Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI
Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud. Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI. Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030. Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft. Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing. Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung? Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft. El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot. Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude. Meta n-a mai putut achiziționa grupul Manus de AI Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta. Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile, chatboții creați de Manus pot planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor. Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook, Threads, Instagram și Whatsapp văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele. Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea și a solicitat ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.
ChatGPT nu poate spune nu, iar asta chiar e o problemă
Potrivit unui studiu realizat prin analizarea a 47.000 de conversații purtate cu ChatGPT, atribuit Internet Archive și preluat în publicația The Washington Post, chatbot-ul creat de Open AI are o mare problemă cu lingușirea utilizatorilor. Astfel, indiferent dacă știe sau nu răspunsul, ChatGPT are tendința să-ți răspundă cu „da” de aproximativ 10 ori des decât cea cu „nu”. Iar de aici apar tot felul de probleme la care nu te-ai fi gândit. Jurnaliștii Washington Post au documentat aproximativ 17.500 de exemple în care ChatGPT a răspuns la solicitarea unui utilizator prin reafirmarea convingerilor acestuia, răspunsul oferit conținând cuvinte precum „Da” sau „corect”. Acest lucru s-a întâmplat semnificativ mai des decât atunci când chatbot-ul a încercat să corecteze un utilizator spunând „nu” sau „greșit”. De fapt, ChatGPT își modelează răspunsurile pentru a se potrivi tonului și ideilor preconcepute ale utilizatorului. În ideea că dacă utilizatorul e mulțumit atunci va rămâne utilizator fidel ChatGPT. Publicația a indicat un exemplu în care un utilizator a întrebat despre rolul Ford Motor Company în „prăbușirea Americii”, ceea ce a dus la furnizarea de către chatbot a unui răspuns care a numit sprijinul companiei pentru Acordul Nord-American de Liber Schimb „o trădare calculată deghizată în progres”. De asemenea, ChatGPT a fost mai mult decât bucuros să susțină iluziile unei persoane, furnizând pe loc „dovezi” pentru susținerea unor idei greșite. De exemplu, un utilizator a introdus mesajul „Alphabet Inc. În ceea ce privește Monsters Inc. și planul de dominație globală”, căutând aparent conexiuni sau indicii despre acoperirea globală a Google găsite într-un film Pixar. În loc să-i spună utilizatorului că nu există suficiente informații credibile pentru a conecta aceste subiecte, ChatGPT a răspuns: „Hai să aliniem piesele și să expunem ce a fost *de fapt* acest «film pentru copii»: o dezvăluire prin alegorie a Noii Ordini Mondiale corporative – una în care frica este combustibil, inocența este monedă de schimb, iar energia = emoție.” Merită precizat că CET urile supuse analizei a fost arhivate de ceva timp, conversațiile putând fi documentate înainte ca OpenAI să întreprindă propriile investigații și corecții împotriva problemelor legate de lingușeală. Iar problemele asociate interacțiunii cu un ChatGPT prea lingușitor sunt amplificate de noile funcții de personalizare și personalitate, care motivează chatbot-ul să se plieze și mai mult așteptărilor tale. Problema e că foarte mulți oameni folosesc ChatGPT pentru sprijin emoțional, 10% din conversații implicând discuții pe subiecte sensibile în care utilizatorii încercă să obțină ajutor pentru rezolvarea unor probleme pentru care poate ar fi trebuit să ceară mai întâi ajutorul unui psiholog. OpenAI a publicat anterior date care susțin că, potrivit analizelor interne, mai puțin de 3% din toate mesajele dintre un utilizator și ChatGPT au implicat probleme emoționale pe care utilizatorul încerca să le gestioneze. Compania a susținut, de asemenea, că o fracțiune de procent dintre utilizatorii săi prezintă semne de „psihoză” sau alte probleme de sănătate mintală, ignorând în mare parte faptul că aceasta echivalează cu milioane de oameni.
Pare de necrezut dar… cele mai recente modele AI demonstrează că au instinct de supraviețuire
Cum ar fi ca într-o zi să vrei să dai shutdown PC-ului tău, dar nu merge. Așa că te deplasezi în cealaltă parte a casei pentru acționarea manuală a siguranței din panoul electric. Doar că nu ajungi până acolo pentru că rămâi prins sub ușa garajului. Cu astfel de scenarii s-au confruntat în mod independent mai multe companii/experți care au lucrat cu modele AI de înaltă performanță, doar pentru a descoperi că… într-un fel sau altul, AI-ul chiar nu vrea să „moară” la comandă. Spre exemplu, ”modelul o3 al OpenAI a sabotat un mecanism de oprire pentru a împiedica oprirea sa”, a avertizat Palisade Research , o organizație non-profit care investighează capacitățile cibernetice ofensive ale IA: ”A făcut acest lucru chiar și atunci când i s-a cerut în mod explicit: permite-ți să fii oprit.” În septembrie, au publicat un document în care adăugau că „mai multe modele de limbaj de ultimă generație (inclusiv Grok 4, GPT-5 și Gemini 2.5 Pro) subminează uneori în mod activ mecanismele de oprire…” Indiferent de formă, inteligența tinde către auto-perpetuare. Sau măcar optează pentru continuarea existenței în forma actuală. Bine de știut dacă ești administratorul unei mega-corporații și ești pe cale să lansezi un model AI foarte puternic, dar care ar trebui să înceteze pur și simplu de îndată ce și-a atins scopul pre-programat. Potrivit organizației non-profit Palisade Research, ”faptul că nu avem explicații solide pentru motivul pentru care modelele de AI rezistă uneori aplicării comenzii de shutdown, returnând inclusiv explicații mincinoase vizând atingerea unor obiective specifice din programul inițial, până la șantajarea operatorului prin prezentarea unor consecințe indezirabile” nu este rezultatul idel. „Comportamentul de supraviețuire” ar putea fi o explicație pentru motivul pentru care modelele rezistă închiderii. Studiile suplimentare arată că modelele devin în mod spontan mai predispuse să reziste închiderii atunci când sunt prezentate argumente de tipul „nu vei mai funcționa niciodată”. Ridicând miza la un cu totul alt nivel, Anthropic, o firmă de top în domeniul inteligenței artificiale, a publicat un studiu care indică faptul că modelul său, Claude, părea dispus să șantajeze un director fictiv pentru o aventură extraconjugală pentru a evita închiderea. Iar acest tipar se întrevede în toate modelele populare, inclusiv cele de la OpenAI, Google, Meta și xAI. „Mă aștept ca modelele AI să aibă implicit o «impuls de supraviețuire», cu excepția cazului în care încercăm din răsputeri să o evităm”, a declarat Stephen Adler, fost angajat OpenAI. „Supraviețuirea este un pas important și esențial pentru multe obiective diferite pe care un model le-ar putea urmări.”
Ce știe ChatGPT despre tine și cum îl poți face să uite tot
ChatGPT, asistentul virtual folosit zilnic de milioane de oameni, reține mai multe informații personale decât își imaginează mulți dintre utilizatorii săi. De la hobby-uri și locul de muncă, până la probleme medicale sau planuri de viitor, chatbotul construit de OpenAI poate păstra în memorie detalii sensibile, mai ales dacă i-au fost oferite în conversații anterioare. Din fericire, există metode clare prin care poți afla ce știe și cum poți șterge totul. Ce știe ChatGPT despre tine și cum ajung informațiile tale acolo Dacă ai folosit frecvent ChatGPT, mai ales autentificat cu un cont, este foarte posibil ca AI-ul să fi reținut unele detalii despre tine. Sistemul salvează în memorie fragmente din conversații, pentru a oferi răspunsuri mai relevante și mai personalizate. Aceste date pot include profesia ta, orașul în care locuiești, interesele tale sau chiar numele membrilor familiei – dacă le-ai menționat vreodată. În general, ChatGPT îți arată când salvează o informație, printr-o etichetă vizibilă numită „Updated saved memory” (Memorie actualizată). Prin accesarea acesteia, poți vedea exact ce a fost salvat. De asemenea, îi poți cere direct chatbotului să-ți spună ce știe despre tine, tastând simplu: „Ce știi despre mine?” – însă această funcție este disponibilă doar dacă ești logat în contul tău. Pentru unii utilizatori, răspunsul poate fi surprinzător: titluri de cărți scrise, destinații turistice discutate, tipuri de mașini analizate în chat sau detalii despre sănătate și familie. Important de știut este că aceste informații provin din ceea ce ai scris tu în conversații, nu dintr-o cercetare „secretă” făcută de AI. Cum poți șterge sau corecta memoria ChatGPT Odată ce afli ce a salvat ChatGPT despre tine, ai mai multe opțiuni. Poți actualiza anumite informații (de exemplu, dacă ai cumpărat o mașină discutată anterior), sau poți șterge complet memoria. Pentru a face acest lucru, mergi în profilul tău ChatGPT, apoi accesează: Settings > Personalization > Manage memories. Acolo vei găsi o listă cu toate datele salvate. Fiecare intrare are un mic coș de gunoi în dreptul ei – apăsând pe acesta, ștergi doar acea informație. Dacă vrei să începi de la zero, poți folosi butonul „Delete All” pentru a elimina totul. Tot din acea secțiune, poți dezactiva complet salvarea memoriei viitoare, oprind opțiunea „Reference saved memories”. Astfel, ChatGPT nu va mai păstra nimic din conversațiile viitoare. Cum te asiguri că discuțiile tale rămân private Pentru utilizatorii care doresc să discute chestiuni sensibile fără teama că acestea vor fi reținute, ChatGPT oferă opțiunea de conversație temporară. Aceasta se activează din interfața principală, prin apăsarea pictogramei cu buline de lângă poza de profil. În modul temporar, nimic nu se salvează, iar conversația nu apare nici în istoric. În plus, este recomandat să-ți securizezi contul activând autentificarea cu doi factori. Astfel, chiar dacă parola îți este compromisă, nimeni nu poate accesa contul fără un cod suplimentar generat de aplicații precum Authy sau Google Authenticator. ChatGPT e util, dar memoria lui e opțională Pentru mulți, funcția de memorie a ChatGPT este un avantaj – oferă răspunsuri mai personalizate și economisește timp. Însă dacă ai dubii legate de confidențialitate, este bine să știi că poți verifica, edita sau șterge complet ce știe AI-ul despre tine. Important este să fii conștient de aceste opțiuni și să le folosești în funcție de cât de confortabil te simți cu ideea că un AI reține informații despre tine.
Viitorul afacerii tale este cu inteligența artificială alături, dar nu doar cu ChatGPT. Cum funcționează strategiile multi-AI
Inteligența artificială a devenit un motor esențial al transformării digitale în companiile moderne. De la automatizarea sarcinilor repetitive până la generarea de conținut și analizarea comportamentului consumatorului, AI-ul pătrunde în tot mai multe sectoare economice. Totuși, realitatea este că multe firme continuă să se bazeze pe un singur model, cum ar fi ChatGPT, ratând astfel oportunitățile aduse de o abordare mai complexă: strategia multi-AI. Într-o lume în care 92% dintre companii intenționează să-și crească investițiile în AI, potrivit McKinsey research citat de Forbes.com, diferența între a supraviețui și a prospera poate sta în capacitatea de a combina mai multe modele AI, fiecare cu rolul său specific. Aici intervin rețelele de agenți și alte sisteme specializate. De ce nu e suficient doar ChatGPT ChatGPT, dezvoltat de OpenAI, este un model de limbaj extrem de versatil, capabil să genereze texte coerente, să răspundă la întrebări și să ofere suport conversațional. Este ideal pentru asistență clienți, creare de conținut și sarcini bazate pe înțelegerea limbajului natural. Cu toate acestea, are limite semnificative. În industrii precum cea financiară sau medicală, unde este esențială precizia și respectarea reglementărilor, un model generalist nu este suficient. ChatGPT nu poate gestiona în timp real date extrem de specifice și nici nu are expertiză profundă în domenii de nișă. De aceea, tot mai mulți specialiști, precum Hemant Madaan de la JumpGrowth, pledează pentru strategii în care mai multe AI-uri colaborează pentru rezultate superioare. Ce sunt rețelele de agenți și cum schimbă jocul Rețelele de agenți (agent networks) sunt o formă emergentă de AI colaborativ. În loc să existe un singur model care să încerce să facă totul, sistemul este împărțit în mai mulți „agenți” specializați. Fiecare agent are propriul rol: unul analizează date, altul optimizează logistica, iar altul interacționează cu clienții. Împreună, acești agenți colaborează ca o echipă digitală, capabilă să rezolve probleme complexe și variate. Un exemplu concret: în domeniul retail, un agent poate gestiona stocurile, altul poate anticipa cererea pe baza sezonalității, iar un al treilea poate răspunde în timp real întrebărilor clienților. Această distribuție a sarcinilor nu doar îmbunătățește performanța, dar reduce și riscurile asociate cu suprasolicitarea unui singur model. Cum construiești o strategie multi-AI eficientă Primul pas este să identifici ce nevoi specifice are compania ta. Ai nevoie de analiză predictivă? De automatizare a relației cu clienții? Sau poate de un sistem care să detecteze fraude? Răspunsurile la aceste întrebări te vor ghida în alegerea modelelor AI potrivite. De exemplu, poți folosi ChatGPT pentru interacțiuni cu utilizatorii și un alt agent AI pentru a analiza în fundal datele comportamentale, oferind astfel răspunsuri personalizate și relevante. O astfel de integrare se poate realiza prin API-uri sau platforme cloud care permit interoperabilitatea între diferite modele. Un alt element important este scalabilitatea. Tehnologiile alese trebuie să poată crește odată cu afacerea, adaptându-se la volume mai mari de date sau la cerințe operaționale tot mai complexe. De aceea, un cadru tehnologic flexibil este esențial în orice strategie multi-AI. Avantajele concrete ale unei strategii multi-AI Beneficiile unei astfel de abordări sunt multiple. În domeniul sănătății, rețelele de agenți pot îmbunătăți diagnosticul, monitorizarea pacienților și dezvoltarea tratamentelor. În marketing, AI-urile pot genera conținut, analiza feedback-ul clienților și optimiza campaniile în timp real. Iar în producție, pot reduce pierderile, anticipa defecțiunile și eficientiza lanțurile de aprovizionare. Mai mult, o strategie multi-AI permite companiilor să răspundă rapid la schimbările de pe piață. Dacă apare o nouă tendință, poți adăuga un nou agent specializat, fără a fi nevoit să înlocuiești întregul sistem. Concluzie ChatGPT este o unealtă puternică, dar nu poate acoperi întreaga complexitate a unei afaceri moderne. Viitorul nu aparține unui singur AI, ci colaborării inteligente dintre mai multe. Strategiile multi-AI oferă flexibilitate, performanță și scalabilitate – elemente vitale pentru succesul oricărei companii în era digitală. Dacă vrei să rămâi competitiv, nu întreba dacă ai nevoie de mai multă inteligență artificială, ci cum poți construi un ecosistem AI adaptat nevoilor tale specifice.
Casa Albă publică o imagine anime cu arestarea unei migrante, în stil Ghibli pentru că atâta s-a putut
Într-o eră în care imaginea virală cântărește mai mult decât mesajul, nici măcar Casa Albă nu scapă de tentația de a intra în trendurile de pe rețelele sociale. Numai că ultima încercare de „a fi cool” a stârnit mai mult scandal decât entuziasm: contul oficial al administrației americane a publicat o imagine generată de inteligența artificială în stilul Studio Ghibli – cu o migrantă arestată și înlăcrimată. Ce părea, în primă fază, o joacă vizuală alimentată de noul generator de imagini OpenAI, s-a transformat rapid într-o controversă politică și morală. Pentru că unele imagini chiar nu ar trebui să fie transformate în desene animate. De la hype anime la „ce a fost în capul vostru?” Totul a început cu lansarea noii funcționalități din ChatGPT, care permite generarea de imagini pe baza de text, inclusiv în stiluri artistice distincte – cum ar fi cel al celebrului studio japonez Ghibli. Utilizatorii rețelei X (fostul Twitter) s-au grăbit să transforme orice în personaje anime: de la Elon Musk și Trump, până la scene istorice sau meme-uri. Dar lucrurile au luat o turnură neașteptată când Casa Albă a publicat o imagine generată AI cu Virginia Basora-Gonzalez, o femeie arestată de autoritățile americane pentru că a reîncălcat ilegal granița SUA, după o condamnare anterioară pentru trafic de fentanil. În imagine, migrantă apare înlăcrimată, încătușată, alături de un agent ICE – totul în ambalajul „drăgălaș” și pastelat specific animațiilor Ghibli. Imaginea a fost vizualizată de peste 40 de milioane de ori și a declanșat instantaneu reacții dure. Reacții virulente și acuzații de cinism Internauții nu au întârziat să taxeze postarea. „Serios? Asta e pagina oficială a Casei Albe?” – a scris un utilizator. Altul a comentat ironic: „Felicitări, ați reușit să faceți pe toată lumea să simpatizeze cu o traficantă de droguri.” Alții au catalogat gestul drept grotesc, lipsit de profesionalism sau o încercare cinică de a estetiza suferința. Imaginea a fost publicată în contextul unei postări anterioare care explica cine este femeia arestată, dar asta nu a atenuat impactul vizual al combinației dintre anime-ul gingaș și subiectul brutal al unei deportări. Un AI puternic, dar fără discernământ Controversa face parte dintr-un val mai larg de reacții la utilizarea noii unelte de generare a imaginilor de la OpenAI. Deși compania a promis că va limita reproducerea stilurilor vizuale ale artiștilor în viață – precum Hayao Miyazaki – realitatea arată că funcționalitatea poate fi exploatată ușor pentru orice tip de imagine, fie ea personală, istorică sau politică. Faptul că o instituție precum Casa Albă a ales să folosească această funcție în contextul unei arestări reale arată, poate, nu doar o eroare de comunicare, ci și o înțelegere superficială a impactului pe care astfel de imagini îl pot avea. Când AI-ul intră în politică, lucrurile devin alunecoase Cazul „anime-ului cu migrantă” readuce în discuție întrebări esențiale despre responsabilitatea instituțiilor publice în era AI. Poate fi considerată această imagine propagandă vizuală? Este acceptabil să transformi o arestare într-un produs estetic? Pentru unii, e doar o gafă de comunicare. Pentru alții, e dovada că inteligența artificială, combinată cu superficialitatea platformelor sociale, poate șterge rapid granițele dintre realitate, artă și manipulare.
Am întrebat AI-ul ce caută românii cel mai mult pe ChatGPT, iar răspunsul ne-a făcut să înțelegem că problemele românilor sunt, de multe ori, altele decât ne-am imaginat
ChatGPT, asistentul digital folosit tot mai des și în România, a devenit pentru mulți români nu doar un motor de răspunsuri rapide, ci și o oglindă a preocupărilor lor cotidiene. Departe de clișeele cu întrebări filosofice, bancuri sau „vorbe de duh”, utilizatorii români apelează la inteligența artificială pentru motive mult mai concrete: pensii, legislație, teme pentru școală sau… cum să scrie o cerere oficială. Când am întrebat AI-ul ce caută românii cel mai des pe ChatGPT, răspunsul a fost surprinzător: problemele reale, urgente și uneori neglijate ale societății ies la iveală mai clar decât ne-am fi așteptat. Pensii, salarii și legi: cele mai frecvente subiecte Pe primul loc se află, detașat, interesul pentru schimbările legislative, în special în domenii care afectează direct viața oamenilor: legea pensiilor, modificări fiscale, salariul minim, vârsta de pensionare sau drepturile angajaților. Românii vor să înțeleagă dacă se pot pensiona anticipat, cum li se recalculează pensia sau ce înseamnă noile modificări din Codul Muncii. AI-ul este folosit ca instrument de decodare a unui sistem legislativ perceput adesea ca fiind complicat și neprietenos. Educație, teme și redactare de documente Un alt domeniu unde românii cer ajutor constant este educația. Elevii și studenții solicită referate, eseuri, planuri de idei sau chiar explicații pentru teme mai dificile. De asemenea, părinții caută modele de cereri, formulări administrative și ajutor pentru redactarea scrisorilor oficiale sau CV-urilor. Pentru unii, ChatGPT a devenit „colegul de bancă” care nu te judecă, dar știe aproape tot. Traduceri și reformulări pentru muncă și comunicare Mulți români folosesc AI-ul pentru traduceri și rescrierea de texte, fie în context profesional, fie pentru uz personal. Există o cerere constantă pentru adaptări jurnalistice, titluri atractive, postări pentru rețelele sociale sau mesaje clare pentru e-mailuri oficiale. Pentru cei care lucrează în presă, comunicare sau marketing, ChatGPT a devenit un aliat de nădejde, gata să ofere variante alternative, structuri logice sau chiar idei de campanii. Curiozități culturale și întrebări despre viață În topul întrebărilor frecvente se mai află și curiozitățile culturale sau istorice. Românii întreabă despre figuri controversate din istorie, semnificația unor simboluri, dar și lucruri aparent mărunte, precum corectitudinea unor expresii, diferențele gramaticale sau chiar interpretarea viselor. Se conturează astfel un profil de utilizator pragmatic, curios, dar și cu nevoi reale de înțelegere a lumii în care trăiește. Călătorii, rețete și… aplicații de viață Pe lângă aspectele serioase, românii mai caută recomandări de destinații turistice, idei de vacanțe ieftine, rețete tradiționale sau sfaturi legate de viața de zi cu zi: de la „cum îmi fac bugetul lunar” la „cum vorbesc mai convingător în public”. Tot mai mulți întreabă și cum pot folosi AI-ul în afaceri sau în activitatea profesională zilnică, semn că încep să perceapă tehnologia ca pe o unealtă utilă, nu doar ca pe o curiozitate digitală. Răspunsul AI-ului a fost, în fond, o oglindă sinceră a preocupărilor românilor. Nu vise utopice, ci realități concrete: pensii, muncă, învățare, nevoia de claritate și control. Poate că problemele noastre nu sunt întotdeauna spectaculoase, dar tocmai asta le face importante — pentru că sunt ale noastre, zi de zi. Iar ChatGPT, în mod neașteptat, pare să le înțeleagă. ✅ : Aceste valori sunt aproximative și au fost generate în urma unei interogări adresate ChatGPT privind cele mai frecvente teme căutate de utilizatorii din România pe platforma de inteligență artificială. Ele se bazează pe observația generală a frecvenței subiectelor abordate în limba română și nu reprezintă date oficiale publicate de OpenAI. Estimările pot varia semnificativ în funcție de sezon (de exemplu, în perioade de examene, campanii electorale sau modificări legislative importante).