Șeful Comisiei ONU pentru Schimbări Climatice avertizează asupra pericolului crescut al căldurii extreme pentru femeile însărcinate
Căldura extremă prezintă un „ risc crescut în timpul sarcinii”, a declarat luni șeful agenției ONU pentru Schimbări Climatice, Simon Stiell, într-un discurs susținut la o reuniune premergătoare COP31 din Fiji, potrivit Le Figaro. „Creșterea temperaturilor este însoțită de un risc crescut în timpul sarcinii”, a spus Stiell la lansarea reuniunii pregătitoare, desfășurată între 5 și 8 octombrie, pentru conferința internațională privind clima, COP31, care va avea loc în noiembrie la Antalya, Turcia. „Valurile de căldură extremă legate de schimbările climatice din timpul sarcinii sunt din ce în ce mai mult asociate cu nașteri premature, nașteri de copii morți, greutate mică la naștere și complicații materne”, a continuat el. Riscurile căldurii și, prin extensie, ale schimbărilor climatice, pentru sarcină sunt din ce în ce mai bine documentate, chiar dacă rămân multe întrebări cu privire la mecanismele fiziologice care le explică. Creștere a cazurilor sau a complicațiilor legate de căldură Un studiu amplu, publicat în 2024 în revista Nature Medicine, oferă o idee generală asupra stării actuale a cunoașterii: temperaturile ridicate cresc riscuri multiple, de la nașteri premature până la decesul nou-născutului și malformații congenitale. Conform unui sondaj la care a făcut referire Stiell în discursul său, în care a intervievat profesioniști din domeniul sănătății materne din cinci țări din întreaga lume (inclusiv Australia, Regatul Unit și Brazilia), 73% au raportat o creștere a cazurilor sau a complicațiilor legate de căldură cauzate de valurile de căldură extremă care au afectat femeile însărcinate în ultimii cinci ani. „Sarcina ar trebui să fie o perioadă a speranței”, a subliniat el luni. Însă „pentru milioane de oameni, devine o sursă de anxietate”, deoarece „valurile de căldură extremă și alte dezastre legate de climă pun presiune pe sistemele de sănătate și amenință resurse esențiale precum alimentele, apa și electricitatea”, a remarcat el luni. „Schimbările climatice nu trebuie niciodată folosite pentru a justifica o scădere a siguranței sarcinilor și a nașterii”, a declarat și Simon Stiell. Pentru națiunile din Pacific, întâlnirea din Fiji este o oportunitate de a atrage atenția comunității globale asupra efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice în regiune.
Nicușor Dan își susține discursul în Adunarea Generală a ONU. Care sunt temele abordate de președintele României
Nicușor Dan susține astăzi, 23 septembrie, discursul României la Adunarea Generală a ONU, cea de-a 81-a sesiune din istorie. Președintele va participa și la reuniunile dedicate Ucrainei și Crimeei. Șeful statului va sublinia eforturile depuse de România pentru susținerea procesului de reformare a organizației și contribuția țării noastre la asigurarea păcii, securității și ordinii internaționale bazate pe reguli și norme, conform administrației prezidențiale. Nicușor Dan, invitat la Summit-ul Crimeei Tot azi, după susținerea intervenției naționale, Nicușor Dan va participa la cel de-al șaselea Summit al Platformei Internaționale „Crimeea, a Test of Unity, a Call for Action”, precum și la reuniunea Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pe tema Ucraina. Loading … Tema celei de-a 81 sesiuni a Adunării Generale a ONU este „Redarea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care obține rezultate în avantajul tuturor”. Președintele Adunării Generale la cea de-a 81-a sesiune este diplomatul Khalilur Rahman, din Republica Populară Bangladesh. Cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU s-a deschis la 8 septembrie 2026, iar în intervalul 22-29 septembrie au loc dezbaterile generale și întâlnirile la nivel înalt (Săptămâna la Nivel Înalt a sesiunii). În cadrul Dezbaterii Generale – reuniunea anuală a șefilor de stat și de guvern de la începutul sesiunii Adunării Generale – liderii mondiali susțin discursuri în care își prezintă pozițiile și prioritățile, în contextul unor provocări globale complexe și interconectate. Astfel, pe 23 septembrie, au loc Reuniunea la nivel înalt pentru marcarea celei de-a 40-a aniversări a Declarației privind dreptul la dezvoltare, precum și Reuniunea la nivel înalt privind acțiunile climatice și tranziția justă. 24 septembrie – are loc reuniunea la nivel înalt pentru abordarea amenințărilor existențiale generate de creșterea nivelului mării, iar la 25 septembrie reuniunea la nivel înalt privind prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de pandemie. 28 septembrie – are loc reuniunea la nivel înalt pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a adoptării Declarației și Programului de Acțiune de la Durban. 29 septembrie – are loc reuniunea plenară la nivel înalt pentru a marca și a promova Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare. Cine face parte din ONU Adunarea Generală a ONU este, alături de Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social (ECOSOC), Consiliul de Tutelă, Curtea Internațională de Justiție, Secretariatul, unul dintre cele șase organisme care alcătuiesc eșafodajul instituțional al ONU. Adunarea Generală a ONU este compusă din cele 193 de state membre. Adunarea Generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcțiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU și Consiliului de Securitate în orice problemă, cu excepția celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Deciziile în probleme privind pacea și securitatea internaționale sunt adoptate cu două treimi din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Adunarea Generală își desfășoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum și în cadrul celor șase comisii pe care le cuprinde. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării Generale a ONU se desfășoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni, sesiunile organizându-se la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorității statelor membre. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005.
Discurs exploziv al lui Trump la ONU. Ce a spus despre Iran, Ucraina și Venezuela
Liderul de la Casa Albă a declarat că va continua eforturile pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean și a avertizat că Washingtonul poate recurge la sancțiuni dacă va considera necesar, relatează The Guardian. Trump despre Ucraina: „Este timpul să se oprească uciderile” Una dintre temele abordate de Trump în discursul de la New York a fost războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele SUA a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului. Trump a amintit că a promulgat o nouă lege privind sancțiunile și a precizat că este pregătit să folosească aceste instrumente „dacă va fi necesar”. „Este timpul să se oprească uciderile”, a spus liderul american. Anterior, Trump afirmase că încheierea războiului s-ar putea produce, în opinia sa, „mai repede decât cred oamenii”. Înaintea discursului, întrebat ce mesaj îi transmite președintelui rus Vladimir Putin, Trump îi ceruse acestuia să pună capăt războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, la rândul său, la New York și are programată o întâlnire cu liderul american. Schimburile de atacuri dintre Rusia și Ucraina au continuat înaintea reuniunii, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Amenințare explicită la adresa Iranului Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american. Trump a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță împotriva Teheranului, afirmând că obiectivul Washingtonului a fost împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară. El a prezentat apoi două variante pentru viitorul relației cu Republica Islamică: încheierea unui acord sau continuarea confruntării. Trump a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică dacă autoritățile iraniene nu acceptă o înțelegere, dar ulterior și-a exprimat convingerea că Teheranul va ajunge la un acord. Delegația iraniană a părăsit sala în timpul criticilor formulate de Trump la adresa conducerii de la Teheran, potrivit AP. Venezuela, Cuba și cartelurile din America Latină Trump și-a apărat și politica față de Venezuela, inclusiv acordurile privind petrolul, afirmând că Statele Unite nu vor permite apariția unor amenințări la adresa intereselor americane în emisfera vestică. Președintele SUA a susținut că Washingtonul este pregătit, dacă va considera necesar, să își utilizeze puterea militară pentru apărarea intereselor sale. El a comparat, de asemenea, cartelurile de droguri cu organizația teroristă Stat Islamic și a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale. În cazul Cubei, Trump a afirmat că administrația sa urmărește o „schimbare fundamentală” a situației și a descris statul cubanez drept unul aflat sub o presiune foarte mare. Trump respinge o schemă globală pentru controlul inteligenței artificiale Spre finalul intervenției, președintele american a abordat și inteligența artificială. Trump a declarat că va respinge apelurile pentru ceea ce el a numit o „schemă globalistă” de control al AI. El le-a propus totodată liderilor reuniți la New York ca tehnologia să fie denumită „super intelligence” – „superinteligență” – sau „SI”, în locul termenului consacrat de „artificial intelligence” – inteligență artificială. Tema inteligenței artificiale se află pe agenda actualei Adunări Generale, pe fondul dezbaterilor internaționale privind necesitatea unor mecanisme de control și a unor reguli pentru tehnologiile aflate într-o dezvoltare rapidă. Discursul lui Trump a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, unde războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea internațională, economia și dezvoltarea inteligenței artificiale se numără printre principalele teme aflate în discuție.
Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru au depus flori la Memorialul 9/11 din SUA
„La Memorialul 9/11 am depus flori în memoria tuturor celor care și-au pierdut viața în acea zi tragică, inclusiv a cetățenilor români care nu s-au mai întors acasă. Ne amintim de viețile lor. Le onorăm memoria. Nu îi vom uita niciodată”, se arată în mesajul transmis de șeful statului, pe Facebook. Cuplul a depus la memorial trandafiri albi, în memoria celor care au fost uciși în atacurile teroriste care au schimbat America și au marcat, totodată și comunitatea internațională. Ce s-a întâmplat la 11 septembrie 2001? La 11 septembrie 2001, grupuri de teroriști au asediat patru avioane comerciale, aeronave pe care le-au folosit drept kamikaze, izbindu-le în Turnurile Gemene din World Trade Center din New York și clădirea Pentagonului din Washington DC. Ultimul dintre avioane ar fi trebuit să atace sediul Congresului SUA, însă pasagerii au opus rezistență, iar avionul s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania. În urma atacurilor, cele două turnuri – ce adăposteau birouri comerciale – au luat foc și s-au prăbușit. Oamenii care lucrau la etajele superioare au fost blocați înăuntru. Blocurile s-au prăbușit, pe rând, la scurt timp după ce au fost lovite de cele două avioane, învăluind New York-ul într-un nor gros de cenușă. În atacuri 2,977 de civili au murit, dintre care 246 de persoane aflate la bordul avioanelor, 2,606 la Turnurile Gemene și 125 de persoane la Pentagon. Atacul a fost revendicat de Al-Qaeda, iar în operațiune au fost implicați 19 teroriști. „America a răspuns cu un curaj extraordinar” În imaginile publicate pe internet din acele zile apar sute de salvatori extenuați, dar și polițiști care se străduiau să caute supraviețuitori printre munții de moloz și cenușă, dar și bucățile de beton rămase din urma prăbușirii blocurilor. „America a răspuns în acea zi cu un curaj extraordinar și s-a reconstruit cu o reziliență și mai mare. România a fost alături de aliatul său de atunci și va continua să sprijine ferm Statele Unite în lupta împotriva terorismului”, a transmis Nicușor Dan. După atacurile din 11 septembrie, măsurile de securitate din aeroporturile americane au fost sporite. Președintele SUA de la acea vreme, G.W. Bush și-a petrecut mandatul încercând să prevină un alt atac terorist. Acesta a primit critici pentru tacticile dure de interogare aplicate unor suspecți militanți islamiști. Atacul a fost una dintre invazia SUA în Irak din 2003, care a fost considerată de mulți o greșeală costisitoare pentru SUA. Președintele României, Nicușor Dan, se află în aceste zile ne New York, alături de Mirabela Grădinaru, în cadrul participării la Cea de-a 81-a Adunare Generală a ONU. Ambii vor participa la o serie de evenimente desfășurate în SUA în următoarele zile.
Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la recepția oferită de Donald Trump, cu ocazia Adunării Generale a ONU. Programul președintelui în SUA
Pe 21 septembrie, Nicușor Dan se va întâlni cu Alianța foștilor ambasadori ai Statelor Unite ale Americii în România. Ulterior, președintele va avea o întâlnire cu antreprenori români din SUA care activează în domeniul Tech. Programul zilei va continua cu o întâlnire cu reprezentanții JP Morgan Chase și cu investitori în obligațiuni românești. Tot pe 21 septembrie, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, va participa la summitul „Fostering the Future Together Partnership Event”, organizat sub patronajul Primei Doamne a Statelor Unite, Melania Trump. Pe 22 septembrie, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la inaugurarea intersecției „The Queen Marie of Romania Corner”, în New York. Evenimentul are loc în contextul aniversării a 100 de ani de la turneul istoric al Reginei Maria în Statele Unite. Ulterior, președintele și Prima Doamnă se vor întâlni cu reprezentanții comunității românești din New York. În aceeași zi, Nicușor Dan va participa, la sediul Organizației Națiunilor Unite, la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Mirabela Grădinaru va participa separat la dejunul oferit de Melania Trump pentru Primele Doamne și Domni prezenți la New York. Pe 23 septembrie, Nicușor Dan va avea o întâlnire cu Benjamin Black, CEO al US International Development Finance Corporation. Tot pe 23 septembrie, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la recepția tradițională oferită de președintele Statelor Unite, Donald Trump, și de Prima Doamnă Melania Trump.
Nicușor Dan zboară în SUA cu avionul folosit și de Klaus Iohannis. Cât au costat cursele prezidențiale
Președintele Nicușor Dan va merge în această lună la New York, în Statele Unite, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cu un avion privat de tip Dassault Falcon 8X închiriat de Administrația Prezidențială de la compania aeriană luxemburgheză Global Jet, potrivit BoardingPass. Intervenția președintelui Nicușor Dan în plenul Adunării Generale a ONU este programată pentru data de 23 septembrie, potrivit precizărilor făcute luna trecută de Administrația Prezidențială. BoardingPass notează că avionul cu care va merge Nicușor Dan la New York „s-a mai plimbat și fostul președinte”, Klaus Iohannis, care a fost criticat în timpul mandatului pentru costurile ridicate ale zborurilor și pentru lipsa de transparență privind aceste cheltuieli. Potrivit portalului de aviație, Klaus Iohannis a folosit această aeronavă „pe zboruri în Europa și Orientul Mijlociu, cea mai îndepărtată destinație pentru care a fost închiriat de la Global Jet un avion Falcon 8X fiind Reykjavik (Islanda)”. La ultima sa deplasare în Statele Unite, președintele Nicușor Dan a folosit un avion privat de tip Bombardier Global 5000, închiriat de la Țiriac Air, mai arată BoardingPass. „Costul de închiriere de la Global Jet al acestui avion este necunoscut, însă Țiriac Air a încasat 200.000€ pentru avionul pus la dispoziția președinției la începutul anului 2026 pentru vizita din SUA”, mai precizează BoardingPass. Cu toate acestea, la începutul mandatului său de președintele, Nicușor Dan a folosit avioane militare pentru deplasările în străinătate. În perioada mandatului lui Klaus Iohannis, Global Jet asigura „avioanele necesare pentru deplasările din afara Europei, în timp ce o companie aeriană locală a asigurat transportul fostului președinte în Europa”, potrivit BoardingPass. Portalul precizează că „ocazional, pentru zborurile din Europa au fost închiriate, de câteva ori, și avioane de la Global Jet”. Cât de costisitoare erau deplasările lui Iohannis și unde se poziționează Nicușor Dan acum Costurile zborurilor lui Klaus Iohannis la New York au variat de la un an la altul. Pentru deplasarea la Adunarea Generală a ONU din 2021, Administrația Prezidențială a plătit companiei Global Jet aproximativ 280.000 de euro, potrivit BoardingPass. „Un an mai târziu, costul pentru aceeași deplasare, combinată cu participarea la funeraliile reginei Angliei, aproape s-au dublat, ajungând la aproximativ 510.000€, iar în 2023 Global Jet a încasat circa 460.000€ doar pentru un zbor de la București spre New York și retur, cu oprire la Sibiu”, mai scrie portalul. Pentru deplasarea lui Klaus Iohannis la New York în 2024, cu un avion de la Global Jet, Administrația Prezidențială a cheltuit 440.000 de euro. De-a lungul ultimilor ani, Administrația Prezidențială a închiriat de la Global Jet mai multe tipuri de aeronave pentru deplasările oficiale. Printre acestea se numără Dassault Falcon 7X, Falcon 8X, Boeing 737-900 BBJ3, Gulfstream G550 și G650 și Bombardier Global 6000.
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului s-a declarat îngrozit de presupusa utilizare a unei drone autonome rusești
„Sunt îngrozit de rapoartele conform cărora drone complet autonome lansate de Federația Rusă au ucis trei ucraineni luna trecută”, a declarat Înaltul Comisar, Volker Türk, în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva. „Se pare că Ucraina a efectuat, de asemenea, teste pe teren cu astfel de arme”, a adăugat el, potrivit Le Figaro. The New York Times a relatat pe 24 august că o dronă autonomă rusească pilotată de inteligență artificială (IA) a ucis trei persoane pe 6 iulie în Zaporijia. Potrivit publicției americane, aceasta trebuia să lovească o benzinărie, dar în cele din urmă și-a ales ținta precisă în mod autonom, probabil niște rezervoare de propan. Ziarul britanic The Guardian a raportat însă un singur mort, afirmând că atacul a fost efectuat de o dronă Molniya. Când au fost întrebați despre aceste informații pe 25 august, în timpul unei conferințe de presă despre dronele autonome, înalți oficiali ai ONU și ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) au refuzat să comenteze. „Vreau pur și simplu să subliniez că tehnologiile IA și sistemele de arme autonome sunt aspecte oarecum diferite”, a clarificat reporterilor Carolyne Mélanie Régimbal, directoarea Biroului ONU pentru Afaceri de Dezarmare de la Geneva. Arme capabile să ucidă fără intervenție umană „IA este o tehnologie care poate fi integrată într-un sistem de arme autonome, dar nu constituie, în sine, o armă autonomă”, a declarat ea. Presiunea din partea organizațiilor internaționale și a ONG-urilor de a reglementa armele autonome letale, adesea denumite „roboți ucigași”, s-a intensificat considerabil în ultimii ani. „Mă alătur apelurilor pentru o interzicere urgentă a armelor capabile să ucidă fără intervenție umană”, a afirmat luni Volker Türk. Pe 25 august, șefii ONU și ai CICR au avertizat asupra riscului ca dezvoltarea armelor autonome să ducă foarte curând la „trecerea unei linii roșii morale” permițând mașinilor să decidă dacă să ucidă ființe umane. După mai mulți ani de discuții, 128 de țări au ajuns sâmbătă la un acord la ONU cu privire la un raport care definește armele autonome. În noiembrie, statele vor decide cu privire la următorii pași și dacă vor deschide negocieri privind un tratat care reglementează aceste arme, o decizie care va necesita consens. Potrivit Lex International, un fond filantropic cu sediul la Geneva, „Statele Unite, Rusia, India și Israelul se numără printre principalii adversari” ai acestor negocieri.
UE susține reformarea ONU. Dreptul de veto al marilor puteri ar putea fi limitat în cazurile atrocităților în masă
Propunerea privind veto-ul face parte din declarația „În sprijinul unui multilateralism eficient”, adoptată miercuri de UE și statele membre la Wicklow, în Irlanda, într-un moment în care tensiunile geopolitice și încălcările dreptului internațional pun tot mai mult la încercare capacitatea ONU de a interveni în marile crize. Potrivit Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), serviciul diplomatic al Uniunii Europene, europenii susțin inițiativa lansată de Franța și Mexic pentru reglementarea utilizării dreptului de veto în Consiliul de Securitate, în situațiile în care au loc atrocități în masă. În prezent, oricare dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, China, Franța și Regatul Unit – poate bloca prin veto o rezoluție, chiar dacă ceilalți membri o susțin. Veto-ul, una dintre marile probleme ale Consiliului de Securitate Inițiativa franco-mexicană urmărește ca membrii permanenți să se abțină de la folosirea veto-ului atunci când sunt comise atrocități în masă. O asemenea schimbare ar reduce posibilitatea ca un singur membru permanent să paralizeze acțiunea Consiliului de Securitate într-o astfel de situație. Dreptul de veto este unul dintre subiectele abordate în declarația comună, care are în vedere și reformarea mai amplă a sistemului ONU. Uniunea Europeană vrea o organizație mai eficientă, mai reprezentativă și capabilă să răspundă mai bine crizelor internaționale. Europenii susțin și continuarea procesului de reformă început prin inițiativa UN80, lansată în 2025, la 80 de ani de la înființarea ONU, care urmărește simplificarea modului de funcționare a organizației și reducerea costurilor. UE cere protejarea instanțelor internaționale Un alt punct al documentului privește instanțele internaționale și persoanele care lucrează sau cooperează cu acestea. UE cere ca acestea să fie protejate de presiuni, intimidări și ingerințe. Sunt menționate explicit Curtea Internațională de Justiție, care soluționează litigii între state, și Curtea Penală Internațională, care judecă persoane acuzate de unele dintre cele mai grave crime internaționale. Declarația face referire și la problema finanțării ONU. Statele membre trebuie să își achite integral și la timp contribuțiile stabilite, plata acestora fiind o obligație prevăzută de Carta ONU. În același document, europenii cer respectarea Convenției ONU asupra dreptului mării și a regulilor internaționale privind utilizarea mărilor și oceanelor. Reforma ONU va continua și sub viitorul secretar general, care va prelua funcția la 1 ianuarie 2027, după încheierea mandatului lui António Guterres. UE spune că este pregătită să colaboreze cu viitorul șef al organizației pentru continuarea reformelor.
ONU avertizează! Pragul de 1,5C ar putea fi depășit în doar câțiva ani. Temperaturile globale continuă să crească
Depășirea nivelului de 1,5 grade Celsius peste perioada preindustrială ar urma să intensifice fenomenele meteorologice extreme și să exercite o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor, ghețarilor și orașelor de coastă aflate la altitudini reduse. UNEP susține că revenirea temperaturilor sub acest prag rămâne posibilă, însă este „extrem de incertă” și ar necesita reduceri rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și eliminarea unei cantități semnificative de dioxid de carbon deja prezent în atmosferă, scrie Reuters. Pragul de 1,5°C al încălzirii globale, tot mai aproape de a fi depășit În cadrul Acordului de la Paris din 2015, guvernele lumii s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, pentru a reduce riscurile asociate schimbărilor climatice. Potrivit UNEP, însă, este acum foarte probabil ca lumea să intre într-o perioadă în care această limită va fi depășită. În aceste condiții, obiectivul statelor ar trebui să fie reducerea cât mai rapidă a perioadei în care temperaturile se mențin peste 1,5°C. „Fiecare an de întârziere și fiecare fracțiune de grad peste 1,5°C cresc riscurile și îngreunează recuperarea”, avertizează raportul. Organizația subliniază că unele pierderi ar putea deveni ireversibile chiar dacă temperaturile globale vor scădea ulterior. Pragul ar putea fi urmat de temperaturi și mai ridicate Cel mai optimist scenariu analizat de UNEP arată că temperaturile globale ar putea atinge un maxim de aproximativ 1,8°C peste nivelurile preindustriale, dacă toate angajamentele climatice asumate în prezent de state vor fi respectate. În realitate, perspectivele sunt mai puțin optimiste. Conform politicilor implementate în prezent, încălzirea globală ar urma să ajungă la aproximativ 2,6°C până în anul 2100. O asemenea evoluție ar amplifica riscurile pentru populație și mediu, de la valuri de căldură și precipitații extreme până la topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor. Presiune pe eliminarea carbonului din atmosferă UNEP consideră că măsurile de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă vor deveni „critice” pentru limitarea încălzirii. Printre metode se numără împădurirea și plantarea unor noi păduri, care contribuie la absorbția carbonului. Organizația avertizează însă că eliminarea carbonului nu poate înlocui reducerea drastică a emisiilor produse în prezent. Pentru a limita cât mai mult depășirea pragului de 1,5°C al încălzirii globale, statele trebuie să accelereze reducerea emisiilor și să pună în aplicare angajamentele climatice existente. Cu cât acțiunile sunt amânate mai mult, cu atât riscurile climatice cresc, iar posibilitatea de a limita efectele încălzirii devine mai dificilă.
ONU lansează o alertă globală privind Super El Niño: Experții confirmă un fenomen care va divide clima planetei în două
ONU avertizează că intensificarea fenomenului meteorologic va aduce temperaturi record, secete extreme și inundații devastatoare la nivel mondial, scrie publicația La Razon. Loading … Planeta se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări climatice ale deceniului. În urma confirmării recente, de către Organizația Meteorologică Mondială a ONU, a instalării rapide a fenomenului El Niño, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) a publicat cea mai recentă actualizare oficială, confirmând o intensificare semnificativă și progresivă a acestui fenomen. Datele sunt și ele alarmante, existând o probabilitate de 81% ca fenomenul care se manifestă în zona ecuatorială a Pacificului să atingă o intensitate excepțională înainte de sfârșitul anului 2026. Pentru a se înțelege importanța acestui anunț, este necesar să cunoaștem mecanismele fizice ale ciclului ENSO, cunoscut sub numele de El Niño-Oscilația Sudică. În condiții normale, alizeele împing apele calde spre vestul Oceanului Pacific. Totuși, slăbirea actuală a acestor vânturi a determinat deplasarea unei mase enorme de apă supraîncălzită către America de Sud. Potrivit studiilor realizate prin satelit și datelor furnizate de geamandurile oceanografice ale NOAA, temperaturile de la suprafața apei în estul Pacificului înregistrează deja anomalii de până la 2,7°C peste valorile normale. 2026 ar putea deveni cel mai cald an din istoria consemnată a omenirii Acest scenariu acționează ca un multiplicator termic pentru schimbările climatice provocate de om. Oamenii de știință avertizează că eliberarea căldurii din oceane, combinată cu tendința de încălzire globală, plasează anul 2026 sub un risc ridicat de a deveni cel mai cald an din istoria consemnată a omenirii, cu repercusiuni termice care se vor resimți și în 2027. Un fenomen de o asemenea amploare, supranumit de experți „Super El Niño”, tinde să perturbe tiparele meteorologice, generând efecte contrastante în funcție de regiune. Pe de o parte, modelele de prognoză avertizează asupra unei reduceri drastice a precipitațiilor în Indonezia, Asia de Sud-Est și America Centrală, unde deficitul de umiditate transformă vegetația într-un combustibil extrem de inflamabil, sporind astfel riscul unor incendii de vegetație de proporții. De cealaltă parte, zonele de coastă ale Americii de Sud – precum Peru, țară care a declarat deja stare de urgență – și sudul Statelor Unite se confruntă cu un exces de umiditate oceanică, ceea ce aduce un risc foarte ridicat de ploi torențiale și furtuni violente însoțite de valuri puternice care lovesc țărmul.