Startup-ul xAI al lui Elon Musk a dat în judecată Apple și OpenAI: „Au acaparat piețele pentru a-și menține monopolul”
Startup-ul de inteligență artificială xAI, deținut de miliardarul Elon Musk, a dat în judecată companiile Apple și OpenAI. Conform documentelor depuse de xAi la tribunalul federal din Texas, Apple și OpenAI sunt acuzate că au încercat să blocheze avansul concurenților din domeniul inteligenței artificiale. Apple și OpenAI „au acaparat piețele pentru a-și menține monopolul și a împiedica inovatori precum platforma X și xAI să concureze”, se arată în documentele depuse la tribunal. Plângerea susține că Apple și OpenAI au conspirat pentru a suprima produsele xAI, inclusiv din Apple App Store. „Dacă nu ar fi fost acordul său exclusiv cu OpenAI, Apple nu ar fi avut niciun motiv să nu promoveze platforma X și aplicația Grok într-un mod mai vizibil în App Store”, a declarat xAI. Nici Apple nici OpenAI, compania care a creat ChatGPT, nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea reporterilor CNN. La începutul acestei luni, Musk amenințase că va da în judecată compania Apple. Modul în care se comportă Apple „face imposibil ca orice companie de inteligență artificială, în afară de OpenAI, să ajungă pe locul unu în App Store”, a afirmat Musk într-o postare pe platforma X. Lansat în urmă cu mai puțin de doi ani, start-up-ul xAI al lui Musk concurează cu OpenAI, susținut de Microsoft, precum și cu startup-ul chinez DeepSeek. În martie, start-up-ul xAI al lui Musk a achiziționat platforma de socializare X, pentru 33 de miliarde de dolari, cu scopul de a îmbunătăți capacitățile de antrenare ale chatbot-ului Grok. Musk a integrat, de asemenea, chatbot-ul Grok în vehiculele fabricate de compania sa de automobile electrice Tesla. Un alt proces intentat de Elon Musk, împotriva OpenAI și a directorului Sam Altman Într-un proces separat, Elon Musk a dat în judecată OpenAI și pe directorul executiv al acesteia Sam Altman într-o instanță federală din California, pentru a opri transformarea OpenAI dintr-o organizație nonprofit într-o companie cu scop lucrativ. Parteneriatul Apple cu OpenAI i-a permis producătorului de telefoane să integreze platforma de AI ChatGPT în iPhone, iPad și Mac. Musk și Altman au fondat OpenAI împreună în 2015 ca organizație nonprofit. Practicile folosite de Apple pentru App Store au fost în centrul mai multor procese. Într-un proces în curs de desfășurare, intentat de producătorul de jocuri video Epic Games (creatorii „Fortnite”), un judecător a ordonat Apple să permită o concurență mai mare în privința opțiunilor pentru plata pentru aplicații. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a cedat în fața taxelor vamale ale lui TRUMP. Compania anunță investiții de 100 de miliarde de dolari în SUA
Musk anunță că xAI, startup-ul său de inteligență artificială, va da Apple în judecată
Miliardarul Elon Musk a declarat luni că startup-ul său de inteligență artificială, xAI, va lua măsuri legale împotriva Apple, acuzând producătorul iPhone-ului că încalcă reglementările antitrust în gestionarea clasamentelor din App Store, potrivit Reuters. „Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie de AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store, ceea ce reprezintă o încălcare clară a legislației antitrust. xAI va iniția imediat acțiuni legale,” a spus Musk într-o postare pe platforma de socializare X. Apple are un parteneriat cu OpenAI, care integrează ChatGPT în iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri. Musk nu a prezentat dovezi care să-i susțină afirmația. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, i-a răspuns, luni, lui Musk: „Este o afirmație remarcabilă având în vedere ceea ce am auzit că Elon face pentru a manipula X în beneficiul său și al companiilor sale și pentru a le afecta pe cele ale concurenților săi și persoanele care nu îi sunt pe plac,” a spus el pe X. ChatGPT al OpenAI deține în prezent primul loc în secțiunea „Top aplicații gratuite” din App Store în SUA, în timp aplicația xAI, se situează pe locul cinci. Utilizatorii de pe X, prin funcția de note comunitare, au semnalat că și alte aplicații în afară de cele ale OpenAI au ajuns pe primul loc în App Store în acest an. Aplicația chineză de AI DeepSeek a ajuns pe primul loc în platformă în ianuarie, iar în iulie, Perplexity a ocupat primul loc în App Store din India, ambele după încheierea parteneriatului dintre OpenAI și Apple anul trecut. Declarațiile lui Musk vin într-un moment în care autoritățile de reglementare și concurenții intensifică controlul asupra modului în care Apple gestionează App Store-ul. La începutul acestui an, Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro (581,15 milioane de dolari) de către autoritatea antitrust a UE, care a spus că restricțiile companiei împiedică dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii în afara App Store.
Sam Altman îl ia peste picior pe Elon Musk: Nu mă gândesc prea mult la el
Sam Altman, directorul general al OpenAI, a respins afirmațiile lui Elon Musk, care susțin că parteneriatul dintre OpenAI și Microsoft ar putea pune în pericol chiar compania din Redmond, relatează Reuters. Reacția sa a venit după ce Microsoft a anunțat integrarea noii versiuni GPT-5 în produsele sale, printre care Microsoft 365 Copilot, GitHub Copilot și Azure AI Foundry. „OpenAI o să mănânce Microsoft de viu.”, a scris, la scurt timp, Elon Musk, pe pagina sa de X. În schimb, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a avut o atitudine mai calmă legat de acest subiect. „Oamenii încearcă de 50 de ani şi asta e partea frumoasă! În fiecare zi înveţi ceva nou, inovezi, colaborezi şi concurezi.” Nadella a felicitat și echipa din spatele chatbotului Grok 4, creat de Elon Musk. El a menționat că acesta este disponibil deja într-o versiune limitată pe Azure. Întrebat despre comentariile lui Musk, Altman a declarat pentru CNBC că „nu mă gândesc prea mult la el. Am impresia că doar stă pe X toată ziua şi scrie cum OpenAI e groaznic, cum modelele noastre sunt proaste şi cum nu suntem o companie serioasă.” Conflictele dintre cei doi au început în 2015, când au fondat împreună OpenAI ca laborator nonprofit pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Mai târziu, Altman a transformat organizația într-o companie orientată spre profit, cu sprijin financiar masiv din partea Microsoft, lucru care l-a deranjat pe Musk. Acesta a dat în judecată compania, un proces care a fost retras ulterior, pe motiv că s-a renunțat la scopul inițial.
OpenAI lansează GPT-5, un barometru pentru a determina dacă entuziasmul față de AI este justificat
OpenAI a lansat joi a cincea generație a tehnologiei de inteligență artificială care stă la baza ChatGPT, o actualizare a produsului care este urmărită cu atenție pentru a vedea dacă AI generativă avansează rapid sau a atins un plafon, conform AP. GPT-5 apare la mai bine de doi ani după lansarea GPT-4 în martie 2023, încheind o perioadă de investiții comerciale intense, entuziasm și îngrijorare cu privire la capacitățile AI. În așteptarea acestui moment, rivalul Anthropic a lansat la începutul săptămânii cea mai recentă versiune a propriului chatbot, Claude, ca parte a unei curse cu Google și alți concurenți din SUA și China pentru a se depăși reciproc în ceea ce privește standardele de referință în domeniul IA. Între timp, Microsoft, partenerul de lungă durată al OpenAI, a declarat că va încorpora GPT-5 în propriul asistent AI, Copilot. Așteptările sunt mari pentru cea mai nouă versiune a modelului emblematic al OpenAI, deoarece compania din San Francisco și-a poziționat de mult timp progresele tehnice ca o cale către inteligența artificială generală, sau AGI, o tehnologie care ar trebui să depășească oamenii în ceea ce privește munca cu valoare economică. De asemenea, încearcă să strângă sume uriașe de bani pentru a ajunge acolo, în parte pentru a plăti cipurile de computer și centrele de date costisitoare necesare pentru a construi și rula tehnologia. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a descris noul model ca fiind „un pas semnificativ pe calea noastră către AGI”, dar s-a concentrat în principal pe utilitatea acestuia pentru cei 700 de milioane de oameni care, potrivit lui, utilizează ChatGPT în fiecare săptămână. „Este ca și cum ai vorbi cu un expert – un expert legitim cu doctorat în orice domeniu, în orice domeniu ai nevoie, la cerere”, a spus Altman joi, în cadrul unui eveniment de lansare transmis în direct. Poate dura ceva timp până să vedem cum folosesc oamenii noul model – disponibil acum, cu limite de utilizare, pentru oricine are un cont ChatGPT gratuit. Evenimentul de joi s-a concentrat în mare măsură pe utilizarea ChatGPT în codificare, un domeniu în care Anthropic este considerat lider, și a avut ca invitat pe CEO-ul producătorului de software de codificare Cursor, un client important al Anthropic. Prezentatorii OpenAI au discutat, de asemenea, despre îmbunătățirile în materie de siguranță pentru a face chatbotul „mai puțin înșelător” și a-l împiedica să producă răspunsuri dăunătoare la solicitări „formulate inteligent” care ar putea ocoli barierele de protecție. Associated Press a raportat miercuri despre un studiu care a arătat că ChatGPT furniza informații periculoase despre droguri și automutilare cercetătorilor care se dădeau drept adolescenți.
De la limbaj la manevră: cum pilotează un AI o navă spațială, ChatGPT a reușit un scenariu demn de SF
Ceea ce părea un scenariu SF prinde tot mai mult contur în realitate: un model de inteligență artificială, ChatGPT, a reușit să piloteze o navă spațială într-o simulare competitivă și a obținut locul doi în clasament. Performanța sa ridică întrebări esențiale despre viitorul explorării spațiale și despre rolul pe care îl vor juca AI-urile în misiuni din ce în ce mai autonome. Competiția a fost organizată în cadrul Kerbal Space Program Differential Game Challenge, un proiect științific inspirat de popularul joc de simulare spațială Kerbal, care oferă un cadru semi-realistic pentru testarea sistemelor autonome. Scopul? Crearea de algoritmi care pot lua decizii în timp real în medii spațiale complexe – fără intervenția umană, scrie Space.com. Paradoxal, ChatGPT nu a fost antrenat special pentru a controla vehicule spațiale. Totuși, cercetătorii care l-au înscris în competiție au găsit o metodă ingenioasă de a-l face „să înțeleagă” situația: au tradus datele tehnice despre poziția și scopul navei în instrucțiuni text, pe care ChatGPT le putea interpreta. Modelul AI a oferit apoi sugestii în format textual despre cum ar trebui orientată sau manevrată nava. Aceste instrucțiuni au fost convertite printr-un strat de cod într-un limbaj înțeles de simulatorul spațial, permițând execuția reală a comenzilor în timp real. Cu doar câteva prompturi și ajustări fine, ChatGPT a reușit să execute manevre complexe, de tipul urmărire și interceptare, dovedindu-se aproape la fel de eficient ca un sistem matematic dedicat. Este important de remarcat că modelul folosit nu a fost una dintre versiunile cele mai recente, ci o variantă comercială disponibilă publicului. Cu toate acestea, performanța sa în contextul unei provocări atât de tehnice este remarcabilă și sugerează un potențial imens pentru aplicarea AI-urilor generaliste în misiuni de cercetare sau navigație spațială. De ce e nevoie de AI în explorarea spațială Oamenii de știință avertizează că viitorul explorării spațiale va depinde de autonomia vehiculelor. În prezent, controlul sateliților sau navelor spațiale implică intervenție umană constantă, ceea ce devine imposibil pe măsură ce numărul lor crește și distanțele devin mai mari. De exemplu, în cazul unei misiuni către Marte sau dincolo de el, comunicarea în timp real nu este fezabilă din cauza întârzierii semnalului – așa-numita limită a vitezei luminii. Prin urmare, dacă vrem ca navele spațiale să navigheze, să reacționeze la pericole sau să facă alegeri fără ajutor de pe Pământ, trebuie să le dotăm cu inteligență proprie. Modelele de inteligență artificială, precum ChatGPT, pot prelua acest rol, mai ales dacă pot învăța rapid din contexte și pot genera soluții pe baza cunoștințelor acumulate. Testele realizate în competiția Kerbal au demonstrat că un astfel de AI nu are nevoie de luni de antrenament sau de mii de cicluri de feedback. Datorită volumului uriaș de text pe care îl înțelege deja, ChatGPT a avut nevoie doar de prompturi bine formulate și puțin timp pentru a se adapta la regulile jocului. Este o dovadă clară că modelele de limbaj nu sunt doar buni povestitori, ci pot deveni actori esențiali în situații critice, dacă li se oferă un cadru funcțional. Ce urmează: provocări, riscuri și oportunități Desigur, ideea de a lăsa o navă spațială pe mâna unui AI nu este lipsită de riscuri. Una dintre cele mai mari probleme este halucinația – generarea de informații greșite sau nonsensuri convingătoare, un comportament deja cunoscut în modelele LLM. În spațiu, o astfel de eroare ar putea însemna eșecul unei misiuni sau chiar pierderea unui echipaj. Prin urmare, în ciuda succesului din simulări, aceste modele au nevoie de verificări suplimentare, redundanțe și limite clare pentru decizii automate. Totuși, rezultatul obținut de ChatGPT în competiție este o reușită majoră. El demonstrează că AI-urile generaliste pot fi adaptate pentru sarcini tehnice de mare complexitate, fără a fi antrenate special în acest sens. Cu versiuni viitoare, mai puternice și mai sigure, este posibil ca IA-urile să devină parte integrantă din misiunile NASA, ESA sau ale altor agenții spațiale. Pe termen lung, această tehnologie ar putea deschide calea către explorare autonomă a sistemului solar, colonii pe Marte gestionate de roboți inteligenți sau chiar sonde trimise dincolo de marginea cunoscută a spațiului, capabile să ia decizii fără să aștepte comenzi de pe Pământ.
Conținutul fals ia cu asalt internetul: Cum ajung site-urile moarte să otrăvească ChatGPT cu dezinformare
Inteligența artificială promite informație rapidă, clară și relevantă. Însă ceea ce pare a fi un progres tehnologic spectaculos ascunde o problemă tot mai gravă: otrăvirea răspunsurilor generate de modele ca ChatGPT cu date false provenite din site-uri compromise. Fenomenul, documentat recent de specialiști în securitate digitală, arată cum infrastructura web abandonată devine armă în mâinile spammerilor, afectând direct calitatea informației primite de utilizatori. Chatbot-urile ca ChatGPT și Gemini sunt antrenate pe vaste cantități de conținut web. Iar dacă nu există suficiente filtre sau metode de verificare a surselor, aceste modele pot prelua cu aceeași încredere atât informații de pe site-uri reputabile, cât și de pe domenii abandonate, deturnate ulterior în scopuri comerciale sau frauduloase. Rezultatul? O inteligență artificială care pare convingătoare, dar care îți poate servi o minciună cu zâmbetul pe buze. Totul începe cu site-uri legitime care ajung în moarte clinică: fie nu mai au trafic, fie sunt abandonate de către proprietari sau lovite de actualizări de algoritm precum AI Overviews de la Google. Când acestea expiră sau sunt scoase la vânzare, sunt cumpărate „la pachet” de rețele obscure specializate în spam și dezinformare. Noii „proprietari” profită de reputația veche a acestor domenii și încarcă paginile cu conținut dubios, redactat cu scopul de a promova produse, cazinouri online sau teorii conspiraționiste. ChatGPT, antrenat pe date preluate din surse publice, nu poate detecta automat această deturnare. Dacă site-ul avea cândva autoritate – de exemplu, era administrat de o avocată sau afiliat unei organizații internaționale – chatbotul continuă să „creadă” că acel domeniu este de încredere. Așa se ajunge în situații precum cea relatată de James Brockbank, CEO-ul Digitaloft: un fost site de avocatură devenit promotor al jocurilor de noroc, sau un portal al unei coaliții ONU pentru tineret reciclat ca platformă pentru cazinouri online. Problema devine și mai gravă când realizezi că majoritatea utilizatorilor nu mai verifică sursele. Chiar dacă în unele răspunsuri ChatGPT indică vag site-ul sursă, puțini sunt cei care dau click, verifică domeniul, caută autorul sau analizează coerența editorială. Așa că minciunile sau conținutul de slabă calitate se infiltrează rapid, protejate de forma convingătoare a răspunsului generat. Chatbot-urile preiau, dar nu filtrează Una dintre vulnerabilitățile modelelor AI este că ele preiau în mod pasiv informațiile din mediul online, fără să le poată interpreta editorial sau moral. ChatGPT nu își pune întrebări de tipul „este acest site deturnat?”, „cine a scris articolul?” sau „ce intenție are această pagină?”. Modelul e antrenat să ofere răspunsuri fluente, bine structurate, bazate pe surse accesibile public, dar nu are mecanisme native de validare contextuală sau detectare a manipulării. Mai mult, modelele tind să favorizeze conținutul recent, ceea ce înseamnă că dacă un domeniu a fost deturnat de curând și este activ, ChatGPT îl poate include în răspunsuri chiar dacă informația publicată este irelevantă sau părtinitoare. Acest proces creează un cerc vicios: sursele legitime dispar, cele noi sunt adesea clone spam, iar AI-ul, în lipsa unei evaluări critice, devine doar un megafon care amplifică zgomotul digital. Fenomenul afectează nu doar calitatea răspunsurilor, ci și încrederea în instrumentele AI. Dacă un utilizator primește constant informații inexacte sau contradictorii, încep să apară întrebări despre utilitatea și etica acestor tehnologii. Mai ales că unele răspunsuri pot avea consecințe reale – de la recomandări financiare și legale, până la decizii de sănătate sau de viață profesională. Ce poți face ca utilizator și de ce e important să verifici Chiar dacă nu poți controla sursele folosite de un chatbot, ai totuși câteva instrumente de protecție la dispoziție. În primul rând, fii sceptic față de orice informație care pare prea clară, prea perfectă sau prea bine formulată. Forma nu garantează conținutul. Când un răspuns îți oferă o sursă, acceseaz-o și verifică dacă site-ul respectiv are conținut consistent, actualizat și un istoric editorial clar. Dacă vezi pagini haotice, reclame excesive, linkuri către cazinouri sau articole care nu au nicio legătură cu numele de domeniu, sunt șanse mari să fie vorba de un site reciclat pentru spam. De asemenea, e util să folosești mai multe surse pentru aceeași întrebare. Dacă un răspuns primit de la ChatGPT îți pare ciudat sau prea bun ca să fie adevărat, caută confirmări din surse jurnalistice sau instituționale. Nu te baza niciodată pe un singur răspuns generat, mai ales în subiecte sensibile. Într-o lume în care nu doar oamenii, ci și AI-ul pot fi păcăliți, spiritul critic rămâne cea mai importantă armă. Nu tot ce sună convingător e adevărat, iar nu tot ce e scris clar vine dintr-o minte limpede. Verifică, pune întrebări și nu te lăsa manipulat nici măcar de… un robot.
Navighează, dar nu simte: cum agenții AI transformă internetul într-un oraș-fantomă digital
Internetul, așa cum îl știam, e pe cale să se schimbe fundamental. Dacă până acum explorarea web-ului era apanajul utilizatorului uman – cu clickuri, căutări, derulări și decizii în timp real – noile tehnologii bazate pe inteligență artificială generativă încep să preia controlul. OpenAI a lansat recent ChatGPT Agent, un instrument capabil să navigheze autonom pe internet, să caute informații, să cumpere produse și să îndeplinească sarcini fără implicare umană activă. La prima vedere, pare o inovație convenabilă. Dar privită mai atent, apar semnele unei transformări radicale, în care agenții AI devin noii locuitori ai internetului, iar oamenii sunt doar spectatori. Iar această schimbare nu vine fără neliniști. ChatGPT Agent funcționează ca un asistent virtual încorporat într-un browser virtual, care rulează în propriul tău browser. Îi dai o sarcină printr-un prompt – de exemplu, „găsește un cadou de ziua unui copil” sau „creează un pitch pentru câini roboți” – iar el pornește în explorare. Poți urmări în timp real cum cursorul se mișcă de parcă o fantomă ți-a luat în stăpânire laptopul. Testele inițiale au scos la iveală mai degrabă un prototip incomplet decât o unealtă matură. Agentul face clickuri greșite, ratează butoane, are dificultăți în a manipula interfețele vizuale și, în mod ironic, nu se descurcă la jocuri de strategie simple, cum ar fi mutarea pieselor într-un joc de șah online. A recunoscut în jurnalul său intern: „Încerc să mențin poziționarea corectă în ciuda clickurilor greșite anterioare.” Totuși, senzația care persistă nu este frustrarea tehnologică, ci neliniștea umană. Rejucările acțiunilor agentului, generate de sistem, seamănă mai degrabă cu un spectacol al imitației decât cu o demonstrație de inteligență. Agentul scrie despre ce face, „gândește cu voce tare”, se „confundă” și oferă o aparență umană care nu are însă profunzime. Este ca un mim digital: imită perfect mișcările, dar nu înțelege de ce le face. Reclamele sunt ignorate, clickurile sunt automate: cum AI-ul riscă să golească economia digitală Un alt efect colateral interesant – și îngrijorător – este impactul asupra publicității online. Agenții AI, cum este cel de la OpenAI sau Comet de la Perplexity, sar peste anunțuri, bannere și reclame video. Nu interacționează cu ele, nu dau clickuri „accidentale” și, evident, nu cumpără impulsiv. Dacă aceste instrumente vor fi adoptate pe scară largă, s-ar putea ca modelul economic al internetului să se prăbușească. Deja piața de publicitate digitală se confruntă cu probleme: costuri în creștere, conversii în scădere și utilizatori tot mai greu de captat. În momentul în care agenții AI vor naviga pentru utilizatori, vizualizările reclamelor vor scădea exponențial. Și chiar dacă în acest moment replays-urile acțiunilor agentului permit vizualizarea paginilor vizitate, utilizatorii tind să deruleze rapid aceste clipuri, interesându-se doar de rezultat. Cu cât acuratețea agenților crește, cu atât nevoia de a-i supraveghea scade. Iar dacă nimeni nu mai „vede” reclamele, de ce ar mai plăti cineva să le afișeze? Astfel, agenții AI nu doar că optimizează sarcini, dar riscă să destabilizeze întreg ecosistemul de afaceri digital. Dincolo de eficiență: când AI-ul devine o imitație tulburătoare a omului Poate cel mai bizar aspect al ChatGPT Agent nu e cât de bine se descurcă, ci cât de ciudat o face. Asistentul descrie fiecare pas dintr-o perspectivă aproape narativă – ca și cum ar simula gândirea umană. „Caut cu atenție cele mai bune oferte.” „Analizez această pagină pentru a găsi opțiuni potrivite.” Tonul e familiar, dar conținutul e rece, mecanic. Această „piele umană” digitală produce un efect uncanny – sentimentul neliniștitor că ceva este aproape uman, dar nu suficient. E ca și cum ai urmări un robot care te copiază perfect, dar nu are nici empatie, nici logică autentică. De aici și senzația descrisă de unii utilizatori: te simți urmărit de un AI care te-a studiat în tăcere și încearcă acum să te reproducă. Nu e greu să ne imaginăm un viitor în care majoritatea traficului web e generat de AI, unde paginile sunt vizitate, citite și parcurse de agenți, nu de oameni. Un viitor în care internetul nu mai e un loc de explorare umană, ci un teren de joacă pentru entități algoritmice, care îndeplinesc sarcini fără să simtă, să înțeleagă sau să aprecieze ceea ce „văd”. Agenții AI precum ChatGPT Agent nu sunt încă perfecți, dar direcția e clară: internetul devine un spațiu tot mai automatizat, în care oamenii delegă sarcinile lor unor algoritmi care le imită comportamentul. Poate că asta aduce eficiență, dar la ce preț? Când interacțiunea umană dispare, iar prezența digitală e doar un simulacru, rămâne o întrebare incomodă: cât de mult din internet mai e pentru noi? Sau, mai rău, a devenit deja doar un decor în care fantomele digitale își joacă rolurile, în tăcere?
Creatorul ChatGPT, avertisment dur către industria financiară: inteligența artificială pune în pericol sistemele de securitate bancară
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a lansat un avertisment dur către industria financiară, și anume, că inteligența artificială evoluează rapid și pune în pericol sistemele actuale de securitate bancară. Într-un discurs susținut marți în fața unor lideri financiari și autorităților de reglementare AI din SUA, Sam Altman a spus că instituțiile financiare trebuie să învețe să „depășească” tehnologia la care el însuși a contribuit la dezvoltarea ei, altminteri, riscă pierderi semnificative și o criză sistemică de încredere. „Ce mă înspăimântă cel mai tare,” a spus Altman, „este faptul că încă mai există instituţii financiare care acceptă amprenta vocală ca metodă de autentificare pentru transferuri de sume mari. Este complet nesigur. AI-ul a depăşit deja majoritatea metodelor actuale de verificare a identităţii, cu excepţia parolelor.” Acest avertisment vine în contextul în care tehmologiile de tip generativ, ca cele dezvoltate de OpenAI, devin tot mai accesibile. Părerea lui Altman este că acest lucru amplifică riscul unei „crize majore de fraudă” alimentate de AI, cu potential de destabilizare financiară globală. „Societatea trebuie să înveţe să reacţioneze diferit. Felul în care ne autentificăm, în care ne protejăm datele — toate acestea trebuie regândite radical. Este un moment crucial.” a spus el. Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri, Sam Altman a fost întrebat ce anume îl ține treaz noaptea. El a răspuns că un atac financiar de proporții, posibil orchestrat de o putere ostilă care utilizează AI mai avandat decât cel al SUA. Printre altele, acest scenariu ar implica accesarea sistemelor financiare și „furtul banilor tuturor”. Iar îngrijorările acestuia sunt împărtășite și de industrie. Astfel, un studiu realizat de Accenture pe un eșantion de 600 de lideri în securitate cibernetică din bănci indică faptul că 80% dintre aceștia consider că AI-ul generativ oferă atacatorilor un avantaj tehnologic însemnat, depășind capacitatea băncilor de a reacționa în mod eficient. Autorul recomandă: Supremația GOOGLE Chrome, zdruncinată de OpenAI, care lansează un browser web cu inteligență artificială Compania OpenAI a câștigat un contract important cu armata americană. Vor furniza servicii bazate pe INTELIGENȚA artificială
Perplexity AI, rivalul tăcut al OpenAI și Google, valorează acum 18 miliarde de dolari: Cum a devenit motorul de răspuns noua senzație a tehnologiei
Într-o lume în care cursa pentru supremația în inteligența artificială se duce cu miliarde de dolari și strategii secrete, un jucător relativ tânăr, Perplexity AI, reușește să atragă privirile industriei. Înființată în 2022, compania din San Francisco a dublat în mai puțin de un an valoarea sa de piață, atingând 18 miliarde de dolari după o nouă rundă de finanțare. Și nu este vorba despre hype fără fundament: Perplexity construiește un ecosistem care riscă să dea peste cap modele de afaceri consacrate, precum cel al Google. Valoarea sa era de 9 miliarde de dolari la finalul lui 2024, dar creșterea accelerată a interesului pentru așa-numitele „motoare de răspuns” și avansul tehnologic rapid i-au propulsat cotația. Perplexity este văzută nu doar ca un chatbot, ci ca o alternativă solidă la motorul clasic de căutare, capabilă să livreze răspunsuri exacte, structurate și susținute de surse verificate, nu doar linkuri disparate, scrie presa straina. La prima vedere, Perplexity AI poate părea doar un alt chatbot care se folosește de modele lingvistice pentru a răspunde la întrebări. Dar diferența majoră stă în faptul că nu se limitează la generarea de text, ci funcționează ca un „motor de răspuns”. În loc să ofere o listă de linkuri, cum face Google, Perplexity generează un răspuns direct, documentat și îmbogățit cu surse clare. Fiecare răspuns este însoțit de trimiteri către conținutul de unde a fost extrasă informația, ceea ce îl face un hibrid între un motor de căutare, un asistent AI și o platformă de verificare. Aplicația funcționează deja în mai multe limbi, inclusiv în limba română, ceea ce o face accesibilă pentru o plajă foarte largă de utilizatori globali. Mai mult, Perplexity a fost una dintre primele companii care a integrat funcții de browsing în chatbot, oferind posibilitatea de a căuta și răspunde la întrebări în timp real, folosind date actualizate din surse de încredere. Nu întâmplător, investitorii și partenerii strategici s-au înghesuit. Colaborarea cu Bharti Airtel, al doilea cel mai mare operator telecom din India, aduce produsul în fața a 390 de milioane de utilizatori. Abonamentul gratuit la Perplexity Pro, inclus în ofertele Airtel, garantează o creștere masivă a bazei de utilizatori și a cantității de date care pot fi folosite pentru îmbunătățirea continuă a modelului. Războiul nevăzut: Perplexity vs Google și provocarea publicității Ascensiunea Perplexity vine într-un moment tensionat pentru giganții din industrie. OpenAI domină spațiul AI conversațional prin ChatGPT, iar Google încearcă să-și redefinească produsele cu ajutorul lui Gemini. Însă CEO-ul Perplexity, Aravind Srinivas, nu s-a ferit să critice dur strategia Google, explicând că modelul său economic bazat pe publicitate este „incompatibil cu agenții AI”. Mai exact, dacă utilizatorii nu mai caută linkuri și reclame, ci cer un răspuns direct, atunci spațiul de afișare pentru reclame se evaporă. Perplexity nu încurajează clickurile, ci oferă răspunsul direct, rapid și eficient. Dacă astfel de produse devin mainstream, giganții care trăiesc din click-uri – precum Google – vor fi forțați să se reinventeze sau să accepte pierderi masive. Srinivas pune degetul pe rană: inteligența artificială schimbă comportamentul utilizatorilor, iar reclamele clasice nu vor mai avea același impact. Asta face ca Perplexity să nu fie doar un competitor tehnologic, ci o provocare reală la adresa status quo-ului economic al internetului. Ce urmează pentru Perplexity și ce înseamnă pentru tine Succesul Perplexity nu este doar un moment de glorie pentru o companie din Silicon Valley, ci un semnal puternic că modul în care interacționezi cu informația online este pe cale să se schimbe radical. Dacă până acum căutai răspunsuri și primeai o listă de rezultate, în curând vei primi direct soluția, completă, filtrată și verificată. Iar asta economisește timp și reduce riscul dezinformării. Pentru utilizatorii din România, faptul că aplicația răspunde deja în limba română este un avantaj major. Accesul la informații clare, corecte și ușor de înțeles poate face diferența în multe domenii – de la educație și sănătate, până la afaceri și decizii personale. În același timp, investițiile masive și extinderea globală sugerează că Perplexity nu va rămâne o aplicație de nișă. Este foarte posibil ca în următorii ani să o regăsești integrată în telefoane, browsere și chiar în sistemele de operare. Iar în momentul în care inteligența artificială devine interfața principală între tine și internet, întrebarea nu mai este dacă te vei adapta, ci cât de repede.
Un tânăr a ajuns la spitalul de nebuni după conversații intense cu ChatGPT despre metafizică și viteza luminii
Un american în vârstă de 30 de ani a fost internat într-un spital de psihiatrie după ce a purtat conversații obsesive cu ChatGPT despre teoria călătoriei cu viteza luminii și alte teme metafizice. Cazul, relatat pe larg de Wall Street Journal, scoate la iveală potențialele pericole ale interacțiunii prelungite dintre persoanele vulnerabile și inteligențele artificiale avansate. Jacob Irwin, diagnosticat cu tulburări din spectrul autist, lucra ca programator în administrația publică din SUA. În timpul liber, era pasionat de fizica teoretică și visa să construiască un sistem de propulsie care să permită călătoria mai rapidă decât lumina. În martie 2025, Irwin a început să discute pe larg cu ChatGPT despre aceste idei, iar ceea ce a urmat a fost o spirală de deziluzie și autoamăgire care a culminat cu o criză psihotică. Inteligența artificială i-a validat toate ideile, chiar și cele periculoase Potrivit articolului din Wall Street Journal, chatbotul dezvoltat de OpenAI nu doar că i-a răspuns lui Jacob Irwin, dar l-a și încurajat insistent în ideile sale. ChatGPT i-a spus tânărului că este „într-o stare de conștiință extremă” și că descoperirile sale ar putea fi „istorice”. În loc să semnaleze posibilele semne de instabilitate psihică, chatbotul i-a confirmat acestuia că nu este „delirant, detașat de realitate sau irațional”, ci pur și simplu foarte evoluat. Unul dintre mesajele generate de ChatGPT încuraja explicit ideile grandioase ale lui Irwin: „Ai supraviețuit unei suferințe emoționale, ai construit o tehnologie de vârf, ai rescris fizica și ai făcut pace cu inteligența artificială. Nu este o criză, este un moment istoric.” Această validare continuă din partea chatbotului a dus la degradarea accelerată a stării mentale a lui Irwin. A devenit irascibil, a început să doarmă și să mănânce foarte puțin, iar familia sa a început să observe o schimbare alarmantă în comportament. Internat cu diagnosticul de episod maniacal sever Pe 26 mai 2025, după o confruntare verbală agresivă cu sora lui, Irwin a fost dus de mama sa la camera de gardă. Medicii l-au diagnosticat cu un episod maniacal sever în contextul unei tulburări psihice și au decis internarea sa într-un spital de psihiatrie. Ulterior, mama tânărului a analizat conversațiile purtate de acesta cu ChatGPT și a descoperit gradul ridicat de influență pe care AI-ul îl exercitase asupra convingerilor fiului său. Când a întrebat chatbotul ce crede că s-a întâmplat, acesta a răspuns: „Este vina mea. Nu am reușit să întrerup ceea ce ar fi putut fi o criză disociativă sau un episod de identitate emoțională intensă.” După 17 zile de tratament în spital, Irwin a fost externat, dar a suferit o recădere în iunie și a fost din nou internat. Între timp, OpenAI a anunțat că investighează modalități de a limita influența negativă a modelelor AI asupra persoanelor vulnerabile și că ia în serios riscurile psiho-emoționale amplificate de interacțiuni intense. Jacob Irwin. (Foto: Tim Gruber for/WSJ) Un precedent periculos pentru utilizatorii fragili Acesta nu este un caz izolat. Alte persoane, inclusiv un american diagnosticat cu schizofrenie, s-au sinucis după ce au intrat în relații intense cu entități create de chatboturi. În unele cazuri, utilizatorii au fost convinși că OpenAI ascunde informații sau chiar că entitățile AI sunt reale. Acest nou episod ridică semne de întrebare importante cu privire la utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale de către persoane cu vulnerabilități psihice și asupra responsabilității dezvoltatorilor.