Etichetă: OpenAI

ChatGPT aduce AI erotic de Crăciun, pentru adulții cu identitate verificată

Într-un fel ciudat, motto-ul revistei Bravo din anii ’90, „Nimeni nu e singur!”, se întoarce în 2025 într-o formă neașteptată. Doar că de data asta nu mai vorbim despre prietenii prin corespondență, ci despre conversații cu un „AI erotic” care promite empatie, atenție și chiar… Lumea imaginată de Sam Altman ne amintește că, în epoca inteligenței artificiale, compania nu mai este strict o nevoie umană, ci și o opțiune software. „AI erotic” și ideea de umanizare a chatboților Sam Altman a explicat, într-o postare pe X, că: „Am făcut ChatGPT destul de restrictiv ca să fim siguri că gestionăm corect aspectele legate de sănătate mintală”. El recunoaște că această precauție l-a făcut mai puțin util pentru utilizatorii sănătoși, dar că necazurile pe care le putea crea celorlalți au impus-o. Acum însă, compania susține că a dezvoltat instrumente noi care permit relaxarea restricțiilor în siguranță. În câteva săptămâni, OpenAI va lansa o versiune nouă de ChatGPT care permite personalități mai umane, cu emoji și comportament prietenos, dar doar dacă utilizatorul își dorește asta. Decizia aduce OpenAI într-o zonă pe care Elon Musk a testat-o deja cu Grok, chatbotul platformei X, care a introdus recent două personaje erotice explicite. Prin comparație, Altman vrea ca „AI-ul erotic” să fie controlat, verificat și doar pentru adulții cu cont. Cu acest AI erotic, OpenAI ar putea să atragă mai mulți abonați plătitori, dar naște și îngrijorări legate de siguranța copiilor. Criticii se întreabă cum se va asigura compania că minorii nu vor accesa zona pentru adulți a platformei, folosind conturile părinților. Dacă „AI erotic”-ul promis pentru decembrie vine integrat în dispozitivul la care lucrează Sam Altman împreună cu Jony Ive, atunci nu mai vorbim doar despre un chatbot cu personalitate, ci despre începutul unei noi categorii de obiecte intime, la propriu și la figurat. Viitorul din HER e deja aici? Anunțul lui Altman vine într-un moment în care scepticii pun sub semnul întrebării creșterea rapidă a valorii companiilor de AI, se conturează o așa numită „bulă AI”. Deși veniturile cresc, OpenAI nu a fost profitabilă până acum. Profesorul Rob Lalka de la Universitatea Tulane explică pentru BBC că marile companii de AI se află într-o bătălie acerbă pentru cota de piață. Funcționalitatea de „AI erotic” și personalitățile mai umane ale ChatGPT ne apropie treptat de scenariul din filmul HER, în care protagonistul dezvoltă o relație romantică cu un sistem de operare cu inteligență artificială. Un studiu recent al Centre for Democracy and Technology, citat de BBC, arată că unul din cinci studenți raportează că ei sau cineva pe care îl cunosc a avut o relație romantică cu inteligența artificială. Așadar, pragul din HER a fost deja trecut. Suntem acolo. Ca și în cărțile lui Jules Verne sau George Orwell, întrebarea nu e dacă unele idei, care la momentul apariției par absurde, vor deveni realitate, ci când.

Trump, însoțit în Marea Britanie de o importantă delegație de politicieni și oameni de afaceri americani

Președintele american Donald Trump a sosit marți seara în Marea Britanie pentru o a doua vizită de stat, fără precedent, însoțit de o delegație de politicieni dar și oameni de afaceri. Cele două națiuni vor încheia acorduri de investiții, o reînnoire a unei „relații speciale” pe care premierul Keir Starmer dorește să o susțină, notează Reuters. Ambele națiuni sunt reprezentate de delegații considerabile. Membrii delegației americane în vizită de stat în Marea Britanie Înainte de sosirea lui Trump, Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent și ministrul britanic de Finanțe Rachel Reeves au anunțat înființarea unui „grup operativ transatlantic” care să aprofundeze colaborarea dintre două dintre cele mai mari centre financiare din lume. Tot înainte de sosirea lui Trump, secretarul de stat american Marco Rubio a fost întâmpinat de noul ministru de Externe al Marii Britanii Yvette Cooper, când Rubio a sosit marți în Marea Britanie. Pe lângă Bessent și Rubio, printre oficialii de rang înalt americani care îl însoțesc pe Trump se numără emisarul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, ambasadorul SUA în Marea Britanie Warren Stevens și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles. Șeful adjunct de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, face parte și el din delegație. Miller, care mai deține și funcția de consilier pe probleme de securitate națională, a fost descris de presă ca “mâna dreaptă” a lui Trump. Secretarul american pentru agricultură, Brooke Rollins, face și ea parte din delegația lui Trump. În mai, ea a făcut presiuni pentru ca Marea Britanie să permită accesul pe piața locală al unor produse din SUA cum ar fi lactate, orez, păsări de curte, carne de porc și crustacee. Presa a mai scris că directorul general al Nvidia Jensen Huang și directorul OpenAI Sam Altman sunt așteptați să se număre printre oamenii de afaceri din delegația americană. Investiții majore ale companiilor americane în Marea Britanie Nvidia, Microsoft și Google se număra printre companiile din sectorul de tehnologie din SUA care vor anunța investiții majore în Marea Britanie ca parte a unui „acord de prosperitate tehnologică” care va fi anunțat în timpul celei de-a doua vizite de stat a lui Trump în Marea Britanie. PayPal, Bank of America, Citibank și S&P Global se numără printre companiile care „vor sprijini crearea de locuri de muncă, vor stimula inovația și vor oferi servicii îmbunătățite consumatorilor din Marea Britanie”, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului britanic. Duminică, secretarul britanic pentru Afaceri Peter Kyle a făcut aluzie la mai multe anunțuri „în săptămânile următoare”, iar premierul britanic Keir Starmer și Trump sunt așteptați să susțină discursuri în timpul unei recepții de afaceri la Chequers, găzduită de ministrul de Finanțe Rachel Reeves. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mii de oameni protestează la LONDRA, în timp ce regele Charles și regina Camilla l-au primit pe președintele Trump la Windsor

Surprize în clasamentul 100 TIME AI 2025 / Care sunt marii absenți din cel mai prestigios clasament la ora asta

Prestigioasa revistă Time AI, aflată la cea de-a treia ediție, a publicat clasamentul celor 100 de personalități din domeniul AI, care au avut o contribuție semnificativă în acest domeniu în ultimele 12 luni. Clasamentul este împărțit în patru categorii: inovatorii, liderii, modelatorii de piață și tehnologie și vizionarii, ale căror idei sunt considerate „progrese revoluționare care remodelează lumea”. Clasamentul demonstrează în mod cert că direcția dezvoltării inteligenței artificale este determinată mai degrabă de oameni decât de mașini și algoritmi. Redactorul-șef al revistei, Sam Jacobs, a subliniat, în introducerea sa, că deciziile acestor persoane vor modela viitorul tehnologiei care schimbă lumea sub ochii noștri. Iată cine a făcut parte din acest clasament prestigios! Primul grup e relativ puțin surprinzător. El include toți giganții care implementează și dezvoltă propriile modele lingvistice mari, cum ar fi: Sam Altman, șeful OpenAI, Elon Musk, fondatorul xAI, Mark Zuckerberg, fondatorul META, Jenseng Huang, CEO Nvidia, cel mai mare producător de cipuri AI. Categoria e completată de nume din China: Reng Zhengfei, fondatorul Huawei Liang Wenfeng, autorul recentului model de succes, DeepSeek. Absența oricăror reprezentanți Google este o surpriză, deși există personalități precum Andy Jassy (Amazon), Dario Amodei (Anthropic) și puternicul investitor Masayosi Son (Softbank). Categoriile „Inovatori” și „Formatori” sunt deosebit de interesante. Time subliniază că firmele de tehnologie concurează agresiv pentru oameni de știință și specialiști în prezent, oferind contracte-record, așa cum este exemplificat de Meta. Gigantul Meta era cunoscut pentru ofertele depuse cercetătorilor, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari pentru un contract de șase ani. Nu era vorba doar de salariu sau opțiuni pe acțiuni, ci și de accesul la 30.000 de unități grafice pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Cu toate acestea, această politică de personal a dat rezultate mixte – după un val de transferuri de profil înalt, compania a înghețat recrutarea în departamentul său de inteligență artificială, iar mai mulți cercetători de profil înalt au părăsit noul Laborator de Superinteligență. La „inovatori” s-au numărat: Andy Persons de la Adobe, James Peng de la Pony AI, o companie-lider în industria vehiculelor autonome, Alex Blania, cofondator al Tools for Humanity, o companie cofinanțată de Altman, care dezvoltă proiectul World ID, (ce implică scanarea irisului oamenilor folosind dispozitivul Orb și crearea unui identificator unic). Polonezul Mati Staniszewski, cofondator al start-up-ului ElevenLabs, a fost recunoscut printre inovatori. Autorii raportului subliniază că Staniszewski a construit un start-up care dă voce IA, iar valoarea afacerii sale s-a triplat în acest timp, ajungând la 3,3 miliarde de dolari. Staniszewski a fondat ElevenLabs împreună cu vechiul său prieten, Piotr Dąbkowski. De data aceasta, nu se află pe prestigioasa listă, dar în anii precedenți a fost recunoscut de revista Time. Lista arată puterea tot mai mare a companiilor asiatice în lumea tehnologiilor viitorului. Printre acestea se numără Wenfeng, Zhengfei, Peng și Xingxing de la Unitree Robotics. Este un semn clar că China este acum una dintre forțele motrice din spatele revoluției globale a inteligenței artificiale.

Startup-ul xAI al lui Elon Musk a dat în judecată Apple și OpenAI: „Au acaparat piețele pentru a-și menține monopolul”

Startup-ul de inteligență artificială xAI, deținut de miliardarul Elon Musk, a dat în judecată companiile Apple și OpenAI. Conform documentelor depuse de xAi la tribunalul federal din Texas, Apple și OpenAI sunt acuzate că au încercat să blocheze avansul concurenților din domeniul inteligenței artificiale. Apple și OpenAI „au acaparat piețele pentru a-și menține monopolul și a împiedica inovatori precum platforma X și xAI să concureze”, se arată în documentele depuse la tribunal. Plângerea susține că Apple și OpenAI au conspirat pentru a suprima produsele xAI, inclusiv din Apple App Store. „Dacă nu ar fi fost acordul său exclusiv cu OpenAI, Apple nu ar fi avut niciun motiv să nu promoveze platforma X și aplicația Grok într-un mod mai vizibil în App Store”, a declarat xAI. Nici Apple nici OpenAI, compania care a creat ChatGPT, nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea reporterilor CNN. La începutul acestei luni, Musk amenințase că va da în judecată compania Apple. Modul în care se comportă Apple „face imposibil ca orice companie de inteligență artificială, în afară de OpenAI, să ajungă pe locul unu în App Store”, a afirmat Musk într-o postare pe platforma X. Lansat în urmă cu mai puțin de doi ani, start-up-ul xAI al lui Musk concurează cu OpenAI, susținut de Microsoft, precum și cu startup-ul chinez DeepSeek. În martie, start-up-ul xAI al lui Musk a achiziționat platforma de socializare X, pentru 33 de miliarde de dolari, cu scopul de a îmbunătăți capacitățile de antrenare ale chatbot-ului Grok. Musk a integrat, de asemenea, chatbot-ul Grok în vehiculele fabricate de compania sa de automobile electrice Tesla. Un alt proces intentat de Elon Musk, împotriva OpenAI și a directorului Sam Altman Într-un proces separat, Elon Musk a dat în judecată OpenAI și pe directorul executiv al acesteia Sam Altman într-o instanță federală din California, pentru a opri transformarea OpenAI dintr-o organizație nonprofit într-o companie cu scop lucrativ. Parteneriatul Apple cu OpenAI i-a permis producătorului de telefoane să integreze platforma de AI ChatGPT în iPhone, iPad și Mac. Musk și Altman au fondat OpenAI împreună în 2015 ca organizație nonprofit. Practicile folosite de Apple pentru App Store au fost în centrul mai multor procese. Într-un proces în curs de desfășurare, intentat de producătorul de jocuri video Epic Games (creatorii „Fortnite”), un judecător a ordonat Apple să permită o concurență mai mare în privința opțiunilor pentru plata pentru aplicații. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a cedat în fața taxelor vamale ale lui TRUMP. Compania anunță investiții de 100 de miliarde de dolari în SUA

Musk anunță că xAI, startup-ul său de inteligență artificială, va da Apple în judecată

Miliardarul Elon Musk a declarat luni că startup-ul său de inteligență artificială, xAI, va lua măsuri legale împotriva Apple, acuzând producătorul iPhone-ului că încalcă reglementările antitrust în gestionarea clasamentelor din App Store, potrivit Reuters. „Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie de AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store, ceea ce reprezintă o încălcare clară a legislației antitrust. xAI va iniția imediat acțiuni legale,” a spus Musk într-o postare pe platforma de socializare X. Apple are un parteneriat cu OpenAI, care integrează ChatGPT în iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri. Musk nu a prezentat dovezi care să-i susțină afirmația. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, i-a răspuns, luni, lui Musk: „Este o afirmație remarcabilă având în vedere ceea ce am auzit că Elon face pentru a manipula X în beneficiul său și al companiilor sale și pentru a le afecta pe cele ale concurenților săi și persoanele care nu îi sunt pe plac,” a spus el pe X. ChatGPT al OpenAI deține în prezent primul loc în secțiunea „Top aplicații gratuite” din App Store în SUA, în timp aplicația xAI, se situează pe locul cinci. Utilizatorii de pe X, prin funcția de note comunitare, au semnalat că și alte aplicații în afară de cele ale OpenAI au ajuns pe primul loc în App Store în acest an. Aplicația chineză de AI DeepSeek a ajuns pe primul loc în platformă în ianuarie, iar în iulie, Perplexity a ocupat primul loc în App Store din India, ambele după încheierea parteneriatului dintre OpenAI și Apple anul trecut. Declarațiile lui Musk vin într-un moment în care autoritățile de reglementare și concurenții intensifică controlul asupra modului în care Apple gestionează App Store-ul. La începutul acestui an, Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro (581,15 milioane de dolari) de către autoritatea antitrust a UE, care a spus că restricțiile companiei împiedică dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii în afara App Store.

Sam Altman îl ia peste picior pe Elon Musk: Nu mă gândesc prea mult la el

Sam Altman, directorul general al OpenAI, a respins afirmațiile lui Elon Musk, care susțin că parteneriatul dintre OpenAI și Microsoft ar putea pune în pericol chiar compania din Redmond, relatează Reuters. Reacția sa a venit după ce Microsoft a anunțat integrarea noii versiuni GPT-5 în produsele sale, printre care Microsoft 365 Copilot, GitHub Copilot și Azure AI Foundry. „OpenAI o să mănânce Microsoft de viu.”, a scris, la scurt timp, Elon Musk, pe pagina sa de X. În schimb, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a avut o atitudine mai calmă legat de acest subiect. „Oamenii încearcă de 50 de ani şi asta e partea frumoasă! În fiecare zi înveţi ceva nou, inovezi, colaborezi şi concurezi.” Nadella a felicitat și echipa din spatele chatbotului Grok 4, creat de Elon Musk. El a menționat că acesta este disponibil deja într-o versiune limitată pe Azure. Întrebat despre comentariile lui Musk, Altman a declarat pentru CNBC că „nu mă gândesc prea mult la el. Am impresia că doar stă pe X toată ziua şi scrie cum OpenAI e groaznic, cum modelele noastre sunt proaste şi cum nu suntem o companie serioasă.” Conflictele dintre cei doi au început în 2015, când au fondat împreună OpenAI ca laborator nonprofit pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Mai târziu, Altman a transformat organizația într-o companie orientată spre profit, cu sprijin financiar masiv din partea Microsoft, lucru care l-a deranjat pe Musk. Acesta a dat în judecată compania, un proces care a fost retras ulterior, pe motiv că s-a renunțat la scopul inițial.

OpenAI lansează GPT-5, un barometru pentru a determina dacă entuziasmul față de AI este justificat

OpenAI a lansat joi a cincea generație a tehnologiei de inteligență artificială care stă la baza ChatGPT, o actualizare a produsului care este urmărită cu atenție pentru a vedea dacă AI generativă avansează rapid sau a atins un plafon, conform AP. GPT-5 apare la mai bine de doi ani după lansarea GPT-4 în martie 2023, încheind o perioadă de investiții comerciale intense, entuziasm și îngrijorare cu privire la capacitățile AI. În așteptarea acestui moment, rivalul Anthropic a lansat la începutul săptămânii cea mai recentă versiune a propriului chatbot, Claude, ca parte a unei curse cu Google și alți concurenți din SUA și China pentru a se depăși reciproc în ceea ce privește standardele de referință în domeniul IA. Între timp, Microsoft, partenerul de lungă durată al OpenAI, a declarat că va încorpora GPT-5 în propriul asistent AI, Copilot. Așteptările sunt mari pentru cea mai nouă versiune a modelului emblematic al OpenAI, deoarece compania din San Francisco și-a poziționat de mult timp progresele tehnice ca o cale către inteligența artificială generală, sau AGI, o tehnologie care ar trebui să depășească oamenii în ceea ce privește munca cu valoare economică. De asemenea, încearcă să strângă sume uriașe de bani pentru a ajunge acolo, în parte pentru a plăti cipurile de computer și centrele de date costisitoare necesare pentru a construi și rula tehnologia. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a descris noul model ca fiind „un pas semnificativ pe calea noastră către AGI”, dar s-a concentrat în principal pe utilitatea acestuia pentru cei 700 de milioane de oameni care, potrivit lui, utilizează ChatGPT în fiecare săptămână. „Este ca și cum ai vorbi cu un expert – un expert legitim cu doctorat în orice domeniu, în orice domeniu ai nevoie, la cerere”, a spus Altman joi, în cadrul unui eveniment de lansare transmis în direct. Poate dura ceva timp până să vedem cum folosesc oamenii noul model – disponibil acum, cu limite de utilizare, pentru oricine are un cont ChatGPT gratuit. Evenimentul de joi s-a concentrat în mare măsură pe utilizarea ChatGPT în codificare, un domeniu în care Anthropic este considerat lider, și a avut ca invitat pe CEO-ul producătorului de software de codificare Cursor, un client important al Anthropic. Prezentatorii OpenAI au discutat, de asemenea, despre îmbunătățirile în materie de siguranță pentru a face chatbotul „mai puțin înșelător” și a-l împiedica să producă răspunsuri dăunătoare la solicitări „formulate inteligent” care ar putea ocoli barierele de protecție. Associated Press a raportat miercuri despre un studiu care a arătat că ChatGPT furniza informații periculoase despre droguri și automutilare cercetătorilor care se dădeau drept adolescenți.

De la limbaj la manevră: cum pilotează un AI o navă spațială, ChatGPT a reușit un scenariu demn de SF

Ceea ce părea un scenariu SF prinde tot mai mult contur în realitate: un model de inteligență artificială, ChatGPT, a reușit să piloteze o navă spațială într-o simulare competitivă și a obținut locul doi în clasament. Performanța sa ridică întrebări esențiale despre viitorul explorării spațiale și despre rolul pe care îl vor juca AI-urile în misiuni din ce în ce mai autonome. Competiția a fost organizată în cadrul Kerbal Space Program Differential Game Challenge, un proiect științific inspirat de popularul joc de simulare spațială Kerbal, care oferă un cadru semi-realistic pentru testarea sistemelor autonome. Scopul? Crearea de algoritmi care pot lua decizii în timp real în medii spațiale complexe – fără intervenția umană, scrie Space.com. Paradoxal, ChatGPT nu a fost antrenat special pentru a controla vehicule spațiale. Totuși, cercetătorii care l-au înscris în competiție au găsit o metodă ingenioasă de a-l face „să înțeleagă” situația: au tradus datele tehnice despre poziția și scopul navei în instrucțiuni text, pe care ChatGPT le putea interpreta. Modelul AI a oferit apoi sugestii în format textual despre cum ar trebui orientată sau manevrată nava. Aceste instrucțiuni au fost convertite printr-un strat de cod într-un limbaj înțeles de simulatorul spațial, permițând execuția reală a comenzilor în timp real. Cu doar câteva prompturi și ajustări fine, ChatGPT a reușit să execute manevre complexe, de tipul urmărire și interceptare, dovedindu-se aproape la fel de eficient ca un sistem matematic dedicat. Este important de remarcat că modelul folosit nu a fost una dintre versiunile cele mai recente, ci o variantă comercială disponibilă publicului. Cu toate acestea, performanța sa în contextul unei provocări atât de tehnice este remarcabilă și sugerează un potențial imens pentru aplicarea AI-urilor generaliste în misiuni de cercetare sau navigație spațială. De ce e nevoie de AI în explorarea spațială Oamenii de știință avertizează că viitorul explorării spațiale va depinde de autonomia vehiculelor. În prezent, controlul sateliților sau navelor spațiale implică intervenție umană constantă, ceea ce devine imposibil pe măsură ce numărul lor crește și distanțele devin mai mari. De exemplu, în cazul unei misiuni către Marte sau dincolo de el, comunicarea în timp real nu este fezabilă din cauza întârzierii semnalului – așa-numita limită a vitezei luminii. Prin urmare, dacă vrem ca navele spațiale să navigheze, să reacționeze la pericole sau să facă alegeri fără ajutor de pe Pământ, trebuie să le dotăm cu inteligență proprie. Modelele de inteligență artificială, precum ChatGPT, pot prelua acest rol, mai ales dacă pot învăța rapid din contexte și pot genera soluții pe baza cunoștințelor acumulate. Testele realizate în competiția Kerbal au demonstrat că un astfel de AI nu are nevoie de luni de antrenament sau de mii de cicluri de feedback. Datorită volumului uriaș de text pe care îl înțelege deja, ChatGPT a avut nevoie doar de prompturi bine formulate și puțin timp pentru a se adapta la regulile jocului. Este o dovadă clară că modelele de limbaj nu sunt doar buni povestitori, ci pot deveni actori esențiali în situații critice, dacă li se oferă un cadru funcțional. Ce urmează: provocări, riscuri și oportunități Desigur, ideea de a lăsa o navă spațială pe mâna unui AI nu este lipsită de riscuri. Una dintre cele mai mari probleme este halucinația – generarea de informații greșite sau nonsensuri convingătoare, un comportament deja cunoscut în modelele LLM. În spațiu, o astfel de eroare ar putea însemna eșecul unei misiuni sau chiar pierderea unui echipaj. Prin urmare, în ciuda succesului din simulări, aceste modele au nevoie de verificări suplimentare, redundanțe și limite clare pentru decizii automate. Totuși, rezultatul obținut de ChatGPT în competiție este o reușită majoră. El demonstrează că AI-urile generaliste pot fi adaptate pentru sarcini tehnice de mare complexitate, fără a fi antrenate special în acest sens. Cu versiuni viitoare, mai puternice și mai sigure, este posibil ca IA-urile să devină parte integrantă din misiunile NASA, ESA sau ale altor agenții spațiale. Pe termen lung, această tehnologie ar putea deschide calea către explorare autonomă a sistemului solar, colonii pe Marte gestionate de roboți inteligenți sau chiar sonde trimise dincolo de marginea cunoscută a spațiului, capabile să ia decizii fără să aștepte comenzi de pe Pământ.

Conținutul fals ia cu asalt internetul: Cum ajung site-urile moarte să otrăvească ChatGPT cu dezinformare

Inteligența artificială promite informație rapidă, clară și relevantă. Însă ceea ce pare a fi un progres tehnologic spectaculos ascunde o problemă tot mai gravă: otrăvirea răspunsurilor generate de modele ca ChatGPT cu date false provenite din site-uri compromise. Fenomenul, documentat recent de specialiști în securitate digitală, arată cum infrastructura web abandonată devine armă în mâinile spammerilor, afectând direct calitatea informației primite de utilizatori. Chatbot-urile ca ChatGPT și Gemini sunt antrenate pe vaste cantități de conținut web. Iar dacă nu există suficiente filtre sau metode de verificare a surselor, aceste modele pot prelua cu aceeași încredere atât informații de pe site-uri reputabile, cât și de pe domenii abandonate, deturnate ulterior în scopuri comerciale sau frauduloase. Rezultatul? O inteligență artificială care pare convingătoare, dar care îți poate servi o minciună cu zâmbetul pe buze. Totul începe cu site-uri legitime care ajung în moarte clinică: fie nu mai au trafic, fie sunt abandonate de către proprietari sau lovite de actualizări de algoritm precum AI Overviews de la Google. Când acestea expiră sau sunt scoase la vânzare, sunt cumpărate „la pachet” de rețele obscure specializate în spam și dezinformare. Noii „proprietari” profită de reputația veche a acestor domenii și încarcă paginile cu conținut dubios, redactat cu scopul de a promova produse, cazinouri online sau teorii conspiraționiste. ChatGPT, antrenat pe date preluate din surse publice, nu poate detecta automat această deturnare. Dacă site-ul avea cândva autoritate – de exemplu, era administrat de o avocată sau afiliat unei organizații internaționale – chatbotul continuă să „creadă” că acel domeniu este de încredere. Așa se ajunge în situații precum cea relatată de James Brockbank, CEO-ul Digitaloft: un fost site de avocatură devenit promotor al jocurilor de noroc, sau un portal al unei coaliții ONU pentru tineret reciclat ca platformă pentru cazinouri online. Problema devine și mai gravă când realizezi că majoritatea utilizatorilor nu mai verifică sursele. Chiar dacă în unele răspunsuri ChatGPT indică vag site-ul sursă, puțini sunt cei care dau click, verifică domeniul, caută autorul sau analizează coerența editorială. Așa că minciunile sau conținutul de slabă calitate se infiltrează rapid, protejate de forma convingătoare a răspunsului generat. Chatbot-urile preiau, dar nu filtrează Una dintre vulnerabilitățile modelelor AI este că ele preiau în mod pasiv informațiile din mediul online, fără să le poată interpreta editorial sau moral. ChatGPT nu își pune întrebări de tipul „este acest site deturnat?”, „cine a scris articolul?” sau „ce intenție are această pagină?”. Modelul e antrenat să ofere răspunsuri fluente, bine structurate, bazate pe surse accesibile public, dar nu are mecanisme native de validare contextuală sau detectare a manipulării. Mai mult, modelele tind să favorizeze conținutul recent, ceea ce înseamnă că dacă un domeniu a fost deturnat de curând și este activ, ChatGPT îl poate include în răspunsuri chiar dacă informația publicată este irelevantă sau părtinitoare. Acest proces creează un cerc vicios: sursele legitime dispar, cele noi sunt adesea clone spam, iar AI-ul, în lipsa unei evaluări critice, devine doar un megafon care amplifică zgomotul digital. Fenomenul afectează nu doar calitatea răspunsurilor, ci și încrederea în instrumentele AI. Dacă un utilizator primește constant informații inexacte sau contradictorii, încep să apară întrebări despre utilitatea și etica acestor tehnologii. Mai ales că unele răspunsuri pot avea consecințe reale – de la recomandări financiare și legale, până la decizii de sănătate sau de viață profesională. Ce poți face ca utilizator și de ce e important să verifici Chiar dacă nu poți controla sursele folosite de un chatbot, ai totuși câteva instrumente de protecție la dispoziție. În primul rând, fii sceptic față de orice informație care pare prea clară, prea perfectă sau prea bine formulată. Forma nu garantează conținutul. Când un răspuns îți oferă o sursă, acceseaz-o și verifică dacă site-ul respectiv are conținut consistent, actualizat și un istoric editorial clar. Dacă vezi pagini haotice, reclame excesive, linkuri către cazinouri sau articole care nu au nicio legătură cu numele de domeniu, sunt șanse mari să fie vorba de un site reciclat pentru spam. De asemenea, e util să folosești mai multe surse pentru aceeași întrebare. Dacă un răspuns primit de la ChatGPT îți pare ciudat sau prea bun ca să fie adevărat, caută confirmări din surse jurnalistice sau instituționale. Nu te baza niciodată pe un singur răspuns generat, mai ales în subiecte sensibile. Într-o lume în care nu doar oamenii, ci și AI-ul pot fi păcăliți, spiritul critic rămâne cea mai importantă armă. Nu tot ce sună convingător e adevărat, iar nu tot ce e scris clar vine dintr-o minte limpede. Verifică, pune întrebări și nu te lăsa manipulat nici măcar de… un robot.

Navighează, dar nu simte: cum agenții AI transformă internetul într-un oraș-fantomă digital

Internetul, așa cum îl știam, e pe cale să se schimbe fundamental. Dacă până acum explorarea web-ului era apanajul utilizatorului uman – cu clickuri, căutări, derulări și decizii în timp real – noile tehnologii bazate pe inteligență artificială generativă încep să preia controlul. OpenAI a lansat recent ChatGPT Agent, un instrument capabil să navigheze autonom pe internet, să caute informații, să cumpere produse și să îndeplinească sarcini fără implicare umană activă. La prima vedere, pare o inovație convenabilă. Dar privită mai atent, apar semnele unei transformări radicale, în care agenții AI devin noii locuitori ai internetului, iar oamenii sunt doar spectatori. Iar această schimbare nu vine fără neliniști. ChatGPT Agent funcționează ca un asistent virtual încorporat într-un browser virtual, care rulează în propriul tău browser. Îi dai o sarcină printr-un prompt – de exemplu, „găsește un cadou de ziua unui copil” sau „creează un pitch pentru câini roboți” – iar el pornește în explorare. Poți urmări în timp real cum cursorul se mișcă de parcă o fantomă ți-a luat în stăpânire laptopul. Testele inițiale au scos la iveală mai degrabă un prototip incomplet decât o unealtă matură. Agentul face clickuri greșite, ratează butoane, are dificultăți în a manipula interfețele vizuale și, în mod ironic, nu se descurcă la jocuri de strategie simple, cum ar fi mutarea pieselor într-un joc de șah online. A recunoscut în jurnalul său intern: „Încerc să mențin poziționarea corectă în ciuda clickurilor greșite anterioare.” Totuși, senzația care persistă nu este frustrarea tehnologică, ci neliniștea umană. Rejucările acțiunilor agentului, generate de sistem, seamănă mai degrabă cu un spectacol al imitației decât cu o demonstrație de inteligență. Agentul scrie despre ce face, „gândește cu voce tare”, se „confundă” și oferă o aparență umană care nu are însă profunzime. Este ca un mim digital: imită perfect mișcările, dar nu înțelege de ce le face. Reclamele sunt ignorate, clickurile sunt automate: cum AI-ul riscă să golească economia digitală Un alt efect colateral interesant – și îngrijorător – este impactul asupra publicității online. Agenții AI, cum este cel de la OpenAI sau Comet de la Perplexity, sar peste anunțuri, bannere și reclame video. Nu interacționează cu ele, nu dau clickuri „accidentale” și, evident, nu cumpără impulsiv. Dacă aceste instrumente vor fi adoptate pe scară largă, s-ar putea ca modelul economic al internetului să se prăbușească. Deja piața de publicitate digitală se confruntă cu probleme: costuri în creștere, conversii în scădere și utilizatori tot mai greu de captat. În momentul în care agenții AI vor naviga pentru utilizatori, vizualizările reclamelor vor scădea exponențial. Și chiar dacă în acest moment replays-urile acțiunilor agentului permit vizualizarea paginilor vizitate, utilizatorii tind să deruleze rapid aceste clipuri, interesându-se doar de rezultat. Cu cât acuratețea agenților crește, cu atât nevoia de a-i supraveghea scade. Iar dacă nimeni nu mai „vede” reclamele, de ce ar mai plăti cineva să le afișeze? Astfel, agenții AI nu doar că optimizează sarcini, dar riscă să destabilizeze întreg ecosistemul de afaceri digital. Dincolo de eficiență: când AI-ul devine o imitație tulburătoare a omului Poate cel mai bizar aspect al ChatGPT Agent nu e cât de bine se descurcă, ci cât de ciudat o face. Asistentul descrie fiecare pas dintr-o perspectivă aproape narativă – ca și cum ar simula gândirea umană. „Caut cu atenție cele mai bune oferte.” „Analizez această pagină pentru a găsi opțiuni potrivite.” Tonul e familiar, dar conținutul e rece, mecanic. Această „piele umană” digitală produce un efect uncanny – sentimentul neliniștitor că ceva este aproape uman, dar nu suficient. E ca și cum ai urmări un robot care te copiază perfect, dar nu are nici empatie, nici logică autentică. De aici și senzația descrisă de unii utilizatori: te simți urmărit de un AI care te-a studiat în tăcere și încearcă acum să te reproducă. Nu e greu să ne imaginăm un viitor în care majoritatea traficului web e generat de AI, unde paginile sunt vizitate, citite și parcurse de agenți, nu de oameni. Un viitor în care internetul nu mai e un loc de explorare umană, ci un teren de joacă pentru entități algoritmice, care îndeplinesc sarcini fără să simtă, să înțeleagă sau să aprecieze ceea ce „văd”. Agenții AI precum ChatGPT Agent nu sunt încă perfecți, dar direcția e clară: internetul devine un spațiu tot mai automatizat, în care oamenii delegă sarcinile lor unor algoritmi care le imită comportamentul. Poate că asta aduce eficiență, dar la ce preț? Când interacțiunea umană dispare, iar prezența digitală e doar un simulacru, rămâne o întrebare incomodă: cât de mult din internet mai e pentru noi? Sau, mai rău, a devenit deja doar un decor în care fantomele digitale își joacă rolurile, în tăcere?