Merz afirmă că Germania vrea un mandat ONU pentru securizarea Strâmtorii Ormuz
Merz a declarat joi, la Berlin, că un astfel de mandat ar trebui să vină din partea Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia este membru permanent al Consiliului și are drept de veto asupra rezoluțiilor. Statele Unite au cerut angajamente concrete din partea aliaților europeni pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz după încheierea luptelor din Iran. Washingtonul vrea ca statele partenere să prezinte planuri clare în următoarele zile. „I-am spus din nou ieri președintelui Trump, în discuția noastră, că suntem pregătiți să ajutăm, de exemplu, la asigurarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz după un acord de pace”, a declarat Merz. O coaliție condusă de Marea Britanie, din care fac parte peste 40 de state, s-a angajat să contribuie la redeschiderea strâmtorii. Prin această rută trece aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol și gaze naturale. Blocarea strâmtorii a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie la nivel global și a amplificat temerile legate de posibile penurii de combustibil. Merz a precizat că o eventuală participare a Germaniei la securizarea rutelor maritime ar avea nevoie și de aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german. Trump i-a criticat în ultimele săptămâni pe aliații din NATO, spunând că analizează serios retragerea SUA din alianță, după ce mai multe state au refuzat accesul avioanelor militare americane la baze și în spațiul lor aerian. Merz a afirmat că a discutat și despre NATO cu președintele american și s-a oferit să reia discuția înaintea summitului alianței din iulie. „Intenția mea fermă este să fac tot ce este posibil pentru a menține protecția oferită de NATO pentru Europa”, a declarat Merz. „Această alianță este, cel puțin pentru moment, de neînlocuit”.
Crin Antonescu: Europenii nu au ieșit cu miile în stradă după atacul asupra Israelului sau după moartea protestatarilor din Iran
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu a discutat despre situația actuală din Iran și care ar fi sursa evenimentelor tragice din Orientul Mijlociu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Crin Antonescu consideră că ceea ce se întâmplă astăzi în Iran s-ar datora acțiunilor groznice ale Hamasului din 7 octombrie. De asemenea, fostul lider PNL spune că criticile aduse de către Donald Trump la adresa ONU ar fi justificate. Acestea fiind, spune el, organizații ineficiente care se bazează pe contribuția principală a Statelor Unite. „Totuși, noi uităm că nebunia asta de acum, sigur, ea e milenară, dar vorbim de asta de acum, din Orient. A început printr-o acțiune odioasă, monstruoasă, criminală, coordonată de Iran, pentru că Hamasul este un proxy direct coordonat de Iran la 7 octombrie. Și că, deci, tot, inclusiv lucrurile greu de acceptat sau inacceptabile din Gaza, moartea atâtor oameni nevinovați, nenorocirea asta este, totuși, rezultatul unei acțiuni pe care a pornit-o Iranul; în orice caz, a consumat-o și a asumat-o Hamasul. Apropo de Trump, da, e o problemă cu Organizația Națiunilor Unite. E o problemă cu tot felul de organizații, unde are și el dreptate: «Stați pe banii mei principali». Și, totuși, eu n-am auzit niște condamnări atât de ferme la ce s-a întâmplat la 7 octombrie.” De asemenea, politicianul aduce o critică dură la adresa unor lideri europeni. Acesta susține că, deși au militat pentru Gaza în lunile trecute, acum pare că au trecut cu vederea acțiunile Hamasului și ale Iranului. „Eu nu l-am văzut pe domnul Sanchez și pe partizanii lui de stânga din Spania în stradă în momentul când oamenii, cu miile, au fost măcelăriți în Iran, iranieni, de către propriii conducători. Deci, hai să mai terminăm o dată cu chestia asta stângistă, care nu știe decât «Free Palestine» și la care, până și la o nenorocire, o crimă abominabilă, un lanț de crime ca cel din 7 octombrie, oamenii dau din umeri și spun că asta e din cauza Israelului, că au plecat de acolo să supere Hamasul.”
ONU amână până săptămâna viitoare votul asupra Strâmtorii Ormuz, care ar relaxa condițiile de tranzit
Consiliul de Securitate al ONU va vota săptămâna viitoare o rezoluție pentru a asigura trecerea în tranzit în Strâmtoarea Hormuz, au declarat diplomați pentru Reuters, citată de news.sky.com. Votul a fost inițial programat pentru vineri, apoi reprogramat pentru mai târziu astăzi, însă diplomații au declarat că nu a fost stabilită o dată specifică pentru săptămâna viitoare, în ciuda amânării. Ce ar însemna acest vot Dacă este adoptat, proiectul de rezoluție ar autoriza țările să utilizeze „toate mijloacele defensive necesare” pentru a asigura trecerea în tranzit prin strâmtoare. Acțiunile navale în strâmtoare, care a fost practic închisă de la începutul războiului, ar fi, de asemenea, autorizate. Informații de context Închiderea efectivă a căii navigabile de către Iran, inițiată ca represalii pentru atacurile americano-israeliene care au început pe 28 februarie, a perturbat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu țiței și gaz natural lichefiat (GNL), determinând creșterea prețurilor la energie la nivel mondial. Blocada a întrerupt, de asemenea, exportul unor cantități mari de produse petrochimice, îngrășăminte și materii prime utilizate în fabricarea plasticului. Dincolo de perturbarea imediată a comerțului, închiderea efectivă a căii navigabile a ridicat întrebări pe termen lung cu privire la modul în care transportatorii își vor desfășura activitatea în viitor, inclusiv calcularea riscului, a declarat SV Anchan, președintele Safesea, un conglomerat global de transport maritim și logistică cu sediul în Statele Unite.
Consiliul de Securitate al ONU convoacă o reuniune de urgență după moartea a trei militari ai misiunii de pace în Liban
Forța interimară a ONU în Liban (UNIFIL) a anunțat că doi militari au murit luni într-o explozie care a distrus un vehicul în apropierea satului Bani Hayyan. Alte două persoane au fost rănite în același incident. Un al treilea soldat a murit cu o zi înainte, după ce un proiectil a lovit poziția unității sale. Autoritățile ONU au precizat că originea exploziei și a proiectilului nu este deocamdată stabilită. Incidentele sunt în curs de investigare, mai arată Euronews. Victimele făceau parte din contingentul indonezian Potrivit responsabilului ONU pentru operațiuni de menținere a păcii, Jean-Pierre Lacroix, cei trei militari uciși făceau parte din armata Indoneziei. Moartea lor ridică la 97 numărul membrilor UNIFIL uciși în urma unor acte violente de la înființarea misiunii în 1978. În total, peste 330 de membri ai misiunii au murit în timpul serviciului. Este cel mai mare bilanț dintre toate operațiunile de menținere a păcii ale ONU. Ministrul de externe al Indoneziei a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept „odioase”, și a cerut o anchetă rapidă și transparentă. Luptele dintre Israel și Hezbollah se intensifică Incidentul are loc pe fondul intensificării confruntărilor dintre Israel și gruparea Hezbollah în sudul Libanului. Conflictul s-a extins după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului la începutul lunii martie, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul dintre Israel, Statele Unite și Iran. Armata israeliană a lansat numeroase atacuri aeriene asupra sudului Libanului și asupra suburbiilor Beirutului. În același timp, mii de soldați israelieni au fost trimiși peste frontieră pentru operațiuni terestre. Situație umanitară tot mai gravă Potrivit coordonatorului special al ONU pentru Liban, impactul umanitar al conflictului a devenit devastator. În ultimele zile, trei militari ONU și nouă paramedici libanezi au fost uciși, iar bilanțul total al victimelor a depășit 1.240 de morți. În același timp, peste un milion de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din cauza luptelor. Oficialii ONU avertizează că, pe măsură ce conflictul se prelungește, șansele unei soluții negociate devin tot mai reduse, iar stabilitatea regiunii este pusă în pericol.
Șeful ONU nu a vorbit cu Trump de trei săptămâni. Ce plan pregătește pentru Strâmtoarea Ormuz
Declarațiile șefului ONU au fost făcute într-un interviu exclusiv acordat publicației Politico. Guterres se află la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Consiliului European dedicată în mare parte războiului cu Iranul. El a declarat că ONU este în contact cu actorii-cheie din Golf și cu Consiliul European pentru a găsi o soluție privind Strâmtoarea Ormuz. „Obiectivul meu principal este să văd dacă este posibil să se creeze în Strâmtoarea Ormuz condiții similare cu cele existente în trecut”, a spus Guterres, referindu-se la inițiativa privind Marea Neagră din iulie 2022. Guterres și Ormuz: modelul Mării Negre, invocat ca precedent Inițiativa din Marea Neagră a permis exporturile de alimente și îngrășăminte ucrainene printr-un coridor umanitar timp de un an. Rusia și-a retras sprijinul în iulie 2023, punând capăt acordului. Guterres recunoaște că situația din Strâmtoarea Ormuz este diferită. El spune că ONU este pregătită să gestioneze un mecanism similar, dar preferă să colaboreze direct cu SUA și cu alte state. Prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a perturbat traficul maritim și a împins prețurile la energie la niveluri record. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat de Guterres Secretarul general al ONU cooperează cu Consiliul pentru Pace din Gaza, lansat de Donald Trump în septembrie 2025. El salută obiectivul de reconstrucție a locuințelor și infrastructurii palestiniene. Dincolo de acest obiectiv, Guterres pune la îndoială utilitatea consiliului. El îl descrie drept „un proiect personal al președintelui Trump, în care el deține controlul deplin”. Guterres avertizează că aceasta „nu este modalitatea eficientă de a aborda problemele dramatice cu care ne confruntăm”. Calitatea de membru permanent în consiliu necesită o contribuție de un miliard de dolari. Marea Britanie, Canada, Franța și Germania s-au abținut. Rusia și China au refuzat să adere. Întrebat dacă a vorbit cu Trump de la începutul crizei cu Iranul, Guterres a răspuns categoric: „Nu, nu, nu”,
Dispută la ONU între SUA, Rusia și China pe tema programului nuclear al Iranului
La o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, format din 15 membri și prezidat în această lună de SUA, Rusia și China au încercat fără succes să blocheze o discuție despre un comitet creat pentru a supraveghea și aplica sancțiunile ONU împotriva Iranului. Propunerea lor a fost respinsă cu 11 voturi la 2, iar două state s-au abținut, informează Reuters. SUA acuză Moscova și Beijingul că protejează Iranul Adresându-se Consiliului, trimisul SUA la ONU, Mike Waltz, a acuzat Moscova și Beijingul că încearcă să protejeze Teheranul blocând activitatea așa-numitului Comitet 1737. „Toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite ar trebui să aplice un embargo asupra armelor împotriva Iranului, să interzică transferul și comerțul cu tehnologie pentru rachete și să înghețe activele financiare relevante”, a declarat Waltz. „Dispozițiile ONU care urmează să fie reimpuse nu sunt arbitrare, ci au un domeniu de aplicare restrâns, pentru a aborda amenințarea reprezentată de programele nucleare, de rachete și de arme convenționale ale Iranului, precum și sprijinul continuu acordat de Iran terorismului”, a afirmat el. Waltz a afirmat că atât China, cât și Rusia nu doresc un comitet de sancțiuni funcțional „pentru că vor să-și protejeze partenerul, Iranul, și să continue cooperarea în domeniul apărării, care este din nou interzisă”. Waltz a menționat că săptămâna trecută Agenția Internațională pentru Energie Atomică a ONU a reiterat faptul că Iranul este singura țară din lume fără arme nucleare care a produs și acumulat uraniu îmbogățit până la 60% și a refuzat să permită AIEA accesul la aceste stocuri. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a acuzat însă Statele Unite și aliații lor că au „alimentat isteria în jurul presupuselor planuri ale Iranului de a obține o armă nucleară”, planuri care, potrivit lui, nu au fost confirmate de rapoartele AIEA. Reprezentantul Chinei, Fu Cong, a numit Washingtonul „instigatorul” crizei nucleare iraniene și a afirmat că administrația americană „a recurs la utilizarea flagrantă a forței împotriva Iranului în timpul negocierilor, ceea ce a făcut ca eforturile diplomatice să fie inutile”. Franța și Marea Britanie susțin reintroducerea sancțiunilor Marea Britanie și Franța au declarat în cadrul Consiliului de Securitate că reimpunerea sancțiunilor împotriva Iranului este justificată de faptul că Teheranul nu a reușit să răspundă preocupărilor legate de programul său nuclear. Franța a afirmat că AIEA nu mai poate garanta caracterul pașnic al programului, iar stocul nuclear al Teheranului ar fi suficient pentru fabricarea a 10 dispozitive nucleare.
Secretarul general al ONU solicită 3 miliarde pentru a se asigura că inteligența artificială nu depinde de câțiva miliardari
„De aceea, solicit un Fond Global pentru Inteligență Artificială pentru a construi capabilități de bază peste tot: competențe, date, putere de calcul accesibilă și ecosisteme incluzive. Obiectivul nostru este de 3 miliarde de dolari”, a declarat Guterres liderilor și directorilor mondiali prezenți la forum, notează EFE. Președintele a avertizat că viitorul acestei tehnologii nu poate fi decis de o mână de țări și nici lăsat la „capricii câtorva miliardari”. El a subliniat că suma solicitată reprezintă mai puțin de un procent din veniturile anuale ale unei singure companii mari din sector, un „preț mic” de plătit pentru a se asigura că beneficiile acestor progrese ajung la întreaga umanitate. Panel internațional independent În timpul summitului, Guterres a anunțat numirea oficială a unui Grup Științific Internațional Independent, compus din 40 de experți, însărcinat cu înlocuirea „exagerării și fricii” cu dovezi științifice pentru a elimina lacunele de cunoștințe dintre națiuni. De asemenea, el a anunțat că ONU va lansa un Dialog Global privind Guvernanța la Geneva în iulie, astfel încât toate țările să aibă un cuvânt de spus în crearea unor măsuri și standarde de securitate comune. Potrivit lui Guterres, ceea ce este necesar sunt „balustrade care să păstreze autoritatea, supravegherea și responsabilitatea umană”. Secretarul general a cerut ca infrastructurile tehnologice să facă tranziția către energie curată pentru a nu transfera costurile ridicate ale apei și energiei electrice către comunitățile cele mai vulnerabile. De asemenea, el a îndemnat la investiții în formarea lucrătorilor, astfel încât tehnologia să sporească potențialul uman, nu să îl înlocuiască, și a susținut cu tărie că „niciun copil nu ar trebui să fie un subiect de testare pentru tehnologia nereglementată”. Guterres și-a încheiat mesajul apelând ca succesul acestor progrese să fie măsurat prin capacitatea lor de a proteja planeta și de a îmbunătăți viețile, stabilind întotdeauna „demnitatea ca principiu implicit”.
ONU susține că faptele din Dosarul Epstein ar putea fi posibile crime împotriva umanității
Potrivit unui grup independent de experți numit de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, descrise în documentele publicate de Departamentul de Justiție al SUA s-au desfășurat într-un context de supremație, rasism, corupție și misoginie extremă, evidențiind o dezumanizare și comercializare a femeilor și fetelor. „Amploarea, natura, caracterul sistematic și acoperirea transnațională a acestor atrocități împotriva femeilor și fetelor sunt atât de grave, încât o serie dintre ele pot îndeplini în mod rezonabil pragul legal al crimelor împotriva umanității”, se arată în declarația experților, citată de Reuters. Experții ONU și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de „eșecurile grave de conformitate și redactările defectuoase” care au expus informații sensibile ale victimelor. Până acum, documentele făcute publice au identificat peste 1.200 de victime. Aceștia au mai adăugat: „Reticența de a dezvălui pe deplin informații sau de a extinde investigațiile i-a lăsat pe mulți supraviețuitori cu sentimentul de retraumatizare și supuși a ceea ce ei descriu drept manipulare instituțională”. Ei au subliniat necesitatea unei anchete independente, aprofundate și imparțiale, inclusiv asupra modului în care astfel de crime au putut fi comise pe o perioadă atât de lungă. Demararea procesului de publicarea a documentelor din Dosarul Epstein de către Departamentul de Justiție a scos la iveală legăturile lui Jeffrey Epstein cu numeroase persoane influente din politică, finanțe, mediul academic și afaceri, înainte și după ce acesta s-a declarat vinovat în 2008 pentru prostituție, inclusiv pentru implicarea unei minore.
Natalitatea României, în picaj. Se nășteau mai mulți copii în război decât acum
România se confruntă cu o scădere dramatică a natalității. Dacă în urmă cu un secol se nășteau peste 600.000 de copii pe an, în 2025 au venit pe lume doar 145.669. Este cel mai mic număr din ultimii 100 de ani. Datele INS arată că natalitatea este sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor. România are un spor natural negativ de mai mulți ani. Populația scade și îmbătrânește accelerat. Cum s-a ajuns aici După 1967, natalitatea a crescut brusc din cauza decretului inițiat de Nicolae Ceaușescu, prin care interzicea avorturile. După 1990 însă, trendul s-a inversat. Numărul copiilor născuți anual a scăzut constant, iat în ultimii ani declinul s-a accentuat, Migrația, costurile mari pentru creșterea unui copil și lipsa stabilității îi fac pe mulți tineri să amâne decizia de a deveni părinți. Aproape jumătate dintre tinerii români spun că vor să plece din țară. În 2023 s-a înregistrat un record al plecărilor definitive. Presiune uriașă pe pensii și pe piața muncii Scăderea natalității afectează și piața muncii. Sistemul public de pensii funcționează pe baza contribuțiilor actualilor angajați. În următorii ani, un val mare de pensionări va pune presiune suplimentară la buget. Cheltuielile cu pensiile ar putea depăși 10% din PIB în următoarele trei decenii, în timp ce contribuțiile la sistemul public ar putea scădea la aproximativ 5,5 % din PIB. România pierde populație în ritm alert Potrivit ONU, până în 2050 populația României ar putea scădea cu aproape 3 milioane de locuitori. Președintele INS, Tudorel Andrei, spune că ritmul de scădere al copiilor sub un an este cel mai rapid dintre toate grupele de vârstă. BNR arată că numărul vârstnicilor la 100 de tineri a ajuns la 132,4 în ianuarie 2025. Vârsta medie a populației a urcat la 42,9 ani. Cei mai puțini copii s-au născut în 2025 în județele Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin. La polul opus, cele mai multe nașteri s-au întregistrat în București, Iași, Cluj și Timiș. România intră într-o fază de contracție demografică. Nu este doar o problemă socială, ci și una economică. AUTORUL RECOMANDĂ: Localitatea din România în care nu s-a născut niciun copil în ultimii 13 ani. Care este motivul? INS a emis datele oficiale pentru mișcarea naturală a populației în luna aprilie 2025: 10.462 certificate de naștere, 19.527 certificate de deces România are cel mai mare DECLIN demografic din Uniunea Europeană, deși populația din UE crește anual cu 0,4%
Antonio Gutteres, secretarul general al ONU: Colapsul financiar este iminent
Acum trei zile, Buletinul Oamenilor de Știință din Domeniul Atomic a declarat că mai sunt 85 de secunde până la miezul nopții (momentul sfârșitului lumii după Ceasul Apocalipsei), invocând reluarea cursei înarmării, conflictele multiple existente și retorica naționalistă tot mai agresivă a Statelor Unite ale Americii, a Federației Rusiei și a Republicii Populare Chineze. A venit rândul secretarului general al ONU , Antonio Gutteres, să ne prevină că organizația care are ca scop menținerea păcii în lume este în pragul unui „colaps financiar iminent”. Acesta a raportat că salariile n-au mai fost plătite, iar reglementările lui Trump împotriva USAID determină ONU să returneze banii necheltuiți. Contribuția SUA reprezintă 22% din buget, urmată de China cu 20%. „Criza se adâncește, amenință implementarea programelor și riscăm un colaps financiar. Și situația se va deteriora în viitorul apropiat”, a spus secretarul general al ONU într-o scrisoare trimisă ambasadorilor pe 28 ianuarie, informează Reuters. Trump a tăiat fondurile pentru ONU Cel mai mare furnizor de bani, SUA, a tăiat cheltuielile către ONU și refuză să mai facă plăți obligatorii pentru a menține pacea pe glob, cu toate că Trump a tot spus în mod repetat că merită un Premiu Nobel pentru Pace după ce a pretins că a încheiat „opt războaie”. După ce lidera opoziției din Venezuela, Maria Machado, i-a înmânat medalia personal la Casa Albă, Trump pare acum mai preocupat să răstoarne regimuri considerate o amenințare la adresa SUA. La aproape o lună după ce l-a capturat pe dictatorul venezuelean Nicolas Maduro, liderul de la Casa Albă a dat un ultimatul Iranului să renunțe la programul de înarmare nucleară și a amenințat țări cu taxe vamale dacă se vor opune anexării americane a Groenlandei sau dacă vor mai furniza petrol Cubei. Trump a lansat Consiliul de Pace cu ocazia întrunirii anuale de la Forumul Economic Mondial de la Davos și a invitat mai multe state să ia parte, dar numai cu condiția să plătească 1 miliard de dolari dacă doresc statutul de membru permanent. Liderul de la Casa Albă vrea să clădească o alternativă la ONU, asta în timp ce Gutteres a declarat la mijlocul lunii ianuarie că „lumea a devenit haotică, plină de conflicte, impunitate, inegalitate și imprevizibilitate”. Autorul recomandă: 2026 începe cu un mare faliment în SUA: colapsurile corporative arată aceleași greșeli, repetate de zeci de ani