Un ministru israelian promite să blocheze orice demers legat de formarea unui stat palestinian
Smotrich a declarat, înaintea unei conferințe a Partidului Sionismului Religios: „Planul pentru o cale către un stat palestinian nu se va realiza. Misiunea vieții mele este să împiedic înființarea unui stat palestinian în inima țării noastre, să ucid ideea unui stat palestinian. Aici a fost înființat statul evreu și aici va continua să existe cu deplină suveranitate”, citat de The Times of Israel. În același spirit, Smotrich a susținut că un eventual stat palestinian ar putea fi creat „în oricare dintre zecile de țări arabe sau chiar în câteva țări europene, dar nu aici”. Declarațiile sale au fost făcute cu puțin timp înaintea votului din Consiliul de Securitate al ONU asupra unei rezoluții ce sprijină planul american de încetare a focului în Gaza. Noul text include o cale care ar putea duce la apariția unui posibil stat palestinian, prin desființarea Hamas și reformarea profundă a Autorității Palestiniene. Guvernul de la Ierusalim a respins dur aceasta iniitivă, Netanhau afirmând duminică, într-o ședință de guvern: „Opoziția noastră față de un stat palestinian pe orice teritoriu nu s-a schimbat”.
Avertisment ONU: Milioane de refugiați vor avea parte de o iarnă grea
UNHCR, agenția ONU pentru refugiați, a văzut cum finanțarea din partea guvernelor a fost redusă drastic și încearcă să strângă cel puțin 35 de milioane de dolari din donații publice pentru a ajuta refugiații sirieni, afgani și ucraineni pe parcursul iernii, potrivit AFP. „Familiile vor trebui să îndure temperaturi de îngheț fără lucruri pe care mulți dintre noi le considerăm de la sine înțelese: un acoperiș adecvat, izolație, încălzire, pături, haine groase sau medicamente”, a declarat Dominique Hyde, șeful relațiilor externe al UNHCR, într-un comunicat. Sub președintele Donald Trump, Statele Unite, în mod tradițional principalul donator mondial, au redus drastic ajutorul extern. Washingtonul a reprezentat anterior peste 40% din bugetul UNHCR, iar alte țări donatoare importante și-au strâns cureaua, ceea ce a făcut ca finanțele agenției să arate sumbre. „Bugetele umanitare sunt întinse până la limită, iar sprijinul pe care îl oferim pe timpul iernii va fi mult mai mic anul acesta”, a declarat Hyde. „Avem nevoie de mai multe fonduri pentru a face multe vieți puțin mai tolerabile.” Este nevoie de cel puțin 35 de milioane de dolari UNCHR a declarat că este esențial ca donatorii privați să intervină acum pentru a ajuta la salvarea de vieți omenești. „UNHCR intenționează să strângă cel puțin 35 de milioane de dolari pentru a ajuta la repararea caselor bombardate, la izolarea locuințelor, la asigurarea de căldură și pături copiilor și vârstnicilor, precum și bani pentru cumpărarea de medicamente și mâncare caldă”, se arată în comunicat. Refugiații care se întorc acasă vor fi, de asemenea, afectați, a avertizat agenția. Peste un milion de refugiați sirieni s-au întors în țară de la răsturnarea regimului președintelui Bashar al-Assad, în decembrie anul trecut. UNHCR a declarat că mulți se întorc și își găsesc casele distruse de războiul civil sirian care durează de 14 ani. „Cele mai vulnerabile familii se confruntă cu frigul fără a avea nimic care să le protejeze; reducerile de finanțare riscă să lase 750.000 de persoane fără sprijin vital pe parcursul sezonului”, se arată în comunicat. Peste 2,2 milioane de afgani s-au întors din Pakistan și Iran în acest an, unii cu mâinile goale, cu puține perspective și nemaipunând niciodată piciorul în țara afectată de criză, a declarat UNHCR. Două cutremure din ultimele luni au lăsat familiile într-o situație și mai precară. Temperaturi de minus 20 de grade în Ucraina În Ucraina, temperaturile ar putea scădea la minus 20 de grade Celsius, în contextul în care oamenii se confruntă cu a patra iarnă într-un război de amploare, după invazia rusă din 2022 „Nevoile umanitare continuă să crească, pe măsură ce atacurile din ce în ce mai intense sechestrează vieți civile și distrug infrastructura, contribuind cumulativ la întreruperi ale gazelor, electricității și apei”, a declarat UNHCR. Agenția a declarat că, în ciuda eforturilor depuse, mulți refugiați din întreaga lume vor rămâne fără prea multe mijloace care să îi protejeze de temperaturile înghețate.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 761. SUA au depus la ONU un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza
Statele Unite au depus la Organizația Națiunilor Unite un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza. Proiectul prevede desfășurarea unei forțe internaționale, compusă în principal din țări arabe și musulmane, desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea. Ședință la Consiliul de Securitate al ONU Ambasadorul SUA, Mike Waltz, i-a convocat pe cei 10 membri aleși ai Consiliului de Securitate al ONU, alături de mai mulți parteneri regionali (Egipt, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia), a declarat un purtător de cuvânt al misiunii într-un comunicat, menționând că acest lucru demonstrează „sprijin regional” pentru proiectul americanilor. În text se vorbește despre înființarea unui Comitet pentru Pace, care urmează să fie prezidat de Donald Trump, pentru a supraveghea guvernul de tranziție din Gaza și care „autorizează forța internațională de stabilizare descrisă în planul de pace în 20 de puncte al președintelui Trump”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Conform unor surse diplomatice, mai multe țări au menționat, deja, că sunt pregătite să participe la această forță de stabilizare (ISF), inclusiv Indonezia, dar insistă asupra unui mandat din partea Consiliului de Securitate pentru a desfășura efectiv trupe în teritoriul palestinian. „Datorită conducerii curajoase a președintelui Trump, Statele Unite vor obține din nou rezultate la ONU, nu discuții interminabile. Părțile au profitat de această oportunitate istorică pentru a pune capăt, în sfârșit, deceniilor de crime și pentru a transforma viziunea președintelui privind o pace durabilă în Orientul Mijlociu în realitate”, a comentat același purtător de cuvânt al misiunii americane. Israelul are „obiecții” În timpul unei vizite în Israel la sfârșitul lunii octombrie, secretarul de stat american Marco Rubio s-a declarat optimist în ceea ce privește desfășurarea iminentă a unei forțe internaționale în Gaza, indicând la momentul respectiv că Statele Unite ar putea solicita un mandat ONU. Această forță este stipulată în acordul care a dus la un armistițiu fragil pe 10 octombrie între Israel și gruparea palestiniană Hamas, după doi ani de război. Conform termenilor acestui acord, aceasta va fi compusă dintr-o coaliție formată în mare parte din țări arabe și musulmane și va fi desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea pe măsură ce armata israeliană se retrage. Totuși, Israelul a transmis clar că se opune prezenței militarilor turci, un aspect asupra căruia încă nu s-a ajuns la un numitor comun. Pe lângă desfășurarea ISF, fazele ulterioare ale planului Trump includ o retragere suplimentară a Israelului din Gaza, dezarmarea Hamas și reconstrucția teritoriului, printre altele. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
ONU solicită asigurarea unui culoar de siguranță pentru civilii blocați în orașul sudanez afectat de război
Armata sudaneză nu a recunoscut pierderea bazei, ceea ce ar reprezenta o victorie importantă pentru Forțele de Intervenție Rapidă (RSF) în războiul civil în curs. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că ultimele lupte au marcat o „escaladare teribilă” a conflictului, adăugând că suferința civililor este „insuportabilă”, relatează agenția de știri AFP. El-Fasher este ultimul bastion al armatei în vasta regiune vestică a Darfurului și este asediat de RSF și aliații săi de 18 luni, potrivit BBC. De sâmbătă au fost raportate lupte intense, după ce luptătorii RSF au capturat reședința guvernatorului Darfurului de Nord. Videoclipurile de pe rețelele sociale verificate de BBC arată acum combatanții RSF sărbătorind capturarea sediului armatei din el-Fasher. Aceștia susțin că au preluat controlul total asupra el-Fasher, dar aliații locali ai armatei spun că luptele continuă în unele părți ale orașului. „Epicentrul suferinței” Grupul a fost acuzat că a vizat civili în atacuri aeriene și că a blocat aproape 250.000 de persoane după ce a înconjurat orașul cu un zid de pământ, lăsând mulți oameni în pragul foametei. Orașul este unul dintre cele mai grave câmpuri de luptă din războiul civil din Sudan, ceea ce a determinat ONU să-l numească „epicentrul suferinței”. Tom Fletcher, înaltul oficial umanitar al ONU, s-a declarat profund îngrijorat de rapoartele privind victimele civile. „Cu luptătorii care avansează tot mai mult în oraș și căile de evacuare blocate, sute de mii de civili sunt prinși în capcană și îngroziți – bombardați, înfometați și fără acces la hrană, îngrijiri medicale sau siguranță”, a declarat Fletcher într-un comunicat. „Civilii trebuie să aibă acces la un culoar de evacuare sigur și să poată beneficia de ajutor”, a adăugat el. Și SUA au cerut accesul în condiții de siguranță și încearcă să negocieze un armistițiu. Cucerirea orașului el-Fasher ar fi o revenire crucială pentru RSF după înfrângerea de la Khartoum. Dar este probabil un semn că războiul civil va continua, nu se va termina. Sudanul este devastat de conflicte din 2023, după ce comandanții de vârf ai RSF și ai armatei sudaneze s-au certat și a izbucnit o luptă acerbă pentru putere. Peste 150.000 de oameni au murit în toată țara și aproximativ 12 milioane au fugit din casele lor, creând una dintre cele mai grave crize umanitare. Armata controlează cea mai mare parte a nordului și estului, el-Fasher fiind până acum ultimul mare centru urban din Darfur care încă se află în mâinile forțelor guvernamentale și ale aliaților acestora. RSF controlează aproape tot Darfurul și o mare parte din regiunea vecină Kordofan. Grupul a declarat anterior că speră să formeze un guvern rival în al-Fasher atunci când va prelua controlul complet.
Tratat ONU împotriva criminalității cibernetice, semnat la Hanoi, în Vietnam
Tratatul va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puțin 40 de state și are ca obiectiv principal să faciliteze cooperarea internațională împotriva criminalității cibernetice, inclusiv în cazuri de phishing, ransomware, trafic online și discurs instigator la ură. „Spațiul cibernetic a devenit teren fertil pentru criminali. În fiecare zi, escrocherii sofisticate fraudează familii, fură mijloace de trai și golesc economiile cu miliarde de dolari. Convenția ONU împotriva criminalității cibernetice este un instrument legal puternic pentru a ne întări apărarea colectivă”, a declarat secretarul General al ONU, Antonio Guterres, citat de Reuters, la deschiderea evenimentului din Vietnam, sâmbătă. Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a adăugat că semnarea tratatului „nu doar marchează nașterea unui instrument juridic global, ci și afirmă vitalitatea multilateralismului, unde țările depășesc diferențele și își asumă responsabilități comune pentru pace, securitate, stabilitate și dezvoltare”. Însă, tratatul a stârnit critici privind definițiile vagi ale infracțiunilor, care ar putea fi interpretate abuziv. Cybersecurity Tech Accord, organizație din care fac parte companii precum Meta și Microsoft, a numit pactul un „tratat de supraveghere”, avertizând că acesta ar putea facilita partajarea datelor între guverne și ar criminaliza hackerii etici care testează vulnerabilitățile sistemelor. Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), care a coordonat negocierile, susține că tratatul include protecții pentru drepturile omului și promovează activitățile de cercetare legitimă. Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Canada au trimis diplomați și oficiali pentru a semna tratatul la Hanoi, iar rolul Vietnamului ca gazdă a stârnit controverse, fiind semnalate probleme privind libertățile online și cenzura. Organizații precum Human Rights Watch au raportat peste 40 de arestări în acest an, inclusiv pentru exprimarea opiniilor critice online. Vietnamul vede în tratat o oportunitate de a-și consolida poziția globală și apărarea cibernetică, pe fondul creșterii atacurilor asupra infrastructurii critice.
ONU cere Israelului să permită intrarea mai multor camioane cu ajutoare în Fâșia Gaza
Organizația Națiunilor Unite a cerut Israelului să permită intrarea unui număr mai mare de camioane cu ajutoare umanitare în Fâșia Gaza, conform înțelegerilor stabilite după încetarea focului. Farhan Haq, purtătorul de cuvânt adjunct al secretarului general al ONU, a declarat pentru Al Jazeera că „în niciun moment de la intrarea în vigoare a armistițiului nu au intrat 600 de camioane ONU într-o singură zi”. „Dorim ca autoritățile israeliene să permită trecerea unui număr mai mare de camioane, prin mai multe puncte de frontieră – am transmis acest lucru foarte clar”, a spus Haq. El a adăugat că, deși volumul ajutoarelor a crescut ușor după încetarea focului, nivelul livrărilor din timpul războiului a fost „extrem de scăzut”, ceea ce a determinat un organism susținut de ONU să declare starea de foamete în mai multe zone din enclavă. Potrivit oficialilor ONU, creșterea constantă a livrărilor de ajutoare este esențială pentru evitarea unei noi crize umanitare în Gaza, unde milioane de civili depind de alimentele, apa și medicamentele aduse de convoaiele internaționale.
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU: Angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Oana Țoiu a scris pe pagina sa de Facebook că a fost o „discuție consistentă”, iar dialogul a abordat și ultimele evoluții în contextul conflictului din Ucraina. Totodată, în timpul acestei întâlniri s-a discutat și despre inițiativele ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale. „Am avut o discuție consistentă cu Secretarul General al Națiunilor Unite, Excelența Sa António Guterres, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Dialogul a inclus evoluțiile regionale în contextul războiului din Ucraina și inițiativele globale conduse de ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale”, a scris Oana Țoiu. „România rămâne un partener activ al ONU” România rămâne un partener activ al ONU, a subliniat Oana Țoiu, „în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”. „Am confirmat sprijinul ferm al României pentru o Organizație a Națiunilor Unite mai eficientă și angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli. România rămâne un partener activ al ONU în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”, a mai scris Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe ale României. Sursa foto main – Oana Țoiu / Facebook RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorin Grindeanu, mesaj de SUSȚINERE pentru R. Moldova: „Scrutinul parlamentar de azi este o oportunitate de a alege calea valorilor comune europene” Analiză. Avem datele: aceasta este cea mai periculoasă trecere de pietoni din București „Joaca” politicienilor de-a școala se resfrânge asupra elevilor. Un psiholog vorbește despre traumele copiilor, într-un an școlar tot mai imprevizibil: „Anxietate, insomnii sau simptome somatice” / „Un abuz asupra educației” Cele trei scenarii de pe masa Puterii de la Chișinău, vehiculate pe Telegram. Se anulează parlamentarele, pe modelul României? Răspunsul Maiei Sandu Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”
ONU reimpune sancțiunile împotriva Iranului prin mecanismul snapback
Noile măsuri presupun înghețarea activelor iraniene din străinătate, oprirea tranzacțiilor de armament și sancționarea dezvoltării programului balistic, într-o perioadă în care economia iraniană este deja grav afectată. Rialul se află la un minim istoric, iar prețurile alimentelor de bază – carne, orez, lactate – au crescut vertiginos, punând presiune pe familiile cu venituri reduse. Decizia a fost luată după ce Franța, Germania și Marea Britanie au activat mecanismul „snapback”, acuzând Iranul că a restricționat accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare și nu a raportat stocurile de uraniu îmbogățit până la 60%, foarte aproape de nivelul necesar fabricării unei arme nucleare, potrivit AP. Teheranul contestă legitimitatea procedurii, invocând retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear în 2018. Cu toate acestea, Washingtonul, prin vocea secretarului de stat Marco Rubio, a salutat sancțiunile drept „un act de leadership global decisiv”, insistând că diplomația rămâne posibilă. Iinflația anuală în Iran depășește 34%, iar unele alimente de bază s-au scumpit cu peste 80% într-un an. Situația socială este tensionată, iar organizațiile pentru drepturile omului estimează că Iranul a executat peste 1.000 de persoane în 2025, cel mai mare număr din ultimele trei decenii. După războiul de 12 zile cu Israelul din iunie, temerile privind reluarea ostilităților persistă, în timp ce infrastructura militară iraniană bombardată este reconstruită.
Oana Țoiu, la reuniunea ONU: sprijin pentru extinderea UE în Vecinătatea Estică și Balcanii de Vest
La eveniment au fost prezenți Secretarul general al organizației și reprezentanți ai statelor membre. Potrivit unui comunicat remis sâmbătă, de Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul reuniunii a fost subliniată importanța accelerării procesului de integrare europeană, cu beneficii atât pentru țările candidate, cât și pentru consolidarea poziției UE pe scena globală. Ministrul român a evidențiat provocările excepționale cu care se confruntă regiunea, într-un context dificil marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, atacuri hibride și dezinformare la scară largă, și a remarcat progresele remarcabile ale țărilor vecine pe calea aderării la UE. Oana Țoiu a subliniat, de asemenea, rolul ICE ca platformă de cooperare regională pentru susținerea procesului de extindere a UE și a punctat necesitatea alinierii țărilor candidate la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene. În plus, a fost evidențiată importanța asigurării unui mediu stabil și sigur, caracterizat prin dezvoltare economică și respectarea valorilor democratice și principiilor statului de drept.
Pakistanul, pregătit pentru dialog cu India. Premierul laudă rolul lui Trump în oprirea conflictului
Sharif s-a adresat Adunării Generale a ONU la o zi după întâlnirea sa de la Casa Albă cu Trump şi cu şeful armatei pakistaneze, feldmareşalul Asim Munir, care i-a spus liderului american că merită Premiul Nobel pentru Pace pentru încetarea focului în conflictul din mai dintre Pakistan şi India. „Pakistanul este pregătit pentru un dialog cuprinzător, complex şi orientat spre rezultate cu India, pe toate problemele nerezolvate. Asia de Sud are nevoie de o conducere proactivă, nu provocatoare”, a spus Sharif în discursul său, potrivit AFP. El a numit conducerea lui Trump „curajoasă şi vizionară”. „Dacă Trump nu ar fi intervenit la timp şi decisiv, consecinţele unui război de amploare ar fi fost catastrofale”, a adăugat premierul. În mai, premierul indian Narendra Modi a ordonat atacuri asupra unor obiective militare pakistaneze, după ce presupuşi militanţi islamişti au masacrat civili, aproape toţi hinduşi, în Kashmirul disputat. Pakistanul a negat orice implicare, iar Sharif a revendicat vineri o victorie în faţa a ceea ce a numit „agresiune”. „India a venit acoperită de aroganţă, dar noi am trimis-o înapoi umilită, cu un nas însângerat”, a spus el. Trump a anunţat o încetare a focului după patru zile de lupte, iar secretarul de stat Marco Rubio a precizat că India şi Pakistan vor purta discuţii asupra divergenţelor lor într-o locaţie neutră. Modi a minimalizat rolul lui Trump. Relaţiile odinioară strânse dintre SUA şi India s-au deteriorat, liderul american impunând taxe suplimentare din cauza achiziţiilor indiene de petrol din Rusia. În schimb, apropierea lui Trump de Pakistan marchează o schimbare, după ce fostul preşedinte Joe Biden a ţinut Islamabadul la distanţă, alarmat de relaţiile acestuia cu talibanii pe durata celor două decenii de război al SUA în Afganistan. Cu puţin timp înainte de conflictul din mai, o companie deţinută de familia Trump a semnat un acord cu Pakistanul în domeniul criptomonedelor. Pakistanul a căutat de mult timp un rol internaţional în problema Kashmirului, dar India a refuzat constant, susţinând că întreaga regiune himalayană îi aparţine.