Compania OpenAI, dată în judecată de o văduvă care susține că ChatGPT a contribuit la moartea soțului ei
Magistrații din SUA trebuie să analizeze plângerea unei femei văduve care susține că ChatGPT a contribuit la moartea soțului ei. Ea a dat în judecată compania OpenAI, aflată în spatele celui mai folosit program de inteligență artificială. Tiru Chabba a murit într-un atac armat în masă la Universitatea din Florida, în aprilie 2025. El a fost una dintre cele două persoane ucise în împușcătorile care au dus la rănirea altor șase oameni. Procurorul Floridei anchetează ChatGPT Între timp, procurorii demarează o anchetă pentru a stabili dacă ChatGPT, program de IA operat de Open AI, a jucat un rol în această tragedie. James Uthmeie, procurorul general al statului Florida, afirmă că chatbotul ChatGPT l-a sfătuit pe suspectul Phoenix Ikner cu privire la arma și muniția pe care să le folosească. „Dacă ar fi fost o persoană la celălalt capăt al ecranului, am fi acuzat-o de crimă”, a spus Uthmeie. Soția lui Chabba, Vandana Joshi, a răbufnit: „OpenAI știa că asta se va întâmpla. S-a mai întâmplat înainte și era doar o chestiune de timp până să se întâmple din nou. Firma a pus profiturile înaintea siguranței noastre, iar asta l-a ucis pe soțul meu”. Cei de la OpenAI, prin purtătorul de cuvânt Drew Pusateri, neagă orice abatere. Ei au calificat împușcăturile de la Universitatea de stat din Florida drept o „crimă teribilă”. Dar, referitor la caz, Pusateri afirmă că ChatGPT i-a oferit presupusului autor al împușcăturilor „răspunsuri factuale la întrebări, cu informații care puteau fi găsite pe scară largă în surse publice de pe Internet. ChatGPT nu a încurajat sau promovat activități ilegale sau dăunătoare”. Phoenix Ikner, fiu de polițist Despre Phoenix Ikner se știe că are 21 de ani și era student la FSU când a decis să facă un masacru la universitate. Tânărul este fiului unui adjunct al șerifului, după cum au aflat jurnaliștii americani. Acum, el se confruntă cu două acuzații de crimă de gradul întâi și mai multe acuzații de tentativă de crimă de gradul întâi. Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea. În ceea ce o privește pe văduva îndurerată, ea nu este prima persoană care solicită despăgubiri de la companii de IA și tehnologie. Mai multe astfel de cazuri, în care se reclamă influența chatbot-urilor și a rețelelor sociale, au fost lansate în SUA. RECOMANDAREA AUTORULUI: OpenAI lucrează la propriul smartphone bazat pe inteligență artificială, care nu va rula prin aplicații. Când ar putea începe producția în masă Gata cu monopolul AI: Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI. Ce rol joacă China
Președintele OpenAI dezvăluie că participația sa în companie valorează 30 de miliarde de dolari
Brockman, care a mai spus că nu a investit personal niciun ban în OpenAI, a depus mărturie luni în cadrul procesului care se concentrează pe fondarea companiei în 2015 ca startup non-profit finanțat în principal de Elon Musk, înainte de a se transforma într-o întreprindere capitalistă evaluată acum la 852 de miliarde de dolari, potrivit AP. Dezvăluirea lui Brockman l-ar plasa pe lista Forbes a celor mai bogați oameni din lume, cu o avere comparabilă cu cea a Melindei French Gates. Procesul civil îi acuză pe Altman și Brockman că l-au trădat pe Musk, abătându-se de la misiunea fondatoare a companiei din San Francisco de a fi un administrator altruist al unei tehnologii revoluționare. Procesul susține că aceștia au trecut la un mod de a face bani pe la spatele lui Musk. Duminică seara, avocații OpenAI au încercat să aducă ca probă un mesaj text trimis de Musk către Brockman cu două zile înainte de începerea procesului. Conform unui document depus la tribunal, care nu includea schimbul de mesaje propriu-zis, Musk i-a trimis un mesaj lui Brockman pentru a evalua interesul pentru o înțelegere. Când Brockman a răspuns că ambele părți ar trebui să renunțe la pretențiile respective, Musk a replicat, conform documentului: „Până la sfârșitul acestei săptămâni, tu și Sam veți fi cei mai urâți oameni din America. Dacă insistați, așa va fi”. Judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers, care supraveghează procesul, nu a admis schimbul de mesaje ca probă.
OpenAI lucrează la propriul smartphone bazat pe inteligență artificială, care nu va rula prin aplicații. Când ar putea începe producția în masă
Compania își propune să creeze o experiență fără aplicații, bazată pe un agent de inteligență artificială care va rula atât pe mobil, cât și în cloud, scrie El Economista. OpenAI lucrează la propriul smartphone în care Inteligența Artificială va juca un rol central. În acest scop, compania colaborează deja cu furnizori importanți din industrie, atât de procesoare, cât și de software. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a prezis de mult timp sosirea unor dispozitive inteligente personale care vor înlocui smartphone-urile și care vor permite o utilizare mai naturală prin conversație, cuprinzând toate aspectele vieții oamenilor. În vreme ce acest dispozitiv este pe drum, compania de tehnologie intenționează să dezvolte propriul smartphone, deoarece acestea vor continua să fie cele mai utilizate dispozitive de consum în următorii ani, așa cum subliniază analistul Ming-Chi Kuo într-un articol distribuit pe X. Astfel, OpenAI își propune să revoluționeze conceptul de smartphone, prezentând o integrare robustă a inteligenței artificiale, în conformitate cu dispozitivul personal pe care și l-a imaginat CEO-ul său, prin controlul complet asupra designului, de la hardware la software. Pentru a realiza acest lucru, compania de tehnologie a început să colaboreze cu furnizori majori din industrie, precum MediaTek și Qualcomm pentru dezvoltarea procesoarelor și Luxshare pentru producție, potrivit analistului. Producția de masă este așteptată să înceapă în 2028. Acest smartphone va oferi o experiență distinctă față de telefoanele mobile actuale, întrucât nu se va baza pe aplicații și va integra, în schimb, un agent de inteligență artificială, care va rula atât pe dispozitiv, cât și în cloud, în funcție de nevoile sarcinii respective. Autorul recomandă: Persoanele care își țin telefoanele pe silențios au aceste trăsături de personalitate
Musk afirmă că baza donațiilor caritabile este în joc în procesul cu OpenAI
Musk a fost întrebat de unul dintre avocații săi despre ce este vorba în proces atunci când a urcat în boxa martorilor, potrivit BBC. „De fapt, este foarte simplu”, a spus el. „Nu este în regulă să furi o organizație caritabilă… Dacă este în regulă să jefuiești o organizație caritabilă, întreaga bază a donațiilor caritabile va fi distrusă.” Un avocat al OpenAI a afirmat că procesul a fost motivat de intenția lui Musk de a-și „doborî” un „concurent”. Musk și Altman au fost avertizați de judecător să nu-și folosească platformele pentru a încerca să influențeze procesul. „Ne aflăm aici pentru că domnul Musk nu a reușit să-și impună voința la OpenAI”, a spus avocatul OpenAI, William Savitt. „Deoarece este un concurent, domnul Musk va face orice pentru a ataca OpenAI”. Preocupări crescute după o întâlnire cu Obama Avocatul lui Musk, Steven Molo, le-a reamintit celor nouă jurați din Oakland să lase deoparte opiniile lor despre cei doi miliardari din Silicon Valley și foști prieteni. Molo a spus că Musk s-a implicat mai mult în domeniul IA pe măsură ce tehnologia a avansat rapid, devenind tot mai îngrijorat că „guvernul nu lua măsuri” pentru a o reglementa. Preocupările lui Musk au crescut, a adăugat el, după o întâlnire din 2015 cu președintele de atunci, Barack Obama. Clientul său, a spus el, a crezut întotdeauna că IA „nu era un mijloc prin care oamenii să se îmbogățească”. El a continuat să descrie implicarea lui Musk în OpenAI, căreia i-a donat 38 de milioane de dolari pe parcursul mai multor ani, în timp ce aceasta funcționa ca organizație non-profit. „Fără Elon Musk, OpenAI nu ar exista. Pur și simplu”, a spus Molo. Musk contestă decizia OpenAI de a deschide o divizie comercială în 2018, cu ani înainte de a lansa software-ul ChatGPT, care a dat startul pieței comerciale a IA. Musk solicită miliarde de dolari pentru ceea ce avocații săi numesc „câștiguri ilicite”, pe care dorește să le folosească pentru a finanța divizia non-profit a OpenAI, și dorește să vadă o reorganizare a companiei, inclusiv demiterea lui Altman. Pretențiile lui Musk includ încălcarea încrederii caritabile și îmbogățirea fără justă cauză. Avocatul OpenAI a afirmat că Musk și-a folosit investiția pentru a-i „intimida” pe ceilalți fondatori ai OpenAI și că a dorit să fuzioneze compania cu Tesla, pe care o deține, de asemenea. Se așteaptă ca verdictul să fie anunțat la sfârșitul lunii mai.
Adio Sora. OpenAI și-a închis aplicația pentru generarea de clipuri virale. ChatGPT preia funcția AI video
Lansată în urmă cu șase luni, aplicația Sora a stârnit un entuziasm atât de mare încât OpenAI a trebuit să limiteze accesul prin introducerea unui sistem de invitații, doritorii plătind sume deloc neglijabile pentru cumpărarea accesului de pe piața gri. Dar odată ce producțiile video cunoscute acum sub denumirea de „AI Slop” au inundat internetul, senzaționalul unei aplicații care poate genera clipuri video la calitate fotorealistă s-a transformat brusc în dezinteres și apoi respingere, atât de mare încât baza inițială de utilizatori s-a prăbușit înainte ca OpenAI să admită înfrângerea. Videoclipurile Sora generate de inteligența artificială au devenit instantaneu senzații pe rețelele sociale, spre frustrarea internauților care se lovesc la tot pasul de astfel de falsuri propagate pe platformele sociale într-o nesfârșită campanie de clickbait. Dar un pericol mai mare pentru OpenAI este industria cinematografică, actorii și cineaștii nefiind deloc impresionați de modul în care AI-ul Sora era folosit pentru a genera veritabile trailere de filme, folosind fără drept imaginea actorilor de la Hollywood. OpenAI a confirmat vestea într-o postare distribuite în rețea X: „Ne luăm rămas bun de la Sora”, dar „Vom împărtăși mai multe în curând, inclusiv termenele limită pentru aplicație și API și detalii despre cum să vă păstrați munca.” OpenAI a declarat că echipa Sora își va continua activitatea de „cercetare a simulărilor lumii reale, pentru a avansa robotica”. Între timp, tehnologiile Sora vor fi integrate cu ChatGPT, permițând utilizatorilor să genereze clipuri video, pornind de la câteva idei descrise în conversațiile purtate cu ChatGPT. Anunțul marchează un sfârșit surprinzător pentru unul dintre cele mai virale produse OpenAI, semn că focusul utilizatorilor sa mutat de la aspectele inedite ale tehnologiei, la aplicații mai degrabă practice. Închiderea Sora nu s-a întâmplat izolat. Disney a confirmat, de asemenea, că își retrage o investiție de 1 miliard de dolari, legată de ambițiile OpenAI de generare video. Parteneriatul ar fi permis utilizatorilor să genereze videoclipuri folosind Disney IP și să aducă potențial acel conținut pe Disney+. Back to top button
Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024
Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate
Un motiv în plus să folosești ChatGPT? OpenAI amână introducerea reclamelor, deocamdată
După ce anunțul colaborării OpenAI cu Departamentul de Apărare american pentru folosirea tehnologiilor ChatGPT în scop militar a stârnit furia utilizatorilor, dezinstalările aplicației ChatGPT pentru smartphone au crescut cu 295%, marcând o accelerare considerabilă în comparație cu rata obișnuită de dezinstalare de 9% de la o zi la alta a ChatGPT, măsurată în ultimele 30 de zile. Cert este că oricum ai privi lucrurile, popularitatea ChatGPT este în scădere, iar forțarea reclamelor în conversațiile purtate de utilizatori nu ajută nicicum la îmbunătățirea acestei percepții. Afișate deja pentru utilizatorii din Statele Unite, reclamele inserate în conversațiile purtate ChatGPT nu par să fi adus creșterea veniturilor anticipată de conducerea OpenAI, efectele benefice fiind în mare parte anulate de exodul utilizatorilor către platformele rivale. Chiar dacă unii utilizatori au observat referințe la reclame în politica de confidențialitate actualizată, reprezentanții OpenAI au infirmat deocamdată planurile pentru extinderea afișării reclamelor și la utilizatorii din piețele globale. Spre deosebire de reclamele Google, promovările realizate prin intermediul ChatGPT sunt personalizate cu ajutorul AI, ridicând suspiciuni cu privire la alterarea răspunsurilor generate de chatbot cu scopul influențării deciziilor de cumpărare. Răspunzând evaziv la aceste acuzații, OpenAI susține că adoptă o abordare deliberată, etapizată, pentru a învăța din utilizarea în lumea reală înainte de a se extinde la nivel global. Potrivit OpenAI, reclamele ChatGPT afișate numai utilizatorilor din SUA conectați, care au abonamentele Free și Go, respectă confidențialitatea și nu influențează răspunsurile oferite de chatbot. Totuși, compania nu neagă faptul că acestea sunt într-adevăr personalizate în funcție de interacțiunile tale cu ChatGPT. „Reclamele rulează pe sisteme separate de modelul nostru de chat, iar agenții de publicitate nu au capacitatea de a modela, clasifica sau modifica răspunsurile ChatGPT”, a menționat OpenAI într-un document. „Reclamele sunt separate și etichetate clar. Reclamele sunt plasări plătite, iar vizualizarea unei reclame nu înseamnă că OpenAI susține sau recomandă agentul de publicitate sau produsele sau serviciile sale.” Însă faptul că reclamele nu sunt afișate utilizatorilor cu vârsta sub 18 ani, sau utilizatorii free care nu pot fi identificați drept majori, arată că OpenAI nu are prea mare încredere în buna funcționare a serviciului de reclame.
AMD, Broadcom, Meta, Microsoft, NVIDIA și OpenAI formează un nou consorțiu pentru viitoarea infrastructură AI. OCI MSA promite un standard deschis pentru interconectări optice
AMD, Broadcom, Meta, Microsoft, NVIDIA și OpenAI anunță formarea unui nou consorțiu dedicat dezvoltării unui standard deschis pentru interconectările optice din infrastructurile AI de generație următoare. Organizația poartă numele de Optical Compute Interconnect Multi-Source Agreement (OCI MSA) și marchează un moment esențial pentru evoluția centrelor de date orientate spre AI. Un pas decisiv către o infrastructură AI cu adevărat scalabilă Consorțiul OCI MSA are următoarele obiective strategice: Stabilirea unei specificații deschise și interoperabile pentru AI scale‑up:Definirea unei arhitecturi optice unificate care elimină constrângerile interconectărilor proprietare și oferă compatibilitate completă între furnizori pentru clustere AI de tip hyperscale. Depășirea limitelor fizice ale interconectărilor pe cupru:Oferirea unui set clar și unificat de direcții arhitecturale care ajută industria să treacă la SerDes optice cu consum redus de energie, capabile să furnizeze latența, lățimea de bandă și eficiența energetică necesare pentru generația următoare de sisteme AI. Crearea unui lanț de aprovizionare AI scalabil, bazat pe mai mulți furnizori:Reunirea utilizatorilor hyperscale și a liderilor în proiectarea de siliciu pentru a reduce riscurile de integrare, pentru a accelera ciclurile de dezvoltare și pentru a asigura implementări pe termen lung, scalabile, fără dependență de un singur furnizor. De ce un standard deschis contează pentru ecosistemul AI Prin alinierea la aceeași specificație, membrii OCI MSA urmăresc să: creeze o piață multi-vendor reală, în care implementările optice să fie compatibile indiferent de producător; accelereze adoptarea tehnologiilor optice necesare pentru scalarea clusterelor AI; reducă dependența de soluții proprietare; stabilească fundația tehnologică pentru următorul deceniu de inovație AI. Acest lucru reprezintă un avantaj major pentru operatorii de centre de date, companiile cloud și organizațiile care își construiesc propriile infrastructuri AI. AMD: „Nevoia de interconectare optică este clară” În cadrul anunțului, Brian Amick, Senior Vice President, Technology & Engineering la AMD, a subliniat importanța standardizării: „Nevoia de interconectare optică pentru sisteme AI de mari dimensiuni, care vor apărea spre finalul acestui deceniu, este evidentă. AMD este membru fondator și susținător puternic al OCI MSA, deoarece definirea unei specificații deschise va stimula un ecosistem solid, cu multiple opțiuni pentru interconectări optice de tip scale-up.” AMD a investit puternic în ultimii ani în acceleratoare AI, interconectări avansate și soluții pentru centre de date, iar implicarea sa în acest consorțiu consolidează strategia companiei de a participa la construirea viitorului infrastructurii AI. Ce aduce nou standardul din documentul tehnic Noul standard OCI 200G definește o interfață optică construită special pentru rețele AI uriașe, unde vitezele ajung la 212,5 Gbps per fibră, iar transmisia și recepția folosesc aceeași fibră prin canale optice ce circulă în sens opus. Specificația publicată de consorțiul fondat de AMD, Broadcom, Meta, Microsoft, NVIDIA și OpenAI stabilește modul în care aceste interconectări folosesc DWDM, micro‑ring resonators (MRR) și o arhitectură bidirecțională capabilă să transporte patru canale optice de 53,125 Gbps fiecare, pe două grupuri de lungimi de undă distincte. Standardul explică și modul în care transceiverele gestionează sincronizarea, corecția erorilor și realinierea canalelor, astfel încât semnalul să rămână stabil chiar și la viteze extreme, pe distanțe tipice din centrele de date (până la 500 m pe fibră SMF-28). Documentul descrie cerințele pentru puterea optică, sensibilitatea receptorului, toleranțele la zgomot și modul în care transceiverul se conectează la un laser extern (ELS) pentru eficiență energetică și scalabilitate. De ce contează acest parteneriat? România se află într-un moment în care investițiile în centre de date, cloud public și infrastructură AI cresc accelerat. Standardele deschise precum OCI MSA creează premisele pentru echipamente mai ieftine, interoperabile și accesibile pentru companii locale, operatori telecom, startup-uri AI și instituții publice. Pe scurt: acest consorțiu poate reduce costul tehnologiei necesare pentru AI de mare amploare, poate accelera adopția AI în România și poate stimula proiectele locale – de la cloud suveran, la cercetare universitară și infrastructura operatorilor telecom care vor integra modele AI în rețele 5G și viitorul 6G. Într-o piață dominată până acum de soluții proprietare scumpe, un standard deschis reprezintă o oportunitate reală pentru ecosistemul tech românesc. Pentru că un standard deschis înseamnă: AI mai rapid în aplicațiile pe care le folosești zilnic rețele mobile și internet mai stabile servicii publice digitale mai eficiente costuri mai mici pentru cloud, aplicații și produse AI mai multe locuri de muncă în IT și proiecte tehnologice locale Această schimbare nu e doar tehnică; va face tehnologia mai rapidă, mai stabilă și mai accesibilă în România, afectând pozitiv viața de zi cu zi. Ce urmează? Pe termen scurt, OCI MSA va lucra la publicarea unei specificații detaliate, deschise și neutre față de furnizori. Pe termen mediu, această inițiativă poate influența: designul generațiilor viitoare de GPU-uri, NPU-uri și acceleratoare AI; modul în care sunt construite supercomputerele de tip AI; competitivitatea între furnizorii de soluții optice; adoptarea unor centre de date modulare și scalabile, optimizate pentru AI. Pentru industria AI, OCI MSA este un pas necesar și semnificativ, iar formarea consorțiului sub umbrela unor companii de talia AMD, NVIDIA, Microsoft, Meta și OpenAI transmite un mesaj clar: standardizarea este esențială pentru următoarea etapă a revoluției AI.
Avertismentul unei foste angajate a companiei care a creat ChatGPT: OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândirii umane private
O fostă cercetătoare a companiei care a creat ChatGPT avertizează asupra unui pericol ignorat de milioane de utilizatori, iar riscul nu este doar cel al confidențialității, ci este vorba despre autonomia psihologică a fiecăruia dintre noi. Zoë Hitzig a lucrat mai mulți ani ca cercetătoare pentru OpenAI, dar – la începutul anului 2016 – ea a decis să plece din compania condusă de Sam Altman, motivul fiind un conflict legat de etica platformei ChatGPT. Mai exact, a fost deranjată de decizia de a introduce publicitate în chatbot, o măsură care răspunde aparent nevoilor acestui sector, dar care are în spate un model întunecat.potrivit elEconomista.es. De la lansarea ChatGPT, tot mai mulți utilizatori au început să folosească platforma pentru întrebări personale și private, le povestesc chatbot-urilor temerile medicale, problemele de cuplu și credințele lor despre Dumnezeu și viața de apoi. Și au făcut acest gest crezând că interacționează cu o entitate neutră, fără vreun interes ascuns. FOTO – Caracter ilustrativ Dar, odată cu intrarea banilor în ecuație, platforma capătă intenții ascunse, avertizează Hitzig, care precizează că publicitatea modernă se bazează pe personalizare, iar ChatGPT deține date extrem de sensibile despre fiecare utilizator. Aceste date sunt extrem de sensibile, dar valoroase, deoarece una dintre cheile publicității moderne este personalizarea reclamelor pentru fiecare utilizator. „OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândirii umane private compilată vreodată. Dar putem avea încredere că vor rezista forțelor copleșitoare care îi împing să o abuzeze?”, întreabă expertul. Putem avea încredere că nu vor abuza de aceste date? Hitzig avertizează că riscul depășește simpla bombardare cu reclame personalizate, pentru că AI poate influența psihologic utilizatorii în funcție de interesele companiilor. „Nu este doar o chestiune de confidențialitate: este o chestiune de autonomie psihologică”, afirmă ea. Costurile operaționale extrem de ridicate împing companiile tehnologice spre modele de monetizare agresive, iar drecția urmată seamănă tot mai mult cu cea a Facebook: prioritizarea afacerilor de publicitate și a utilizării datelor cu caracter personal, încălcând astfel angajamentele lor inițiale privind confidențialitatea. Autorul mai recomandă: Panică pe burse din cauza Inteligenței Artificiale. De ce nu mai cumpără investitorii acțiuni „la reducere” AI folosit în magazine pentru a depista hoții. În ce oraș s-a implementat această tehnologie Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi
Elon Musk dă în judecată OpenAI și Microsoft pentru câștiguri obținute pe nedrept
Cofondatorul OpenAI cere despăgubiri de până la 134 de miliarde de dolari, susținând că firmele au beneficiat de „câștiguri obținute pe nedrept”, ca urmare a contribuțiilor sale inițiale la dezvoltarea OpenAI. Argumentele lui Musk Potrivit documentelor depuse vineri de avocații reclamantului la o instanță federală din SUA, citate de Reuters, OpenAI ar fi obținut beneficii estimate între 65,5 și 109,4 miliarde de dolari. În același timp, Microsoft ar fi câștigat între 13,3 și 25,1 miliarde de dolari, ca urmare a implicării lui Musk în perioada în care a fost cofondator al startupului, începând din 2015. Musk spune că a contribuit cu aproximativ 38 de milioane de dolari, reprezentând circa 60% din finanțarea inițială a OpenAI, și că a avut un rol esențial în recrutarea personalului, atragerea de contacte-cheie și consolidarea credibilității proiectului. „Așa cum un investitor timpuriu într-un startup poate obține câștiguri de multe ori mai mari decât investiția inițială, câștigurile obținute pe nedrept de OpenAI și Microsoft sunt mult mai mari decât contribuțiile mele inițiale”, susține miliardarul american. OpenAI îl acuză pe Musk de hărțuire OpenAI a respins acuzațiile, catalogând procesul drept „nefondat” și parte a unei campanii de „hărțuire” inițiate de Musk. La rândul său, Microsoft neagă că ar fi fost complice la acțiunile prin care OpenAI s-ar fi îndepărtat de misiunea sa fondatoare non-profit. Un avocat al companiei a declarat că nu există dovezi că firma ar fi „ajutat și favorizat” OpenAI. Instanța a aprobat judecarea cauzei Calculul valorii contribuțiilor invocate în proces a fost realizat de un expert financiar desemnat de Musk ca martor. Cele două companii au contestat separat cererea de despăgubiri și au cerut instanței să restrângă sau să excludă declarațiile expertului financiar al lui Musk, pe care le consideră „inventate”, „neverificabile” și „fără precedent”. Un judecător din Oakland, California, a dat undă verde judecării dosarului, iar procesul va începe în luna aprilie. Musk a părăsit OpenAI în 2018 și conduce în prezent compania rivală, xAI, care dezvoltă chatbotul Grok.