Consiliul ONU pentru Drepturile Omului se reunește de urgență privind reprimarea protestelor din Iran
Sesiunea de urgență a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului a fost convocată la solicitarea a cel puțin 50 de state, care au cerut analizarea rapoartelor privind represiune protestelor din Iran, notează Reuters. De asemenea, se solicită lansarea unei anchete privind represiune actualelor proteste, izbucnite la finalul lunii decembrie, în vederea unor posibile proceduri juridice viitoare. „Amploarea crimelor este fără precedent. Încercăm să pregătim terenul pentru justiție tranzițională în Iran, pentru momentul Nürnberg al țării, dacă acesta se va întâmpla”, a declarat Payam Akhavan, fost procuror ONU de origine irano canadiană, care urmează să ia cuvântul în cadrul sesiunii. Pe agenda Consiliului se află și o propunere de extindere cu doi ani a mandatului mecanismului de investigație al ONU, creat în 2022 după valul anterior de proteste provocat de moartea Mashei Amini. Autoritățile iraniene resping acuzațiile și susțin că violențele au fost provocate de „teroriști și huligani”, sprijiniți de opozanți aflați în exil și de adversari externi ai Iranului, precum SUA și Israel. „Sesiunea transmite un mesaj puternic autorităților iraniene, acela că comunitatea internațională le monitorizează îndeaproape acțiunile și nu va tolera suprimarea vocilor disidente”, a declarat Azadeh Pourzand, purtătoarea de cuvânt a Impact Iran, o coaliție formată din 19 ONG-uri.
SUA a părăsit Organizația Mondială a Sănătății
Președintele Donald Trump a anunțat că SUA vor părăsi organizația în prima zi a mandatului său prezidențial, în 2025, printr-un decret prezidențial. Conform legii americane, trebuie să dea un preaviz de un an și să plătească toate taxele restante înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că eșecul OMS de a controla, gestiona și partaja informații a costat SUA trilioane de dolari, iar președintele și-a exercitat autoritatea pentru a suspenda transferul viitor al oricăror fonduri, sprijin sau resurse ale guvernului SUA către OMS. „Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații, iar acest impact economic depășește cu mult avansul pentru orice obligații financiare față de organizație”, a declarat purtătorul de cuvânt prin e-mail. Revenire rapida improbabilă În ultimul an, mulți experți în sănătate la nivel mondial au cerut o reevaluare, inclusiv, cel mai recent, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Sper că SUA vor reconsidera și se vor reînscrie în OMS”, a declarat el reporterilor la o conferință de presă la începutul acestei luni. „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și o pierdere pentru restul lumii.” OMS a mai declarat că SUA nu au plătit încă taxele pe care le datorează pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta despre retragerea SUA și modul în care va fi gestionată această situație în cadrul consiliului executiv al OMS din februarie, a declarat un purtător de cuvânt al OMS pentru Reuters, prin e-mail. „Aceasta este o încălcare clară a legii americane”, a declarat Lawrence Gostin, directorul fondator al Institutului O’Neill pentru Dreptul Global al Sănătății de la Universitatea Georgetown din Washington, un observator atent al OMS. „Dar este foarte probabil ca Trump să scape basma curată.” Într-o declarație pentru Reuters la Davos, Bill Gates, președintele Fundației Gates, un important finanțator al inițiativelor globale în domeniul sănătății și al unor activități ale OMS, a spus că nu se așteaptă ca SUA să-și reconsidere decizia pe termen scurt. „Nu cred că SUA se vor întoarce la OMS în viitorul apropiat”, a spus el, adăugând că, atunci când va avea ocazia să pledeze pentru asta, o va face. „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății.” Ce înseamnă retragerea Pentru OMS, retragerea SUA a declanșat o criză bugetară care a dus la reducerea cu jumătate a echipei de conducere și la reducerea activității, cu reduceri bugetare în întreaga agenție. Washingtonul a fost, în mod tradițional, de departe cel mai mare susținător financiar al agenției de sănătate a ONU, contribuind cu aproximativ 18% din finanțarea totală a acesteia. OMS va renunța, de asemenea, la aproximativ un sfert din personalul său până la jumătatea acestui an. Agenția a declarat că a colaborat cu SUA și a împărtășit informații în ultimul an. Nu era clar cum va funcționa colaborarea în viitor. Experții în sănătate la nivel mondial au declarat că acest lucru prezintă riscuri pentru SUA, OMS și întreaga lume. „Retragerea SUA din OMS ar putea slăbi sistemele și colaborările pe care lumea se bazează pentru a detecta, preveni și răspunde amenințărilor la adresa sănătății”, a declarat Kelly Henning, coordonatoarea programului de sănătate publică la Bloomberg Philanthropies, o organizație non-profit cu sediul în SUA.
Șeful ONU cere Israelului să anuleze interdicția ONG-urilor din Gaza
Guterres „cere anularea acestei măsuri, subliniind că organizațiile non-guvernamentale internaționale sunt indispensabile pentru munca umanitară de salvare a vieților omenești și că suspendarea riscă să submineze progresele fragile realizate în timpul armistițiului”, a declarat purtătorul său de cuvânt, Stephane Dujarric, într-un comunicat, potrivit AFP. „Această acțiune recentă va exacerba și mai mult criza umanitară cu care se confruntă palestinienii”, a adăugat el. Israelul a suspendat joi accesul a 37 de organizații umanitare străine în Fâșia Gaza, după ce acestea au refuzat să împărtășească listele angajaților lor palestinieni cu oficialii guvernamentali. Interdicția include și Medici Fără Frontiere (MSF), care are 1.200 de angajați în teritoriile palestiniene – majoritatea fiind în Gaza. ONG-urile incluse în interdicție au primit ordin să își înceteze activitățile până la 1 martie. Mai multe ONG-uri au declarat că cerințele contravin dreptului internațional umanitar sau le pun în pericol independența. Israelul susține că noua reglementare își propune să împiedice organismele pe care le acuză de sprijinirea terorismului, să opereze în teritoriile palestiniene. Decizia încalcă principiile umanitare Joi, 18 ONG-uri de stânga cu sediul în Israel au denunțat decizia de a interzice organizațiile similare internaționale, afirmând că „noul cadru de înregistrare încalcă principiile umanitare fundamentale de independență și neutralitate”. Un armistițiu fragil este în vigoare din octombrie, în urma unui război mortal purtat de Israel ca răspuns la atacul fără precedent al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În noiembrie, autoritățile din Gaza au declarat că peste 70.000 de oameni au fost uciși acolo de la izbucnirea războiului. Aproape 80% dintre clădirile din Gaza au fost distruse sau avariate de război, potrivit datelor ONU, infrastructura fiind decimată. Aproximativ 1,5 milioane dintre cei peste două milioane de locuitori ai Gazei și-au pierdut locuințele, a declarat Amjad Al-Shawa, directorul Rețelei ONG-urilor palestiniene din Gaza.
Tokyo nu mai este cel mai mare oraș al lumii. ONU pune un nou oraș pe primul loc
Schimbarea metodologiei a împins Jakarta de pe locul 30 în 2018 direct pe primul loc în noul clasament ONU, dominat de orașe asiatice. Autoritățile locale și mai mulți specialiști indonezieni contestă definiția folosită, însă admit că rezultatul poate funcționa drept semnal de alarmă pentru problemele cronice ale metropolei – de la trafic și poluare la fenomenul de tasare, orașul coborând, potrivit estimărilor citate, cu până la 20 cm pe an. Naveta de patru ore, simbolul unei metropole care crește mai repede decât infrastructura Alfiyan Elfatah, intervievat de Financial Time, face zilnic patru ore pe drum între periferia extinsă a Jakartei și centrul capitalei, combinând motocicleta, trenul și autobuzul pentru a ajunge la jobul său în marketing, la un hotel. După opt ani de navetă, el spune că nu vede semne că presiunea asupra capitalei se va reduce: „Dezvoltarea este inegală. Economia este încă centralizată aici”, a declarat acesta. Și Cici, 27 de ani, petrece două ore pe sens pentru a ajunge la serviciu. Ar prefera să lucreze în orașul natal Cikarang, la 45 km de Jakarta, dar spune că nu găsește acolo un loc de muncă pe măsura așteptărilor. „Aș vrea să închiriez aproape de birou, dar locuințele sunt scumpe. Trebuie să iau trenul, pe cele foarte aglomerate”, afirmă ea. „Wake-up call” pentru guvern: transport, conectivitate și locuințe accesibile Azis Muslim, expert în politici publice la Universitatea din Indonezia, consideră noul clasament un avertisment: „Este un semnal de trezire pentru guvern să abordeze serios problemele Jakartei”. El spune că prioritare sunt interconectarea cu orașele vecine, măsuri pentru decongestionarea traficului și creșterea accesibilității pe piața imobiliară. Guvernatorul Jakartei, Pramono Anung, a declarat că poziția în clasament „nu este foarte importantă” în sine, însă cifra de 42 de milioane „ne va încuraja să fim pregătiți”. El susține că vizează îmbunătățirea transportului public pentru 3,5–4 milioane de oameni care, potrivit estimărilor sale, fac zilnic naveta către oraș și promite alocarea a 30% din bugetul administrației locale, estimat la 4,9 miliarde de dolari anul viitor, pentru conectivitate și infrastructură. Tensiuni bugetare: tăieri de la centru și programul de mese gratuite Planurile administrației ar putea fi însă afectate de intenția președintelui Prabowo Subianto de a reduce finanțarea pentru autoritățile locale, în cadrul unui program de limitare a costurilor și de redirecționare a fondurilor către un program de mese gratuite pentru elevi, estimat la 28 de miliarde de dolari anual. Transferurile guvernului central către Jakarta ar urma să fie reduse cu 1 miliard de dolari anul viitor, ceea ce ar îngreuna „menținerea și gestionarea infrastructurii”, potrivit guvernatorului, care spune că va căuta surse alternative de finanțare. Capitala rămâne magnet economic, în ciuda proiectului Nusantara Jakarta este în continuare centrul politic și financiar al celei mai mari economii din Asia de Sud-Est. Anul trecut, folosind definiția internă a orașului (aproximativ 11 milioane de locuitori), Jakarta ar fi contribuit cu circa 16,7% la PIB-ul Indoneziei. În paralel, fostul președinte Joko Widodo a lansat un plan ambițios de mutare a capitalei într-un nou oraș, Nusantara, pe insula Borneo. Dezvoltarea a început în 2022, cu un cost estimat la 30 de miliarde de dolari, iar finalizarea completă este vizată pentru 2045, deși unele agenții ar urma să se relocheze treptat mai devreme. Însă, după schimbarea administrației, proiectul a fost trecut în plan secund, iar tăierile de finanțare și eventualele întârzieri ar putea amplifica presiunea asupra Jakartei.
ONU anunță că Gaza nu mai suferă de foamete / Antonio Gutteres avertizează că situația rămâne fragilă
Gaza nu se mai confruntă cu foamete, a anunțat vineri un observator al foametei susținut de ONU. Anunțul vine după un aflux de ajutor umanitar în Fâșia Gaza în urma unui armistițiu convenit în octombrie între Israel și Hamas, relatează CNN. „În urma unei reduceri semnificative a conflictului, a unui plan de pace propus și a îmbunătățirii accesului atât pentru livrările umanitare, cât și pentru cele comerciale de alimente, condițiile de securitate alimentară s-au îmbunătățit în Fâșia Gaza”, este anunțul făcut de Clasificarea integrată a fazelor de securitate alimentară (IPC), într-un raport publicat în luna decembrie. „Nicio zonă nu este clasificată ca fiind afectată de foamete”. Agenția israeliană însărcinată cu facilitarea distribuției ajutoarelor în Gaza a anunțat, potrivit CNN, că între 600 și 800 de camioane cu ajutoare intră zilnic în Fâșia Gaza, aproximativ 70% dintre acestea transportând alimente. Vineri, secretarul general al ONU, António Guterres, a subliniat că „foametea a fost respinsă. Mult mai multe persoane au acces la alimentele de care au nevoie pentru a supraviețui”. Totuși, el a precizat că 1,6 milioane de oameni din Gaza vor avea „niveluri extreme de insecuritate alimentară acută și riscuri critice de malnutriție”. Potrivit POLITICO, raportul avertizează că reluarea ostilităților pe scară largă în Gaza ar genera o nouă criză, aruncând o parte semnificativă a enclavei înapoi într-o foamete care ar dura luni de zile.
Conflict în nordul Fâșiei Gaza. Cinci palestinieni uciși, inclusiv un copil
Informația a fost confirmată de Spitalul Shifa, unitatea medicală care a primit victimele, prin directorul său general, Rami Mhanna. Incidentul survine într-un moment în care încetarea focului Gaza, convenită între Israel și Hamas, se află într-un impas tot mai vizibil, scrie AP. Reacția armatei israeliene privind încetarea focului Armata israeliană a transmis că militarii au identificat „mai multe persoane suspecte” în apropierea unor structuri de comandă situate la vest de Linia Galbenă — zona care separă teritoriile controlate de Israel de restul Fâșiei Gaza. Potrivit comunicatului oficial, trupele au deschis focul asupra acestora, iar incidentul este în prezent analizat. De asemenea, armata a declarat că „regretă orice vătămare adusă persoanelor neimplicate”. Evoluții diplomatice Tot vineri, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, urma să găzduiască în Florida o întâlnire cu oficiali de rang înalt din țările implicate în medierea încetării focului, potrivit unui oficial american. Scopul discuțiilor este de a impulsiona tranziția către a doua fază a armistițiului, considerată mult mai complexă și dificil de implementat. Bilanțul războiului și perspectivele încetării focului Prima fază a acordului de încetare a focului a început în luna octombrie, la scurt timp după aniversarea a doi ani de la atacul Hamas asupra Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici. Până în prezent, toți ostaticii, cu o singură excepție, au fost eliberați, vii sau decedați, în schimbul prizonierilor palestinieni. Războiul din Gaza a provocat moartea a peste 70.660 de palestinieni, aproximativ jumătate dintre aceștia fiind femei și copii, conform Ministerului Sănătății din Gaza. Deși instituția funcționează sub administrația Hamas, datele sale sunt considerate, în general, credibile de comunitatea internațională. A doua fază a încetării focului ar urma să includă retrageri suplimentare ale trupelor israeliene, dezarmarea Hamas, formarea unei administrații tehnocrate în Gaza și desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare — pași care se anunță extrem de dificili într-un climat de neîncredere reciprocă.
Supraviețuitori din el-Fasher povestesc fuga prin teroare după capturarea orașului de către RSF
Refugiații care au reușit să scape din el-Fasher, oraș capturat recent de forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF) după un asediu de 18 luni, povestesc violențe extreme și abuzuri sistematice împotriva civililor. BBC a documentat mărturiile în tabăra de la al-Dabbah, în nordul Sudanului, unde au ajuns câteva dintre miile de oameni fugiți din regiunea Darfur. Abdulqadir Abdullah Ali, în vârstă de 62 de ani, spune că luptătorii RSF trăgeau cu muniție reală în civilii care încercau să fugă. „Dacă vedeau că cineva încă respiră, treceau cu mașinile peste el”, afirmă bărbatul, care a părăsit orașul rănit și fără medicamente pentru diabet. El descrie străzi pline de trupuri neîngropate, oameni împușcați în fața familiilor și sate întregi scăpate de sub control. Alți supraviețuitori, printre care Mohammed Abbaker Adam, fost oficial într-o tabără pentru persoane strămutate, relatează execuții, jafuri la punctele de control și abuzuri sexuale comise împotriva femeilor. „Drumul era plin de morți. Am văzut oameni împușcați chiar în fața noastră”, spune el. Printre refugiați se află și copii care au fugit singuri sau cu membri ai familiei, unii pierzându-și rudele pe drum. O tânără de 19 ani povestește cum bunica ei a murit în drum spre Gurni, iar fratele ei de 15 ani a fost bătut și amenințat cu arma de luptătorii RSF, care îi suspectau pe băieți că ar fi soldați. RSF respinge acuzațiile de crime împotriva civililor și susține că acestea fac parte dintr-o campanie politică de denigrare. Gruparea a difuzat imagini în care pretinde că ajută populația, însă refugiații intervievați le consideră propagandă. „După ce se sting camerele, revin la violență”, spune unul dintre bărbați. Potrivit ONU, mai puțin de jumătate dintre cele 260.000 de persoane aflate în el-Fasher înainte de capturarea orașului au fost localizate.
Peste 70.000 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la începutul ofensivei Israelului
Peste 70.000 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la începutul ofensivei Israelului, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriul controlat de Hamas. Instituția afirmă că bilanțul continuă să crească, în ciuda încetării focului intrate în vigoare la 10 octombrie, pe fondul raidurilor israeliene desfășurate pentru ceea ce armata israeliană descrie drept „încălcări ale armistițiului”. Printre cei mai recenți morți se numără doi frați, Fadi și Juma Abu Assi, despre care familia spune că adunau lemne când au fost uciși sâmbătă într-un atac cu dronă, scrie BBC. IDF au declarat pentru BBC că au lovit „doi suspecți” care ar fi traversat „linia galbenă”, limita până la care armata israeliană a acceptat să se retragă în cadrul acordului de încetare a focului intermediat de Statele Unite. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, bilanțul total al morților a ajuns la 70.100, dintre care peste 350 ar fi fost uciși după intrarea în vigoare a încetării focului. Datele instituției sunt utilizate pe scară largă de ONU și alte organizații internaționale, însă Israelul contestă constant acuratețea cifrelor publicate de autoritățile din Gaza. Accesul jurnaliștilor internaționali în Gaza este în continuare blocat de Israel, ceea ce face imposibilă verificarea independentă a bilanțurilor anunțate de ambele părți.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 773. Hamas critică rezoluția ONU: Nu răspunde exigențelor și drepturilor poporului palestinian
Hamas a criticat votul Consiliului de Securitate al ONU, care a aprobat planul de pace pentru Gaza al președintelui american Donald Trump. Potrivit Hamas, rezoluția adoptată „nu răspunde exigențelor și drepturilor politice și umane ale poporului palestinian”. Ce presupune rezoluția ONU „Rezoluția impune un mecanism internațional de tutelă asupra Fâșiei Gaza, ceea ce poporul nostru, forțele sale și grupurile sale componente resping, și impune un mecanism care vizează atingerea obiectivelor Israelului”, a scris mișcarea islamistă palestiniană într-un comunicat. Hamas deplânge în special înființarea unei forțe internaționale a cărei „misiune include dezarmarea” grupurilor palestiniene din Gaza. Rezoluția americană, modificată de mai multe ori în cursul unor negocieri sensibile, „aprobă” planul președintelui american care a permis instituirea, pe 10 octombrie, a unui armistițiu fragil între Israel și Hamas în Fâșia Gaza, devastată după doi ani de atacuri israeliene. Netanyahu denunță violențele din Cisiordania Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a denunțat violențele unei „mâini de extremiști, un număr nereprezentativ”, potrivit lui, de coloniști care trăiesc în Cisiordania, după un nou atac asupra unui sat palestinian. „Iau foarte în serios manifestările violente urzite de o mână de extremiști care nu reprezintă coloniștii în Iudeea-Samaria (Cisiordania) și care încearcă să-și facă singuri dreptate. Intenționez să mă ocup personal de această problemă și să-i convoc pe miniștrii de resort cât mai curând posibil pentru a răspunde acestui fenomen grav”, a declarat Netanyahu într-un comunicat. Un sat palestinian a fost atacat luni în apropiere de Bethleem, în ceea ce pare să fie o reacție la destructurarea, în împrejurimi, a unui avanpost al coloniștilor de către forțele de securitate israeliene. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Consiliul de Securitate al ONU a aprobat planul lui Donald Trump pentru Gaza
Rezoluția, adoptată cu 13 voturi pentru și 0 împotrivă, cu abțineri din partea Chinei și Rusiei, a trasat „un nou curs în Orientul Mijlociu pentru israelieni și palestinieni, precum și pentru toți oamenii din regiune”, a declarat în sala de consiliu trimisul SUA la ONU, Mike Waltz, potrivit The Guardian. Includerea referințelor la o Palestină independentă a fost prețul plătit de SUA pentru sprijinul din partea lumii arabe și islamice, care sunt așteptate să furnizeze forțe de menținere a păcii pentru o forță internațională de stabilizare (ISF). Netanyahu, opoziție fermă Cu toate acestea, în ajunul votului ONU, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a reafirmat opoziția fermă a guvernului său față de crearea unui stat palestinian, ridicând semne de întrebare cu privire la faptul dacă Israelul va permite implementarea propunerilor mandatate de ONU. Susținătorii rezoluției au declarat că aceasta ar trebui să ducă la ridicarea imediată a restricțiilor rămase asupra fluxului de ajutoare către Gaza, la crearea unei forțe internaționale de stabilizare care ar umple golul lăsat de retragerea militară israeliană și la înaintarea în drum spre reconstrucție și o posibilă „cale către autodeterminarea și statul palestinian”. Formulare vagă și condiționată cu privire la statul palestinian Referirea la statul palestinian a fost o adăugare de compromis la un proiect inițial al SUA care nu o menționa. Cu toate acestea, formularea este vagă și condiționată, promițând doar că, odată ce Autoritatea Palestiniană se va reforma și reconstrucția Gazei va fi în curs de desfășurare, „ar putea fi în sfârșit îndeplinite condițiile pentru o cale credibilă către autodeterminarea și statul palestinian”. Formularea a fost departe de angajamentul ferm față de construirea unui stat palestinian alături de Israel, dorit de statele arabe și islamice, precum și de membrii Consiliului European, dar în discursurile adresate camerei după vot, delegații din aceste țări au declarat că sunt pregătiți să accepte compromisul în interesul prelungirii armistițiului actual și al unor măsuri imediate pentru hrănirea și protejarea celor 2,2 milioane de palestinieni din Gaza.