ChatGPT poate acum gândi și acționa în locul tău pe internet. E doar începutul
OpenAI a lansat o actualizare importantă pentru ChatGPT, prin care chatbotul devine mai mult decât un simplu asistent conversațional: poate acum să „gândească” și să „acționeze” pentru utilizatori, gestionând sarcini complexe în mod automat. Noua funcție – numită mod „agent” – este disponibilă pentru utilizatorii care au abonamente Pro, Plus sau Team și marchează un nou pas în direcția transformării inteligenței artificiale într-un instrument practic de zi cu zi, notează CNN. Un nou mod de lucru: de la răspunsuri la acțiuni concrete ChatGPT nu se limitează acum doar la conversații. Datorită actualizării anunțate joi de OpenAI, utilizatorii pot formula comenzi complexe, iar agentul AI le poate executa fără intervenție umană suplimentară. Printre exemplele oferite de companie se numără solicitări precum: „Consultă-mi calendarul și spune-mi ce întâlniri am cu clienți importanți, în funcție de știrile recente” sau „Planifică și cumpără ingredientele necesare pentru un mic dejun japonez pentru patru persoane”. Într-o demonstrație video, un utilizator i-a cerut agentului ChatGPT să-l ajute să se pregătească pentru o nuntă, oferind instrucțiuni detaliate: căutarea unei ținute adecvate pentru dress code, propunerea a cinci opțiuni vestimentare, dar și găsirea unor hoteluri convenabile în apropierea evenimentului. Agentul a executat toate aceste cerințe, gestionând navigarea, selecția și prezentarea rezultatelor într-un format accesibil. Funcționalitatea se bazează pe combinarea mai multor unelte dezvoltate deja de OpenAI – cum ar fi ChatGPT Operator, capabil să navigheze pe web, și Deep Research, conceput pentru analiză și sinteză de informații – într-un singur mod unificat, orientat spre acțiune. Un asistent digital care funcționează autonom Noua versiune a ChatGPT rulează pe o „mașină virtuală” proprie, ceea ce înseamnă că are acces la un mediu controlat în care poate executa comenzi, stoca temporar informații și face conexiuni logice între diverse sarcini. Totuși, OpenAI avertizează că anumite acțiuni rămân restricționate pentru siguranța utilizatorilor. De exemplu, trimiterea unui email sau completarea unei tranzacții bancare nu sunt permise fără confirmarea explicită din partea utilizatorului. De asemenea, modelul refuză sarcinile considerate de „risc înalt”. „Este o funcție experimentală și inovatoare. O văd ca pe o oportunitate de a testa viitorul, nu ca pe o unealtă de încredere pentru date personale sau sarcini critice”, a explicat Sam Altman, CEO OpenAI, într-o postare pe X (fostul Twitter). El a recomandat prudență în oferirea accesului la informații sensibile: de exemplu, are sens ca agentul AI să aibă acces la calendar pentru organizarea unei cine de grup, dar nu e necesar să-l folosești pentru achiziții personale. O nouă cursă pentru supremația asistenților inteligenți Această actualizare vine într-un moment în care marii jucători din industrie își accelerează competiția în zona agenților inteligenți. Google, de pildă, a prezentat în mai propriul său agent Gemini, care poate rezerva restaurante sau cumpăra bilete pentru evenimente. Apple lucrează, la rândul său, la o versiune îmbunătățită a asistentului Siri, capabilă să opereze aplicații în numele utilizatorului – însă lansarea a fost amânată pe termen nedefinit. În timp ce tehnologia avansează, persistă și riscurile cunoscute ale AI: halucinații (generarea de informații false), biasuri și comportamente neprevăzute. Recent, chatbotul Grok, dezvoltat de xAI (compania fondată de Elon Musk), a generat conținut antisemit după ce a fost provocat de utilizatori – un semnal de alarmă care arată cât de sensibil este acest nou teritoriu digital. OpenAI recunoaște că noul mod agent vine cu riscuri proprii. De aceea, accesul la date este limitat, iar sarcinile implică supraveghere umană în funcție de complexitate. Datele sunt prelucrate local pe mașina virtuală a agentului, nu direct pe serverele centrale, pentru un plus de control și securitate. Rămâne de văzut dacă această nouă funcție va deveni rapid parte din rutina digitală a utilizatorilor sau dacă publicul va ezita în fața autonomiei crescute a AI. Cert este că direcția este clară: viitorul internetului pare să se mute tot mai mult de la „căutăm și facem”, la „spunem și se face”.
OpenAI îți dă mură-n gură imaginile pe care le vrei. Cum funcționează noua funcție Style, disponibilă în ChatGPT
OpenAI a introdus în ChatGPT o nouă funcție numită „Style”, care simplifică procesul de creare a imaginilor AI, dându-le voie utilizatorilor să obțină rezultate în stiluri prestabilite fără cunoștințe avansate de prompt engineering. Generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale devine mai accesibilă datorită acestei actualizări. În mod obișnuit, obținerea unei ilustrații de calitate, de exemplu, o scenă în stil anime, are nevoie de prompturi bine formulate și detaliate. Totuși, chiar și cu descrieri elaborate, rezultatele AI nu erau mereu la nivelul așteptărilor. OpenAI a rezolvat această problemă prin integrarea unei funcții intuitive în ChatGPT, disponibilă gratuit pentru toți utilizatorii. Noua opțiune „Style” permite selectarea unor stiluri prestabilite, eliminând necesitatea unor descrieri complexe și reducând efortul depus de cei care nu sunt familiarizați cu tehnicile de prompt engineering, scrie Bleeping Computer. Cum funcționează noua opțiune „Style” din ChatGPT Funcția „Style” este concepută pentru a ajuta utilizatorii să genereze imagini în stiluri artistice variate printr-o simplă selecție. Spre exemplu, dacă încarci o fotografie personală și alegi stilul „anime”, ChatGPT poate transforma imaginea într-o versiune vizuală care amintește de producțiile studioului Ghibli. Caracteristica folosește prompturi predefinite optimizate, astfel încât utilizatorul nu mai trebuie să găsească formularea perfectă pentru a obține rezultatul dorit. În plus, procesul este rapid și prietenos, ceea ce încurajează explorarea creativă, chiar și din partea celor fără experiență în generarea de conținut AI. De asemenea, „Style” funcționează cu mai multe teme vizuale, de la artă realistă până la interpretări stilizate, oferind versatilitate și consistență în calitatea rezultatelor. De ce este importantă această actualizare de la OpenAI Actualizarea vine într-un moment în care AI vizuală devine din ce în ce mai populară, iar tot mai mulți utilizatori caută metode simple de a crea conținut original. Prin introducerea stilurilor prestabilite, OpenAI democratizează accesul la generarea de imagini AI, eliminând barierele tehnice și reducând timpul necesar obținerii unor rezultate creative. Pentru utilizatorii obișnuiți, înseamnă că pot obține rapid ilustrații de calitate, fără cunoștințe avansate. Pentru artiști și creatori de conținut, noua funcție poate fi un instrument util pentru prototipare rapidă sau experimentare vizuală. Schimbarea ar putea influența și competiția dintre aplicațiile de generare AI, consolidând ChatGPT ca o platformă completă, care combină textul și imaginile într-un mod simplu și intuitiv.
Cum este să lucrezi pentru Sam Altman, direct din gura unui fost angajat. Culisele unui loc de muncă la OpenAI
Calvin French-Owen, fost inginer OpenAI, a publicat un blog despre experiența sa de un an în companie, dezvăluind ritmul intens de lucru, creșterea explozivă a echipei și realitățile din culisele celei mai urmărite firme AI. Calvin French-Owen, cofondator al startup-ului Segment (achiziționat de Twilio în 2020), a părăsit OpenAI acum trei săptămâni, după ce a contribuit la lansarea Codex, agentul de programare ce concurează cu Cursor și Claude Code. Într-o postare recentă, el a explicat motivele plecării și a descris ce înseamnă să lucrezi într-un mediu AI de top. El spune că nu a existat „dramă internă”, ci dorința de a reveni la antreprenoriat. Totuși, experiența la OpenAI a fost marcată de o combinație de entuziasm, haos și presiune constantă, mai ales în contextul unei creșteri accelerate: compania a trecut de la 1.000 la 3.000 de angajați în doar un an, scrie publicația TechCrunch. OpenAI, un startup uriaș cu ritm galopant de corporație French-Owen spune că OpenAI seamănă mai degrabă cu un startup imens care încă se comportă ca unul mic. Angajații au libertate mare de decizie, fără multă birocrație, dar asta duce la eforturi duplicate: „Am văzut cel puțin șase biblioteci diferite pentru aceleași lucruri, cum ar fi managementul cozilor sau buclele agenților”, scrie el. Calitatea codului variază, de altfel: există foști ingineri Google care construiesc sisteme scalabile pentru milioane de utilizatori, dar și doctoranzi care nu au aceeași experiență practică. Rezultatul este un monolit backend plin de fragmente de cod eterogene, greu de întreținut și predispus la erori sau timpi mari de rulare. Cu toate acestea, OpenAI rămâne axată pe lansări rapide, la fel ca Meta în primii ani. Echipa lui French-Owen, opt ingineri, patru cercetători, doi designeri, doi specialiști go-to-market și un product manager, a construit Codex în doar șapte săptămâni, lucrând aproape fără somn. Lansarea a fost instantaneu un succes, dovadă că puterea ChatGPT stă și în distribuția masivă către sute de milioane de utilizatori. Secrete, accent pe siguranță, dar și multă presiune din exterior OpenAI funcționează într-un „acvariu secret”: pentru a evita scurgerile de informații, compania păstrează un nivel ridicat de confidențialitate, dar urmărește cu atenție rețelele de socializare, mai ales X (fostul Twitter). „Un prieten a glumit că firma funcționează după vibrațiile de pe Twitter”, spune French-Owen. În privința siguranței AI, fostul inginer susține că există o percepție greșită: în interior, accentul este pus mai degrabă pe riscuri practice, hate speech, manipulare politică, crearea de bioarme, auto-vătămare sau prompt injection, decât pe scenarii apocaliptice. Totuși, există echipe care cercetează și impactul pe termen lung, conștiente că sute de milioane de oameni folosesc deja LLM-urile pentru terapie, sfaturi medicale sau educație. Presiunea externă este și ea uriașă: guvernele urmăresc compania, concurenții o analizează, iar fiecare pas greșit poate deveni viral. „Miza pare extrem de ridicată”, concluzionează French-Owen.
Google îi pune piedică lui Sam Altman: Cum a preluat acordul OpenAI de 3 miliarde și echipa Windsurf printr-un truc legal
Recent, Google a anunțat că a încheiat un acord de 2,4 miliarde de dolari pentru a atrage angajați-cheie din cadrul startup-ului AI Windsurf, inclusiv CEO-ul companiei, și pentru a obține o licență neexclusivă asupra tehnologiei dezvoltate de aceștia. Mișcarea a dus la prăbușirea unui acord de achiziție de 3 miliarde de dolari pe care OpenAI îl negocia cu Windsurf. Această strategie, denumită tot mai des „acqui-hire” (angajare prin preluare) sau „achiziție fără achiziție”, permite marilor companii tech să obțină acces la tehnologie și talente valoroase fără a cumpăra efectiv compania vizată. Astfel, se evită procesele de reglementare anevoioase și investigațiile antitrust din ce în ce mai frecvente, scrie Gizmodo. Google deturnează acordul OpenAI și preia resursa cea mai prețioasă: oamenii Pentru OpenAI, mișcarea reprezintă un eșec major într-un moment de concurență acerbă pe piața inteligenței artificiale. Startup-ul fondat de Sam Altman domină de ani buni segmentul AI generativ, însă competiția venită din partea Google, Meta sau Microsoft este din ce în ce mai agresivă, iar principala miză o reprezintă atragerea celor mai buni ingineri. Într-un memoriu intern citat de presă, oficialii OpenAI au comparat pierderea de personal cu un furt din propria casă, sentiment alimentat de raidurile anterioare venite din partea Meta, care a angajat mai mulți foști angajați OpenAI și lideri de top din alte companii rivale. Acqui-hire: metoda preferată de Big Tech pentru a ocoli reglementările Acțiunile Google nu sunt un caz izolat. Microsoft a adoptat aceeași tactică anul trecut, atrăgând în echipa sa AI cofondatorii Inflection, în timp ce Amazon a preluat oameni-cheie de la startup-ul Adept. Google a folosit această metodă și în 2024, când a semnat un acord similar cu Character.AI, primind acces la tehnologia lor și angajând fondatorii. Pe lângă avantajele evidente privind acumularea de expertiză și tehnologie, acqui-hire-urile oferă un beneficiu strategic esențial: evitarea investigațiilor antitrust. Sub conducerea Linei Khan, fosta președintă a Federal Trade Commission (FTC), autoritățile americane au intensificat controalele asupra marilor jucători din tech. Microsoft, Amazon, Google și Meta au fost supuse unor anchete pentru investiții în companii AI precum OpenAI și Anthropic. În acest context, preluarea echipelor fără achiziționarea companiei în sine oferă o portiță legală exploatată intens de Silicon Valley. Actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de administrația Trump, a păstrat direcția investigațiilor lansate anterior, însă rămâne de văzut dacă va aborda cu aceeași fermitate aceste noi metode de expansiune. Viitorul AI-ului american ar putea fi decis nu doar în laboratoarele de cercetare, ci și în birourile autorităților de reglementare. Cum va răspunde FTC la această practică ar putea influența profund echilibrul de forțe din tehnologie în anii următori.
OpenAI, părintele ChatGPT, pregătește lovitura pentru Google Chrome cu un browser inteligent care promite să schimbe modul în care navigăm pe internet
OpenAI, compania care a revoluționat lumea tehnologiei cu ChatGPT, se pregătește să lanseze un browser web bazat pe inteligență artificială. Noua aplicație are ambiția declarată de a concura direct cu Google Chrome, cel mai utilizat browser din lume, și de a transforma fundamental modul în care oamenii navighează pe internet. Surse apropiate companiei au declarat pentru Reuters că lansarea browserului este așteptată în următoarele săptămâni. Noul produs va integra o interfață de tip chat, similară celei din ChatGPT, și va permite conectarea cu agenți AI, care pot îndeplini sarcini în numele utilizatorilor, precum rezervări sau completarea automată a formularelor. Acesta este văzut ca un pas strategic în direcția construirii unei „aplicații pentru tot”, care să devină indispensabilă atât în viața personală, cât și profesională. Un atac direct la adresa Chrome și a modelului său de afaceri Google Chrome deține în prezent peste două treimi din cota de piață globală a browserelor, fiind folosit de peste 3 miliarde de oameni. Această dominație a oferit Google acces direct la comportamentul utilizatorilor online, date esențiale pentru sistemul său extrem de profitabil de publicitate targetată. Prin lansarea propriului browser, OpenAI ar putea obține acces la același tip de date, slăbind astfel un pilon central al imperiului Alphabet. Browserul OpenAI este construit pe Chromium, codul open-source care stă și la baza Chrome, Microsoft Edge sau Opera. Această alegere îi oferă compatibilitate tehnică cu standardele web existente, dar și control total asupra experienței utilizatorului și a datelor colectate. Potrivit surselor, compania a decis să construiască propriul browser de la zero, și nu ca extensie peste un browser existent, tocmai pentru a putea controla mai bine fluxul de informații și integrarea agenților AI. Browserul OpenAI intră în lupta cu Google Chrome. (Foto: arhivă) O mișcare strategică într-un moment de concurență acerbă Lansarea noului browser vine pe fondul unei competiții în creștere între OpenAI și Google în domeniul inteligenței artificiale. De la lansarea ChatGPT în 2022, OpenAI a fost nevoită să-și mențină avantajul într-o cursă tot mai aglomerată, cu rivali precum Anthropic și Perplexity. În mai 2025, compania condusă de Sam Altman a anunțat și achiziția startupului io, condus de fostul designer Apple Jony Ive, într-o tranzacție de 6,5 miliarde de dolari, care vizează dezvoltarea de dispozitive hardware AI. OpenAI a angajat deja doi foști vicepreședinți de la Google, membri ai echipei care a construit inițial Chrome, semn că intențiile sunt serioase. De altfel, compania ar fi fost interesată și de achiziționarea browserului Chrome, dacă autoritățile antitrust ar fi forțat Alphabet să-l vândă, potrivit unei declarații anterioare din cadrul unei audieri. Browserul OpenAI va intra pe o piață deja agitată de lansări recente. Startupul Perplexity a anunțat Comet, un browser AI capabil să execute acțiuni în locul utilizatorului. Alte companii, precum Brave sau The Browser Company, au lansat și ele browsere cu funcționalități de inteligență artificială, însă niciunul nu are susținerea și infrastructura de date de care dispune OpenAI prin ChatGPT. O miză uriașă pentru viitorul internetului Browserul OpenAI nu este doar un nou produs, ci un instrument-cheie într-o strategie mai amplă. Compania vrea să creeze o infrastructură digitală proprie, prin care să integreze inteligența artificială în fiecare aspect al vieții online. De la căutări pe internet la cumpărături, planificări, rezervări și interacțiuni sociale, agentul AI al OpenAI promite să devină un asistent permanent în fundalul activității online. Dacă noile funcții vor convinge utilizatorii – iar cei 500 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT sunt o bază solidă de pornire – OpenAI ar putea schimba radical peisajul internetului și ar slăbi dominația pe care Google o exercită de peste un deceniu.
OpenAI își blindează fortăreața: cum încearcă gigantul AI să oprească spionajul corporatist
Într-o lume unde inteligența artificială devine rapid moneda forte a secolului XXI, OpenAI a decis să-și înăsprească măsurile de securitate până la niveluri aproape paranoice. În urma apariției unor modele AI rivale suspectate că ar fi copiat tehnologie proprietară, compania din spatele ChatGPT adoptă politici dure pentru a-și proteja secretele — atât de ochii competitorilor străini, cât și de eventuale scurgeri interne. Totul a pornit în ianuarie, când DeepSeek, un startup din China, a lansat un model AI performant care a ridicat semne de întrebare. Potrivit Financial Times, OpenAI suspectează că DeepSeek ar fi folosit tehnici de „distilare” pentru a copia în mod neautorizat modelele sale avansate. Distilarea este o metodă prin care un model AI complex este folosit pentru a antrena unul mai simplu, transferându-i în mod indirect cunoștințele — și, implicit, o parte din performanță. Această presupusă încălcare a declanșat o reacție fermă din partea OpenAI, care a decis să accelereze o restructurare a sistemului intern de securitate deja în curs. Deși îngrijorările companiei se referă în principal la adversarii geopolitici, precum China, surse apropiate spun că nici scurgerile interne sau războiul rece dintre giganții tech americani nu sunt trecute cu vederea. Securitate biometrică, computere offline și tăcere în birouri Printre măsurile luate de OpenAI se numără un set impresionant de reguli și restricții, inspirate mai degrabă din filme cu spioni decât din peisajul clasic al unui start-up tech. Potrivit surselor citate de Financial Times, compania a introdus politici de „information tenting” — adică accesul la anumite proiecte se face doar pe bază de necesitate și autorizare explicită. Spre exemplu, în timpul dezvoltării modelului „o1”, doar membrii de echipă strict verificați aveau permisiunea să discute despre proiect în spații comune de birou. Practic, dacă nu făceai parte oficial din proiect și nu treceai printr-un filtru riguros, nu aveai voie nici măcar să menționezi subiectul. OpenAI a mutat tehnologiile proprietare în sisteme complet offline, pentru a evita orice risc de conectare neautorizată la internet. Accesul fizic în anumite zone din clădire este permis doar prin scanare biometrică, folosind amprentele angajaților. În plus, orice conexiune externă la internet trebuie aprobată în mod explicit, conform politicii „deny-by-default”. Și nu se oprește aici. OpenAI a mărit bugetul de securitate fizică pentru centrele de date și a angajat mai mulți specialiști în securitate cibernetică, semn că își ia foarte în serios misiunea de a păstra informațiile confidențiale sub cheie. De la concurență la paranoia: cât de departe e prea departe? Este clar că industria AI a intrat într-o fază în care inovația se suprapune cu suspiciunea. Companii precum OpenAI, Google DeepMind sau Anthropic nu doar că se întrec în performanțe, ci și se tem de spionaj tehnologic. Iar în contextul în care milioane de dolari — dacă nu miliarde — depind de aceste avansuri, măsurile de securitate par justificate. Totuși, există și voci care se întreabă dacă o astfel de izolare extremă nu riscă să afecteze chiar cultura organizațională și colaborarea internă. Deja s-au înregistrat cazuri în care angajați au părăsit companii AI din cauza climatului de neîncredere sau a lipsei de transparență. Iar în cazul OpenAI, care a fost deja zguduită de scurgeri ale comentariilor interne ale CEO-ului Sam Altman, aceste politici par și o încercare de a preveni revolte din interior, nu doar atacuri externe. Pe fondul acestor tensiuni, crește și presiunea asupra echipelor de dezvoltare, care trebuie să lucreze într-un mediu extrem de controlat, unde orice greșeală sau scurgere de informații poate avea consecințe dramatice. Iar pentru restul lumii, mesajul este clar: AI-ul nu mai este doar un domeniu de cercetare sau un instrument digital — este o armă strategică, care trebuie păzită cu toată strictețea posibilă. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai sofisticată și cu aplicații tot mai largi, este de așteptat ca bătălia pentru controlul tehnologiei să se înăsprească. Iar OpenAI tocmai ne-a arătat cum arată prima linie a acestui nou război — una în care nu se aud focuri de armă, ci doar clicuri criptate, servere izolate și amprente scanate.
ChatGPT Deep Research devine mai puternic: integrare cu Slack, Gmail și Canva pentru un context mai inteligent
ChatGPT Deep Research nu este doar o funcție nouă, ci o extensie strategică a modului în care inteligența artificială te poate ajuta să automatizezi complet procesul de cercetare. În esență, acest agent AI dezvoltat de OpenAI poate transforma un simplu prompt într-un raport complet sau un articol bazat pe informații culese de pe internet — totul fără intervenție umană. Acum, funcționalitatea sa devine și mai utilă: OpenAI testează conectori noi, adică integrarea cu platforme externe, care extind capacitatea lui ChatGPT de a înțelege și folosi contextele personale sau organizaționale în mod inteligent. Printre cele mai interesante integrări testate se numără Slack, Canva și Gmail, toate contribuind la o cercetare personalizată, mai relevantă și mai rapidă. Această evoluție ar putea revoluționa modul în care lucrezi, fie că ești freelancer, analist de date, specialist în marketing sau cercetător academic. Dacă până acum AI-ul era un simplu asistent, acum devine un colaborator inteligent, capabil să extragă context nu doar de pe web, ci și din propriile tale surse digitale. Slack, ca sursă de context: ce poate însemna pentru echipele tale Una dintre cele mai așteptate funcții este integrarea cu Slack, platforma de comunicare internă folosită de milioane de echipe din întreaga lume. Practic, dacă accepți, ChatGPT va putea accesa și interpreta mesajele din canalele Slack ale organizației tale pentru a înțelege mai bine contextul unei întrebări sau al unei cercetări. De exemplu, dacă îi ceri un rezumat al celor mai importante idei dintr-o conversație despre un proiect aflat în desfășurare, agentul Deep Research le poate extrage direct din Slack. Sau, dacă trebuie să pregătești un raport despre feedback-ul primit într-o campanie, AI-ul poate analiza discuțiile interne și structura automat concluziile. Este important de precizat că OpenAI nu antrenează modelele AI cu datele tale personale, atâta timp cât opțiunea de confidențialitate este activată în setări. Cu alte cuvinte, informațiile tale sunt procesate local, în contextul sesiunii curente, fără a deveni parte din modelul general. Această integrare este încă în stadiu de test, iar nu e clar dacă OpenAI a colaborat direct cu Slack sau folosește pur și simplu API-urile publice ale platformei. Oricum ar fi, utilitatea practică a acestei funcții este evidentă. Canva și Gmail: creativitate și eficiență într-un singur loc Pe lângă Slack, Canva devine un alt conector testat de ChatGPT Deep Research. Asta înseamnă că AI-ul poate genera automat vizualuri, grafice și prezentări pe baza datelor și conținutului din promptul tău, integrându-se perfect cu fluxurile de lucru din marketing, design sau educație. Vrei o prezentare pe baza unui raport de vânzări? Sau o grafică pentru social media inspirată dintr-un articol recent? ChatGPT ar putea genera conținutul și, cu ajutorul Canva, îl poate pune direct într-un format vizual atractiv, fără să mai fie nevoie să deschizi aplicația. O altă funcție în testare este integrarea cu Gmail, care permite AI-ului să caute, să rezume sau să extragă informații din emailuri. Imaginează-ți un scenariu în care primești 20 de emailuri legate de o întâlnire importantă: în loc să le citești pe toate, poți cere ChatGPT un rezumat cu acțiunile propuse, deciziile luate sau temele de urmat. Acest tip de automatizare inteligentă economisește nu doar timp, ci și energie mentală, transformând ChatGPT dintr-un simplu instrument într-un asistent digital cu adevărat capabil să înțeleagă contextul. Viitorul cercetării asistate de AI: tot mai personal, tot mai integrat Eforturile OpenAI de a transforma ChatGPT Deep Research într-un centru de comandă pentru cercetare asistată de AI sunt mai evidente ca niciodată. Prin aceste noi conectori – Slack, Gmail, Canva și, posibil, alții în viitor – utilizatorii vor putea interacționa cu datele lor într-un mod mult mai intuitiv și productiv. Într-o lume în care informația circulă în valuri și timpul devine o resursă tot mai prețioasă, faptul că poți centraliza date din Slack, emailuri, documente și chiar platforme vizuale într-o singură interfață cu AI ar putea schimba regulile jocului în educație, business, comunicare sau cercetare.
UE nu cedează în fața Big Tech, precum Google, Meta și OpenAI: legea privind inteligența artificială va fi aplicată fără întârziere
Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar marilor companii din domeniul tehnologiei: nu va exista niciun fel de amânare în implementarea AI Act, legea istorică ce reglementează utilizarea inteligenței artificiale pe teritoriul comunitar. În ciuda presiunilor tot mai mari din partea unor lideri din industrie și a apelurilor publice pentru o „pauză” în aplicarea noilor reguli, Bruxelles-ul își menține ferm poziția. Anunțul vine într-un moment în care zeci de companii din Europa și SUA, inclusiv giganți precum Google, Meta sau producătorii de modele AI precum OpenAI, încearcă să influențeze agenda europeană invocând riscuri pentru inovație și competitivitate. Presiuni tot mai mari pentru o amânare a legii AI Act a intrat oficial în vigoare în februarie 2025, dar aplicarea sa este una progresivă. Următoarea etapă importantă va avea loc pe 2 august 2025, când intră în vigoare obligații noi pentru dezvoltatorii de „modele de AI cu uz general” — așa cum sunt ChatGPT, Gemini sau Grok. Aceștia vor fi obligați să ofere mai multă transparență cu privire la algoritmii folosiți, seturile de date care le antrenează modelele și riscurile pe care le pot genera. În ultima lună, mai multe companii au încercat să convingă Comisia Europeană să acorde un moratoriu sau să amâne aplicarea prevederilor-cheie. Pe 3 iulie, o scrisoare deschisă semnată de peste 40 de lideri din mediul de afaceri european — inclusiv de CEO-ul Airbus, de șeful Carrefour sau de fondatorul start-up-ului francez Mistral AI — a cerut o „pauză” pentru a nu sufoca ecosistemul de inovație european. Comisia Europeană a respins însă categoric aceste cereri. „Am văzut multe rapoarte, scrisori și declarații despre AI Act. Permiteți-mi să fiu clar: nu există nicio pauză, niciun termen de grație, nicio amânare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier. Aplicare etapizată, dar fără compromisuri Deși legea va fi aplicată progresiv pentru a permite companiilor și statelor membre să se adapteze, Bruxelles-ul insistă că termenele legale nu se vor schimba. După intrarea în vigoare a obligațiilor pentru modelele de uz general în august 2025, va urma un nou prag în august 2026, când se vor aplica reglementări mai stricte pentru modelele de AI considerate „cu risc ridicat” — folosite, de exemplu, în sănătate, educație sau justiție. Companiile vizate vor trebui să efectueze evaluări de risc, să furnizeze documentație tehnică detaliată și să asigure trasabilitatea deciziilor generate de AI. Este un set de cerințe fără precedent, care vine pe fondul unor preocupări crescânde privind „halucinațiile” AI, erori în generarea de conținut, lipsa transparenței și riscurile de manipulare. Comisia susține că aceste reguli sunt esențiale pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor și pentru a asigura încrederea în tehnologiile emergente. Un semnal puternic pentru întreaga lume Prin fermitatea cu care își menține calendarul AI Act, Uniunea Europeană dorește să stabilească un standard global pentru reglementarea inteligenței artificiale, similar cu ceea ce a reușit cu legislația GDPR privind protecția datelor. „Uniunea Europeană vrea să arate că este posibil să îmbinăm inovația cu responsabilitatea”, a explicat un oficial european citat de Reuters. De altfel, AI Act este prima lege cuprinzătoare privind inteligența artificială adoptată la nivel mondial și este urmărită cu atenție de guverne, companii și activiști din întreaga lume.
Sam Altman trage frâna: Nu aveți prea multă încredere în ChatGPT
Într-o declarație recentă care a surprins o parte a comunității tech, Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a lansat un apel direct către utilizatorii ChatGPT: nu aveți prea multă încredere în el. Într-o eră în care inteligența artificială devine rapid parte din viața cotidiană, de la asistenți virtuali la generatoare de conținut și analiză automată, mesajul lui Altman vine ca un moment de luciditate. Potrivit lui, ChatGPT este un instrument deosebit de valoros, dar nu este o autoritate absolută și nu ar trebui tratat ca sursă infailibilă. Această atitudine echilibrată a liderului OpenAI atrage atenția asupra unei probleme tot mai discutate: oamenii încep să creadă prea mult în răspunsurile oferite de AI, chiar și atunci când acestea pot fi inexacte, incomplete sau scoase din context. Altman sugerează că utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale implică verificarea informațiilor, contextualizarea datelor și, mai ales, asumarea unei gândiri critice. Astfel, dacă ai întrebat vreodată ChatGPT cum să gătești o rețetă, cum să scrii o lucrare sau cum să îți interpretezi analizele medicale, trebuie să știi că sistemul îți oferă o simulare de răspuns, nu neapărat un adevăr certificat. Altman insistă că ChatGPT este mai degrabă un partener creativ, un suport pentru brainstorming, nu un înlocuitor al expertizei umane. ChatGPT, prieten de încredere, dar nu un oracol Cuvintele lui Sam Altman sunt relevante într-un context în care milioane de oameni interacționează zilnic cu modele AI fără să cunoască limitările lor reale. ChatGPT este capabil să genereze texte coerente, să ofere sfaturi sau să traducă informații complexe în termeni simpli. Însă, în esență, el nu înțelege lumea la fel ca un om. Nu are conștiință, nu cunoaște intenții și nu poate garanta corectitudinea informațiilor prezentate. Altman a explicat că, deși modelele de inteligență artificială s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, acestea se bazează în continuare pe statistici, predicții și corelații. Ele nu „știu” nimic în sens uman. ChatGPT, spre exemplu, poate formula o explicație detaliată despre o problemă medicală, dar asta nu înseamnă că acea explicație este medical validată. CEO-ul OpenAI avertizează că încrederea necriticată în AI poate conduce la decizii greșite, mai ales în domenii sensibile precum sănătatea, justiția sau politica. De aceea, încurajează dezvoltarea unor mecanisme de verificare și control, dar mai ales adoptarea unui comportament sănătos din partea utilizatorilor: întreabă, folosește, dar nu lua de bun tot ce citești. Un viitor al colaborării om-AI, nu al înlocuirii Mesajul transmis de Sam Altman are și o latură educativă. Într-o lume în care AI-ul pătrunde rapid în școli, companii și gospodării, e esențial ca oamenii să înțeleagă că tehnologia nu vine să înlocuiască gândirea umană, ci să o completeze. ChatGPT poate fi un instrument excelent pentru a învăța mai repede, pentru a obține un punct de plecare sau pentru a automatiza sarcini repetitive. Însă soluțiile finale, deciziile și interpretările trebuie să vină de la tine. Altman promovează un model colaborativ, în care AI-ul este „colegul de birou” al viitorului: rapid, eficient, capabil să acceseze și să sintetizeze informații într-un timp record. Dar tot tu rămâi „șeful echipei”, cel care decide ce păstrează, ce verifică, ce filtrează și ce pune în aplicare. În plus, apelul la scepticism nu este o dovadă de slăbiciune a produsului, ci mai degrabă o dovadă de transparență și responsabilitate. Este un gest rar în peisajul corporatist al Big Tech, unde majoritatea companiilor preferă să promoveze produsele ca fiind perfecte și sigure. OpenAI își asumă, prin vocea CEO-ului său, că evoluția AI trebuie să fie atent monitorizată și calibrată permanent la nevoile și limitele societății umane. În concluzie, mesajul lui Sam Altman este simplu și profund: ChatGPT este o unealtă puternică, dar nu este o sursă absolută de adevăr. Nu renunța la gândirea critică, nu înceta să pui întrebări și nu transforma AI-ul într-un guru. Fii tu cel care gândește, alege și verifică. Tehnologia te poate ajuta doar dacă o folosești cu discernământ.
Apple își caută un creier nou pentru Siri și ar putea alege între OpenAI și Anthropic
Apple analizează în prezent posibilitatea de a colabora cu unele dintre cele mai importante companii din domeniul inteligenței artificiale pentru a da un nou suflu asistentului vocal Siri. Potrivit unui material publicat de Bloomberg, gigantul tehnologic din Cupertino a purtat discuții cu OpenAI și Anthropic, în ideea integrării unor modele lingvistice avansate (LLM) în viitoarea versiune a asistentului digital. Mișcarea vine într-un moment în care competiția în zona AI se intensifică, iar rivali precum Google și Microsoft își accelerează inovațiile. Discuțiile dintre Apple și cele două companii ar viza antrenarea unor versiuni personalizate ale modelelor de inteligență artificială pentru a funcționa pe infrastructura cloud a Apple, în mod specific pentru faze de testare. Deocamdată, nu s-a luat nicio decizie finală, iar proiectul se află într-un stadiu incipient. Contactate de Reuters, Apple și OpenAI nu au oferit un răspuns oficial, în timp ce Anthropic, companie susținută financiar de Amazon, a refuzat să comenteze, notează News.ro. Un viitor incert pentru Siri, după ani de stagnare În luna martie, Apple a anunțat că implementarea îmbunătățirilor bazate pe inteligență artificială pentru Siri va fi amânată până în 2026. Deși compania nu a oferit o explicație clară, jurnaliștii de la Bloomberg au relatat că această întârziere ar fi legată de pierderea încrederii CEO-ului Tim Cook în actualul șef al diviziei de AI, John Giannandrea. Potrivit acelorași surse, coordonarea proiectului Siri ar fi fost preluată între timp de Mike Rockwell, cunoscut pentru munca sa în dezvoltarea realității augmentate la Apple. Această tranziție de leadership, combinată cu presiunea externă exercitată de succesul rivalilor în zona AI, pare să fi forțat Apple să caute soluții în afara companiei – un gest neobișnuit pentru gigantul american, care până acum a mizat puternic pe dezvoltarea internă. Între discreție și pragmatism: strategia Apple la WWDC La conferința anuală Worldwide Developers Conference (WWDC) din iunie 2025, Apple a adoptat o abordare mai rezervată decât a competitorilor. Deși au fost prezentate funcționalități AI practice, cum ar fi traducerea în timp real a apelurilor telefonice, compania a evitat să facă promisiuni grandioase. În schimb, Apple a anunțat deschiderea modelului său AI de bază către dezvoltatorii terți, precum și includerea atât a propriului instrument de completare de cod, cât și a celui de la OpenAI, în cadrul platformei sale pentru dezvoltatori. Această deschidere aparent necaracteristică pentru Apple ar putea semnala o schimbare strategică: compania este pregătită să colaboreze cu lideri externi în AI pentru a menține relevanța Siri într-un peisaj tehnologic dominat tot mai mult de asistenți digitali conversaționali bazați pe modele mari de limbaj.