al acestora. De altfel, lipsa de transparență a atras inclusiv atenția Uniunii Europene, care a dovedit că se pot spăla bani prin aceste entități. Teoretic, organizațiile non-guvernamentale sunt non-profit, așa cum prevede legea. Iar unele dintre ele beneficiază chiar de ajutor de stat. În practică, însă, explică specialiștii, ONG-urile pot recurge, ca și multinaționalele, la diferite soluții de optimizare fiscală. „Vor onestitate, dar doar pentru căței” Deși susțin că vor să facă „politica țării”, pun presiune prin proteste, creionează legile Justiției și cer partidelor, vehement, transparență financiară, ONG-urile îl iau pe ”nu” în brațe atunci când este vorba despre propriile fonduri. Societatea civilă vrea să fie implicată activ pe toate palierele și să aibă o putere de decizie tot mai mare. Dar nu vrea să facă publice sursele finanțărilor, așa cum arată campaniile derulate în online de multe ONG-uri din tabăra #Rezist, de când proiectul de lege a trecut de Senat. Absența transparenței în ceea ce privește fondurile obținute de ONG-uri din diferite surse, inclusiv externe, prezintă riscuri majore – de la spălare de bani până la posibile finanțări ale terorismului (Detalii AICI). Însă, unde se termină legalitatea și unde începe riscul când vine vorba de organizațiile care acționează în numele și în beneficiul societății civile. Pot recurge ONG-urile la tehnici de optimizare fiscală? Expert fiscal: ONG-urile beneficiază de anumite facilități fiscale prevăzute de lege, dar asta nu înseamnă că pot funcționa fără reguli În ultimii ani, organizațiile non-guvernamentale au devenit actori tot mai importanți în economie. Unele fac proiecte sociale reale, altele derulează campanii educaționale, civice, conferințe și workshop-uri, derulează diferite proiecte europene sau activități media cu scop educațional sau de conștientizare pe diferite teme de interes public. În paralel însă, a crescut și interesul pentru întrebarea: „Poate un ONG să facă optimizare fiscală?” Gândul a stat de vorbă cu consultantul fiscal Veronica Duțu, fondator UnionCont Expert, pentru a afla informații clare despre această temă. Colaj Gândul „Răspunsul scurt este: da. Dar depinde foarte mult cum. Mulți pornesc de la ideea că un ONG „nu plătește taxe”. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate. ONG-urile beneficiază de anumite facilități fiscale prevăzute de lege. Însă asta nu înseamnă că pot funcționa fără reguli sau fără controale. Veronica Duțu, consultant fiscal. Foto: Facebook Cele mai importante avantaje fiscale sunt legate de sponsorizări, donații și granturi. Aceste venituri nu sunt impozitate ca profit, iar aici apare unul dintre cele mai mari beneficii ale sectorului non-profit. Practic, un ONG poate atrage bani prin sponsorizări corporate, redirecționări din impozit sau finanțări europene fără ca aceste sume să fie tratate fiscal la fel ca veniturile unei companii clasice”, a explicat Veronica Duțu pentru Gândul. Un mit demontat: ONG-urile pot derula activități economice În plus, legea permite ONG-urilor să desfășoare și activități economice, atât timp cât acestea au legătură cu scopul organizației. Aici apar deja modele foarte sofisticate: evenimente, traininguri, proiecte media, producție de conținut, consultanță, campanii publice sau proiecte educaționale, atrage atenția experta. În anumite limite și condiții, o parte dintre aceste venituri pot beneficia de tratament fiscal favorabil. Problemele apar însă atunci când optimizarea fiscală devine prea „creativă”. În practică, ANAF verifică tot mai des situațiile în care: • ONG-ul lucrează aproape exclusiv cu firme afiliate; • se plătesc consultanțe greu de justificat; • există cheltuieli personale mascate; • sunt mutate artificial costuri sau profituri; • conducerea ONG-ului beneficiază indirect de resursele organizației. Un model foarte înșelător – ONG + SRL Un model foarte întâlnit este structura ONG + SRL, continuă Veronica Duțu. Teoretic, este perfect legal: ONG-ul gestionează proiectele sociale sau educaționale, iar firma desfășoară activitatea comercială. Problema apare atunci când granița dintre cele două entități devine artificială și se încearcă transferul de bani doar pentru reducerea taxelor. Trebuie spus foarte clar: diferența dintre optimizare fiscală și abuz fiscal nu stă doar în acte, ci și în realitatea economică din spate. Dacă serviciile sunt reale, documentate și la preț de piață, riscurile sunt reduse. Dacă însă ONG-ul devine doar un vehicul pentru avantaje personale sau pentru mutarea profitului, atunci intrăm într-o zonă cu risc fiscal major și, în anumite cazuri, chiar penal. Ce verifică ANAF În 2026, controalele ANAF sunt mult mai agresive pe: • ONG-uri cu activitate economică mare, • sponsorizări, • proiecte europene, • tranzacții între entități afiliate, • contracte de management și consultanță, • cheltuieli de promovare și reprezentare. Așadar, da, ONG-urile pot face optimizare fiscală legală. Legea le oferă instrumente reale și legitime pentru susținerea sectorului non-profit. Dar orice structură trebuie construită cu substanță economică, transparență și documentație solidă. Pentru că, în fiscalitate, nu contează doar ce scrie pe hârtie. Contează și dacă poți demonstra că activitatea este reală, conchide Veronica Duțu. AUTORUL RECOMANDĂ Fac politica țării, influențează votul, forțează guverne, scriu legi, dar nu vor să-și publice donatorii și circuitul banilor. Votul din Parlament care obligă ONG-urile la transparență a dat alarma în tabăra #rezist Cum se spală bani prin ONG-uri. Finanțările opace ale organizațiilor permit intrări de bani negri care ies curați. 5 exemple care au zguduit Europa. Realitatea a determinat Parlamentul European să reglementeze situația Va bloca Nicușor Dan legea transparentizării ONG-urilor? Fost activist de carieră, președintele încă își ține la secret donatorii din campania electorală/„Va trimite legea la CCR”
Protest anti – Savonea în fața Curții Supreme de Justiție. CSM acuză că manifestațiile sunt organizate de politicieni
Protest anti-Savonea, organizat de Asociația Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Până în prezent, în jur de 250 de persoane s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție. Motivul nemulțumirilor, susțin organizatorii, îl reprezintă deciziile controversate ale șefei Curții Supreme, Lia Savonea. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar Reamintim că este o perioadă tensionată pentru justiția din România, cauzată de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. Totodată, mai multe organizații de magistrați au făcut scut în jurul șefei Înaltei Curți, trăgând un semnal de alarmă cu privire la asaltul politicului asupra independenței justiției. Pe rețelele de socializare, ONG-urile apropiate de liderii USR au anunțat declanșarea unor proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar. Prima „țintă” luată în vizor este cea aproape în mod tradițional atacată: șefa Curții Supreme, Lia Savonea, care nu a fost de acord cu modul de comportament și acțiunile în forță ale actualei guvernări asupra sistemului judiciar. (Materialul integral AICI) Protest împotriva Liei Savonea, şefa Instanţei Supreme CSM sare în apărarea Liei Savonea: „Reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică” „Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar. Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, susține Consiliul Superior al Magistraturii care și-a declarat susținerea pentru Lia Savonea. (Materialul integral AICI) Ce spune CSM despre protestul anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale Secția de Judecători a CSM iese în apărarea Curții Supreme și susține că informațiile „false sau denaturate” afectează încrederea publică în Justiție și lezează independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de politicieni. CSM face referire și la protestele organizate astăzi de ONG-uri apropiate USR în fața ÎCCJ și spune că „independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată iar subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”. „Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați, care au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de factorul politic. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției. În aceste condiții, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, precizează CSM. (Materialul integralAICI) CSM sare în apărarea Liei Savonea, șefa Înaltei Curți Președinții Curților de Apel din țară fac scut în jurul Liei Savonea Președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.” (Materialul integral AICI) Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.” „Ce face Lia cu Justiția din România?” De cealaltă parte, organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Protestul este ”o reacție pașnică, dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf”, transmit organizatorii care cer revocarea Liei Savonea și ”o resetare morală” a Curții Supreme. Mai multe organizaţii civice organizează un protest în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Corupția Ucide ,,Opriți derapajele din justiție. Revocați-o pe președinta CSM!” Peste 50.000 de cetățeni cer, printr-o petiție Declic, revocarea președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acțiuni ce subminează independența justiției. Sub conducerea Elenei Costache, CSM a devenit instrument de intimidare, prin plângeri penale și alte acțiuni pornite împotriva oricui contestă sistemul privilegiilor din justiție. Acțiunile, dar și inacțiunile șefei CSM sunt în evidentă contradicție cu rolul de garant al independenței justiției și cu îndeplinirea condiției de bună reputație, condiție imperativă impusă magistraților. Prin petiția semnată, cetățenii le cer judecătorilor independenți să declanșeze procedura de revocare a președintei CSM. Sursă foto și VIDEO: Gândul / Asociația Corupția Ucide RECOMANDAREA AUTORULUI: Începe asaltul asupra Justiției! Susținătorii lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan pregătesc proteste împotriva magistraților. „Nu avem toată Puterea, până nu luăm și Justiția”, ideea USL din 2012 revine în 2025 – îmbrățișată chiar de cei care o contestau Avocații din România reacționează în SCANDALUL Gheorghiu și se