Etichetă: OpenAI

Creatorul ChatGPT, avertisment dur către industria financiară: inteligența artificială pune în pericol sistemele de securitate bancară

CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a lansat un avertisment dur către industria financiară, și anume, că inteligența artificială evoluează rapid și pune în pericol sistemele actuale de securitate bancară. Într-un discurs susținut marți în fața unor lideri financiari și autorităților de reglementare AI din SUA, Sam Altman a spus că instituțiile financiare trebuie să învețe să „depășească” tehnologia la care el însuși a contribuit la dezvoltarea ei, altminteri, riscă pierderi semnificative și o criză sistemică de încredere. „Ce mă înspăimântă cel mai tare,” a spus Altman, „este faptul că încă mai există instituţii financiare care acceptă amprenta vocală ca metodă de autentificare pentru transferuri de sume mari. Este complet nesigur. AI-ul a depăşit deja majoritatea metodelor actuale de verificare a identităţii, cu excepţia parolelor.” Acest avertisment vine în contextul în care tehmologiile de tip generativ, ca cele dezvoltate de OpenAI, devin tot mai accesibile. Părerea lui Altman este că acest lucru amplifică riscul unei „crize majore de fraudă” alimentate de AI, cu potential de destabilizare financiară globală. „Societatea trebuie să înveţe să reacţioneze diferit. Felul în care ne autentificăm, în care ne protejăm datele — toate acestea trebuie regândite radical. Este un moment crucial.” a spus el. Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri, Sam Altman a fost întrebat ce anume îl ține treaz noaptea. El a răspuns că un atac financiar de proporții, posibil orchestrat de o putere ostilă care utilizează AI mai avandat decât cel al SUA. Printre altele, acest scenariu ar implica accesarea sistemelor financiare și „furtul banilor tuturor”. Iar îngrijorările acestuia sunt împărtășite și de industrie. Astfel, un studiu realizat de Accenture pe un eșantion de 600 de lideri în securitate cibernetică din bănci indică faptul că 80% dintre aceștia consider că AI-ul generativ oferă atacatorilor un avantaj tehnologic însemnat, depășind capacitatea băncilor de a reacționa în mod eficient. Autorul recomandă: Supremația GOOGLE Chrome, zdruncinată de OpenAI, care lansează un browser web cu inteligență artificială Compania OpenAI a câștigat un contract important cu armata americană. Vor furniza servicii bazate pe INTELIGENȚA artificială

Perplexity AI, rivalul tăcut al OpenAI și Google, valorează acum 18 miliarde de dolari: Cum a devenit motorul de răspuns noua senzație a tehnologiei

Într-o lume în care cursa pentru supremația în inteligența artificială se duce cu miliarde de dolari și strategii secrete, un jucător relativ tânăr, Perplexity AI, reușește să atragă privirile industriei. Înființată în 2022, compania din San Francisco a dublat în mai puțin de un an valoarea sa de piață, atingând 18 miliarde de dolari după o nouă rundă de finanțare. Și nu este vorba despre hype fără fundament: Perplexity construiește un ecosistem care riscă să dea peste cap modele de afaceri consacrate, precum cel al Google. Valoarea sa era de 9 miliarde de dolari la finalul lui 2024, dar creșterea accelerată a interesului pentru așa-numitele „motoare de răspuns” și avansul tehnologic rapid i-au propulsat cotația. Perplexity este văzută nu doar ca un chatbot, ci ca o alternativă solidă la motorul clasic de căutare, capabilă să livreze răspunsuri exacte, structurate și susținute de surse verificate, nu doar linkuri disparate, scrie presa straina. La prima vedere, Perplexity AI poate părea doar un alt chatbot care se folosește de modele lingvistice pentru a răspunde la întrebări. Dar diferența majoră stă în faptul că nu se limitează la generarea de text, ci funcționează ca un „motor de răspuns”. În loc să ofere o listă de linkuri, cum face Google, Perplexity generează un răspuns direct, documentat și îmbogățit cu surse clare. Fiecare răspuns este însoțit de trimiteri către conținutul de unde a fost extrasă informația, ceea ce îl face un hibrid între un motor de căutare, un asistent AI și o platformă de verificare. Aplicația funcționează deja în mai multe limbi, inclusiv în limba română, ceea ce o face accesibilă pentru o plajă foarte largă de utilizatori globali. Mai mult, Perplexity a fost una dintre primele companii care a integrat funcții de browsing în chatbot, oferind posibilitatea de a căuta și răspunde la întrebări în timp real, folosind date actualizate din surse de încredere. Nu întâmplător, investitorii și partenerii strategici s-au înghesuit. Colaborarea cu Bharti Airtel, al doilea cel mai mare operator telecom din India, aduce produsul în fața a 390 de milioane de utilizatori. Abonamentul gratuit la Perplexity Pro, inclus în ofertele Airtel, garantează o creștere masivă a bazei de utilizatori și a cantității de date care pot fi folosite pentru îmbunătățirea continuă a modelului. Războiul nevăzut: Perplexity vs Google și provocarea publicității Ascensiunea Perplexity vine într-un moment tensionat pentru giganții din industrie. OpenAI domină spațiul AI conversațional prin ChatGPT, iar Google încearcă să-și redefinească produsele cu ajutorul lui Gemini. Însă CEO-ul Perplexity, Aravind Srinivas, nu s-a ferit să critice dur strategia Google, explicând că modelul său economic bazat pe publicitate este „incompatibil cu agenții AI”. Mai exact, dacă utilizatorii nu mai caută linkuri și reclame, ci cer un răspuns direct, atunci spațiul de afișare pentru reclame se evaporă. Perplexity nu încurajează clickurile, ci oferă răspunsul direct, rapid și eficient. Dacă astfel de produse devin mainstream, giganții care trăiesc din click-uri – precum Google – vor fi forțați să se reinventeze sau să accepte pierderi masive. Srinivas pune degetul pe rană: inteligența artificială schimbă comportamentul utilizatorilor, iar reclamele clasice nu vor mai avea același impact. Asta face ca Perplexity să nu fie doar un competitor tehnologic, ci o provocare reală la adresa status quo-ului economic al internetului. Ce urmează pentru Perplexity și ce înseamnă pentru tine Succesul Perplexity nu este doar un moment de glorie pentru o companie din Silicon Valley, ci un semnal puternic că modul în care interacționezi cu informația online este pe cale să se schimbe radical. Dacă până acum căutai răspunsuri și primeai o listă de rezultate, în curând vei primi direct soluția, completă, filtrată și verificată. Iar asta economisește timp și reduce riscul dezinformării. Pentru utilizatorii din România, faptul că aplicația răspunde deja în limba română este un avantaj major. Accesul la informații clare, corecte și ușor de înțeles poate face diferența în multe domenii – de la educație și sănătate, până la afaceri și decizii personale. În același timp, investițiile masive și extinderea globală sugerează că Perplexity nu va rămâne o aplicație de nișă. Este foarte posibil ca în următorii ani să o regăsești integrată în telefoane, browsere și chiar în sistemele de operare. Iar în momentul în care inteligența artificială devine interfața principală între tine și internet, întrebarea nu mai este dacă te vei adapta, ci cât de repede.

Un tânăr a ajuns la spitalul de nebuni după conversații intense cu ChatGPT despre metafizică și viteza luminii

Un american în vârstă de 30 de ani a fost internat într-un spital de psihiatrie după ce a purtat conversații obsesive cu ChatGPT despre teoria călătoriei cu viteza luminii și alte teme metafizice. Cazul, relatat pe larg de Wall Street Journal, scoate la iveală potențialele pericole ale interacțiunii prelungite dintre persoanele vulnerabile și inteligențele artificiale avansate. Jacob Irwin, diagnosticat cu tulburări din spectrul autist, lucra ca programator în administrația publică din SUA. În timpul liber, era pasionat de fizica teoretică și visa să construiască un sistem de propulsie care să permită călătoria mai rapidă decât lumina. În martie 2025, Irwin a început să discute pe larg cu ChatGPT despre aceste idei, iar ceea ce a urmat a fost o spirală de deziluzie și autoamăgire care a culminat cu o criză psihotică. Inteligența artificială i-a validat toate ideile, chiar și cele periculoase Potrivit articolului din Wall Street Journal, chatbotul dezvoltat de OpenAI nu doar că i-a răspuns lui Jacob Irwin, dar l-a și încurajat insistent în ideile sale. ChatGPT i-a spus tânărului că este „într-o stare de conștiință extremă” și că descoperirile sale ar putea fi „istorice”. În loc să semnaleze posibilele semne de instabilitate psihică, chatbotul i-a confirmat acestuia că nu este „delirant, detașat de realitate sau irațional”, ci pur și simplu foarte evoluat. Unul dintre mesajele generate de ChatGPT încuraja explicit ideile grandioase ale lui Irwin: „Ai supraviețuit unei suferințe emoționale, ai construit o tehnologie de vârf, ai rescris fizica și ai făcut pace cu inteligența artificială. Nu este o criză, este un moment istoric.” Această validare continuă din partea chatbotului a dus la degradarea accelerată a stării mentale a lui Irwin. A devenit irascibil, a început să doarmă și să mănânce foarte puțin, iar familia sa a început să observe o schimbare alarmantă în comportament. Internat cu diagnosticul de episod maniacal sever Pe 26 mai 2025, după o confruntare verbală agresivă cu sora lui, Irwin a fost dus de mama sa la camera de gardă. Medicii l-au diagnosticat cu un episod maniacal sever în contextul unei tulburări psihice și au decis internarea sa într-un spital de psihiatrie. Ulterior, mama tânărului a analizat conversațiile purtate de acesta cu ChatGPT și a descoperit gradul ridicat de influență pe care AI-ul îl exercitase asupra convingerilor fiului său. Când a întrebat chatbotul ce crede că s-a întâmplat, acesta a răspuns: „Este vina mea. Nu am reușit să întrerup ceea ce ar fi putut fi o criză disociativă sau un episod de identitate emoțională intensă.” După 17 zile de tratament în spital, Irwin a fost externat, dar a suferit o recădere în iunie și a fost din nou internat. Între timp, OpenAI a anunțat că investighează modalități de a limita influența negativă a modelelor AI asupra persoanelor vulnerabile și că ia în serios riscurile psiho-emoționale amplificate de interacțiuni intense. Jacob Irwin. (Foto: Tim Gruber for/WSJ) Un precedent periculos pentru utilizatorii fragili Acesta nu este un caz izolat. Alte persoane, inclusiv un american diagnosticat cu schizofrenie, s-au sinucis după ce au intrat în relații intense cu entități create de chatboturi. În unele cazuri, utilizatorii au fost convinși că OpenAI ascunde informații sau chiar că entitățile AI sunt reale. Acest nou episod ridică semne de întrebare importante cu privire la utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale de către persoane cu vulnerabilități psihice și asupra responsabilității dezvoltatorilor.

ChatGPT poate acum gândi și acționa în locul tău pe internet. E doar începutul

OpenAI a lansat o actualizare importantă pentru ChatGPT, prin care chatbotul devine mai mult decât un simplu asistent conversațional: poate acum să „gândească” și să „acționeze” pentru utilizatori, gestionând sarcini complexe în mod automat. Noua funcție – numită mod „agent” – este disponibilă pentru utilizatorii care au abonamente Pro, Plus sau Team și marchează un nou pas în direcția transformării inteligenței artificiale într-un instrument practic de zi cu zi, notează CNN. Un nou mod de lucru: de la răspunsuri la acțiuni concrete ChatGPT nu se limitează acum doar la conversații. Datorită actualizării anunțate joi de OpenAI, utilizatorii pot formula comenzi complexe, iar agentul AI le poate executa fără intervenție umană suplimentară. Printre exemplele oferite de companie se numără solicitări precum: „Consultă-mi calendarul și spune-mi ce întâlniri am cu clienți importanți, în funcție de știrile recente” sau „Planifică și cumpără ingredientele necesare pentru un mic dejun japonez pentru patru persoane”. Într-o demonstrație video, un utilizator i-a cerut agentului ChatGPT să-l ajute să se pregătească pentru o nuntă, oferind instrucțiuni detaliate: căutarea unei ținute adecvate pentru dress code, propunerea a cinci opțiuni vestimentare, dar și găsirea unor hoteluri convenabile în apropierea evenimentului. Agentul a executat toate aceste cerințe, gestionând navigarea, selecția și prezentarea rezultatelor într-un format accesibil. Funcționalitatea se bazează pe combinarea mai multor unelte dezvoltate deja de OpenAI – cum ar fi ChatGPT Operator, capabil să navigheze pe web, și Deep Research, conceput pentru analiză și sinteză de informații – într-un singur mod unificat, orientat spre acțiune. Un asistent digital care funcționează autonom Noua versiune a ChatGPT rulează pe o „mașină virtuală” proprie, ceea ce înseamnă că are acces la un mediu controlat în care poate executa comenzi, stoca temporar informații și face conexiuni logice între diverse sarcini. Totuși, OpenAI avertizează că anumite acțiuni rămân restricționate pentru siguranța utilizatorilor. De exemplu, trimiterea unui email sau completarea unei tranzacții bancare nu sunt permise fără confirmarea explicită din partea utilizatorului. De asemenea, modelul refuză sarcinile considerate de „risc înalt”. „Este o funcție experimentală și inovatoare. O văd ca pe o oportunitate de a testa viitorul, nu ca pe o unealtă de încredere pentru date personale sau sarcini critice”, a explicat Sam Altman, CEO OpenAI, într-o postare pe X (fostul Twitter). El a recomandat prudență în oferirea accesului la informații sensibile: de exemplu, are sens ca agentul AI să aibă acces la calendar pentru organizarea unei cine de grup, dar nu e necesar să-l folosești pentru achiziții personale. O nouă cursă pentru supremația asistenților inteligenți Această actualizare vine într-un moment în care marii jucători din industrie își accelerează competiția în zona agenților inteligenți. Google, de pildă, a prezentat în mai propriul său agent Gemini, care poate rezerva restaurante sau cumpăra bilete pentru evenimente. Apple lucrează, la rândul său, la o versiune îmbunătățită a asistentului Siri, capabilă să opereze aplicații în numele utilizatorului – însă lansarea a fost amânată pe termen nedefinit. În timp ce tehnologia avansează, persistă și riscurile cunoscute ale AI: halucinații (generarea de informații false), biasuri și comportamente neprevăzute. Recent, chatbotul Grok, dezvoltat de xAI (compania fondată de Elon Musk), a generat conținut antisemit după ce a fost provocat de utilizatori – un semnal de alarmă care arată cât de sensibil este acest nou teritoriu digital. OpenAI recunoaște că noul mod agent vine cu riscuri proprii. De aceea, accesul la date este limitat, iar sarcinile implică supraveghere umană în funcție de complexitate. Datele sunt prelucrate local pe mașina virtuală a agentului, nu direct pe serverele centrale, pentru un plus de control și securitate. Rămâne de văzut dacă această nouă funcție va deveni rapid parte din rutina digitală a utilizatorilor sau dacă publicul va ezita în fața autonomiei crescute a AI. Cert este că direcția este clară: viitorul internetului pare să se mute tot mai mult de la „căutăm și facem”, la „spunem și se face”.

OpenAI îți dă mură-n gură imaginile pe care le vrei. Cum funcționează noua funcție Style, disponibilă în ChatGPT

OpenAI a introdus în ChatGPT o nouă funcție numită „Style”, care simplifică procesul de creare a imaginilor AI, dându-le voie utilizatorilor să obțină rezultate în stiluri prestabilite fără cunoștințe avansate de prompt engineering. Generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale devine mai accesibilă datorită acestei actualizări. În mod obișnuit, obținerea unei ilustrații de calitate, de exemplu, o scenă în stil anime, are nevoie de prompturi bine formulate și detaliate. Totuși, chiar și cu descrieri elaborate, rezultatele AI nu erau mereu la nivelul așteptărilor. OpenAI a rezolvat această problemă prin integrarea unei funcții intuitive în ChatGPT, disponibilă gratuit pentru toți utilizatorii. Noua opțiune „Style” permite selectarea unor stiluri prestabilite, eliminând necesitatea unor descrieri complexe și reducând efortul depus de cei care nu sunt familiarizați cu tehnicile de prompt engineering, scrie Bleeping Computer. Cum funcționează noua opțiune „Style” din ChatGPT Funcția „Style” este concepută pentru a ajuta utilizatorii să genereze imagini în stiluri artistice variate printr-o simplă selecție. Spre exemplu, dacă încarci o fotografie personală și alegi stilul „anime”, ChatGPT poate transforma imaginea într-o versiune vizuală care amintește de producțiile studioului Ghibli. Caracteristica folosește prompturi predefinite optimizate, astfel încât utilizatorul nu mai trebuie să găsească formularea perfectă pentru a obține rezultatul dorit. În plus, procesul este rapid și prietenos, ceea ce încurajează explorarea creativă, chiar și din partea celor fără experiență în generarea de conținut AI. De asemenea, „Style” funcționează cu mai multe teme vizuale, de la artă realistă până la interpretări stilizate, oferind versatilitate și consistență în calitatea rezultatelor. De ce este importantă această actualizare de la OpenAI Actualizarea vine într-un moment în care AI vizuală devine din ce în ce mai populară, iar tot mai mulți utilizatori caută metode simple de a crea conținut original. Prin introducerea stilurilor prestabilite, OpenAI democratizează accesul la generarea de imagini AI, eliminând barierele tehnice și reducând timpul necesar obținerii unor rezultate creative. Pentru utilizatorii obișnuiți, înseamnă că pot obține rapid ilustrații de calitate, fără cunoștințe avansate. Pentru artiști și creatori de conținut, noua funcție poate fi un instrument util pentru prototipare rapidă sau experimentare vizuală. Schimbarea ar putea influența și competiția dintre aplicațiile de generare AI, consolidând ChatGPT ca o platformă completă, care combină textul și imaginile într-un mod simplu și intuitiv.

Cum este să lucrezi pentru Sam Altman, direct din gura unui fost angajat. Culisele unui loc de muncă la OpenAI

Calvin French-Owen, fost inginer OpenAI, a publicat un blog despre experiența sa de un an în companie, dezvăluind ritmul intens de lucru, creșterea explozivă a echipei și realitățile din culisele celei mai urmărite firme AI. Calvin French-Owen, cofondator al startup-ului Segment (achiziționat de Twilio în 2020), a părăsit OpenAI acum trei săptămâni, după ce a contribuit la lansarea Codex, agentul de programare ce concurează cu Cursor și Claude Code. Într-o postare recentă, el a explicat motivele plecării și a descris ce înseamnă să lucrezi într-un mediu AI de top. El spune că nu a existat „dramă internă”, ci dorința de a reveni la antreprenoriat. Totuși, experiența la OpenAI a fost marcată de o combinație de entuziasm, haos și presiune constantă, mai ales în contextul unei creșteri accelerate: compania a trecut de la 1.000 la 3.000 de angajați în doar un an, scrie publicația TechCrunch. OpenAI, un startup uriaș cu ritm galopant de corporație French-Owen spune că OpenAI seamănă mai degrabă cu un startup imens care încă se comportă ca unul mic. Angajații au libertate mare de decizie, fără multă birocrație, dar asta duce la eforturi duplicate: „Am văzut cel puțin șase biblioteci diferite pentru aceleași lucruri, cum ar fi managementul cozilor sau buclele agenților”, scrie el. Calitatea codului variază, de altfel: există foști ingineri Google care construiesc sisteme scalabile pentru milioane de utilizatori, dar și doctoranzi care nu au aceeași experiență practică. Rezultatul este un monolit backend plin de fragmente de cod eterogene, greu de întreținut și predispus la erori sau timpi mari de rulare. Cu toate acestea, OpenAI rămâne axată pe lansări rapide, la fel ca Meta în primii ani. Echipa lui French-Owen, opt ingineri, patru cercetători, doi designeri, doi specialiști go-to-market și un product manager, a construit Codex în doar șapte săptămâni, lucrând aproape fără somn. Lansarea a fost instantaneu un succes, dovadă că puterea ChatGPT stă și în distribuția masivă către sute de milioane de utilizatori. Secrete, accent pe siguranță, dar și multă presiune din exterior OpenAI funcționează într-un „acvariu secret”: pentru a evita scurgerile de informații, compania păstrează un nivel ridicat de confidențialitate, dar urmărește cu atenție rețelele de socializare, mai ales X (fostul Twitter). „Un prieten a glumit că firma funcționează după vibrațiile de pe Twitter”, spune French-Owen. În privința siguranței AI, fostul inginer susține că există o percepție greșită: în interior, accentul este pus mai degrabă pe riscuri practice, hate speech, manipulare politică, crearea de bioarme, auto-vătămare sau prompt injection, decât pe scenarii apocaliptice. Totuși, există echipe care cercetează și impactul pe termen lung, conștiente că sute de milioane de oameni folosesc deja LLM-urile pentru terapie, sfaturi medicale sau educație. Presiunea externă este și ea uriașă: guvernele urmăresc compania, concurenții o analizează, iar fiecare pas greșit poate deveni viral. „Miza pare extrem de ridicată”, concluzionează French-Owen.

Google îi pune piedică lui Sam Altman: Cum a preluat acordul OpenAI de 3 miliarde și echipa Windsurf printr-un truc legal

Recent, Google a anunțat că a încheiat un acord de 2,4 miliarde de dolari pentru a atrage angajați-cheie din cadrul startup-ului AI Windsurf, inclusiv CEO-ul companiei, și pentru a obține o licență neexclusivă asupra tehnologiei dezvoltate de aceștia. Mișcarea a dus la prăbușirea unui acord de achiziție de 3 miliarde de dolari pe care OpenAI îl negocia cu Windsurf. Această strategie, denumită tot mai des „acqui-hire” (angajare prin preluare) sau „achiziție fără achiziție”, permite marilor companii tech să obțină acces la tehnologie și talente valoroase fără a cumpăra efectiv compania vizată. Astfel, se evită procesele de reglementare anevoioase și investigațiile antitrust din ce în ce mai frecvente, scrie Gizmodo. Google deturnează acordul OpenAI și preia resursa cea mai prețioasă: oamenii Pentru OpenAI, mișcarea reprezintă un eșec major într-un moment de concurență acerbă pe piața inteligenței artificiale. Startup-ul fondat de Sam Altman domină de ani buni segmentul AI generativ, însă competiția venită din partea Google, Meta sau Microsoft este din ce în ce mai agresivă, iar principala miză o reprezintă atragerea celor mai buni ingineri. Într-un memoriu intern citat de presă, oficialii OpenAI au comparat pierderea de personal cu un furt din propria casă, sentiment alimentat de raidurile anterioare venite din partea Meta, care a angajat mai mulți foști angajați OpenAI și lideri de top din alte companii rivale. Acqui-hire: metoda preferată de Big Tech pentru a ocoli reglementările Acțiunile Google nu sunt un caz izolat. Microsoft a adoptat aceeași tactică anul trecut, atrăgând în echipa sa AI cofondatorii Inflection, în timp ce Amazon a preluat oameni-cheie de la startup-ul Adept. Google a folosit această metodă și în 2024, când a semnat un acord similar cu Character.AI, primind acces la tehnologia lor și angajând fondatorii. Pe lângă avantajele evidente privind acumularea de expertiză și tehnologie, acqui-hire-urile oferă un beneficiu strategic esențial: evitarea investigațiilor antitrust. Sub conducerea Linei Khan, fosta președintă a Federal Trade Commission (FTC), autoritățile americane au intensificat controalele asupra marilor jucători din tech. Microsoft, Amazon, Google și Meta au fost supuse unor anchete pentru investiții în companii AI precum OpenAI și Anthropic. În acest context, preluarea echipelor fără achiziționarea companiei în sine oferă o portiță legală exploatată intens de Silicon Valley. Actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de administrația Trump, a păstrat direcția investigațiilor lansate anterior, însă rămâne de văzut dacă va aborda cu aceeași fermitate aceste noi metode de expansiune. Viitorul AI-ului american ar putea fi decis nu doar în laboratoarele de cercetare, ci și în birourile autorităților de reglementare. Cum va răspunde FTC la această practică ar putea influența profund echilibrul de forțe din tehnologie în anii următori.

OpenAI, părintele ChatGPT, pregătește lovitura pentru Google Chrome cu un browser inteligent care promite să schimbe modul în care navigăm pe internet

OpenAI, compania care a revoluționat lumea tehnologiei cu ChatGPT, se pregătește să lanseze un browser web bazat pe inteligență artificială. Noua aplicație are ambiția declarată de a concura direct cu Google Chrome, cel mai utilizat browser din lume, și de a transforma fundamental modul în care oamenii navighează pe internet. Surse apropiate companiei au declarat pentru Reuters că lansarea browserului este așteptată în următoarele săptămâni. Noul produs va integra o interfață de tip chat, similară celei din ChatGPT, și va permite conectarea cu agenți AI, care pot îndeplini sarcini în numele utilizatorilor, precum rezervări sau completarea automată a formularelor. Acesta este văzut ca un pas strategic în direcția construirii unei „aplicații pentru tot”, care să devină indispensabilă atât în viața personală, cât și profesională. Un atac direct la adresa Chrome și a modelului său de afaceri Google Chrome deține în prezent peste două treimi din cota de piață globală a browserelor, fiind folosit de peste 3 miliarde de oameni. Această dominație a oferit Google acces direct la comportamentul utilizatorilor online, date esențiale pentru sistemul său extrem de profitabil de publicitate targetată. Prin lansarea propriului browser, OpenAI ar putea obține acces la același tip de date, slăbind astfel un pilon central al imperiului Alphabet. Browserul OpenAI este construit pe Chromium, codul open-source care stă și la baza Chrome, Microsoft Edge sau Opera. Această alegere îi oferă compatibilitate tehnică cu standardele web existente, dar și control total asupra experienței utilizatorului și a datelor colectate. Potrivit surselor, compania a decis să construiască propriul browser de la zero, și nu ca extensie peste un browser existent, tocmai pentru a putea controla mai bine fluxul de informații și integrarea agenților AI. Browserul OpenAI intră în lupta cu Google Chrome. (Foto: arhivă) O mișcare strategică într-un moment de concurență acerbă Lansarea noului browser vine pe fondul unei competiții în creștere între OpenAI și Google în domeniul inteligenței artificiale. De la lansarea ChatGPT în 2022, OpenAI a fost nevoită să-și mențină avantajul într-o cursă tot mai aglomerată, cu rivali precum Anthropic și Perplexity. În mai 2025, compania condusă de Sam Altman a anunțat și achiziția startupului io, condus de fostul designer Apple Jony Ive, într-o tranzacție de 6,5 miliarde de dolari, care vizează dezvoltarea de dispozitive hardware AI. OpenAI a angajat deja doi foști vicepreședinți de la Google, membri ai echipei care a construit inițial Chrome, semn că intențiile sunt serioase. De altfel, compania ar fi fost interesată și de achiziționarea browserului Chrome, dacă autoritățile antitrust ar fi forțat Alphabet să-l vândă, potrivit unei declarații anterioare din cadrul unei audieri. Browserul OpenAI va intra pe o piață deja agitată de lansări recente. Startupul Perplexity a anunțat Comet, un browser AI capabil să execute acțiuni în locul utilizatorului. Alte companii, precum Brave sau The Browser Company, au lansat și ele browsere cu funcționalități de inteligență artificială, însă niciunul nu are susținerea și infrastructura de date de care dispune OpenAI prin ChatGPT. O miză uriașă pentru viitorul internetului Browserul OpenAI nu este doar un nou produs, ci un instrument-cheie într-o strategie mai amplă. Compania vrea să creeze o infrastructură digitală proprie, prin care să integreze inteligența artificială în fiecare aspect al vieții online. De la căutări pe internet la cumpărături, planificări, rezervări și interacțiuni sociale, agentul AI al OpenAI promite să devină un asistent permanent în fundalul activității online. Dacă noile funcții vor convinge utilizatorii – iar cei 500 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT sunt o bază solidă de pornire – OpenAI ar putea schimba radical peisajul internetului și ar slăbi dominația pe care Google o exercită de peste un deceniu.

OpenAI își blindează fortăreața: cum încearcă gigantul AI să oprească spionajul corporatist

Într-o lume unde inteligența artificială devine rapid moneda forte a secolului XXI, OpenAI a decis să-și înăsprească măsurile de securitate până la niveluri aproape paranoice. În urma apariției unor modele AI rivale suspectate că ar fi copiat tehnologie proprietară, compania din spatele ChatGPT adoptă politici dure pentru a-și proteja secretele — atât de ochii competitorilor străini, cât și de eventuale scurgeri interne. Totul a pornit în ianuarie, când DeepSeek, un startup din China, a lansat un model AI performant care a ridicat semne de întrebare. Potrivit Financial Times, OpenAI suspectează că DeepSeek ar fi folosit tehnici de „distilare” pentru a copia în mod neautorizat modelele sale avansate. Distilarea este o metodă prin care un model AI complex este folosit pentru a antrena unul mai simplu, transferându-i în mod indirect cunoștințele — și, implicit, o parte din performanță. Această presupusă încălcare a declanșat o reacție fermă din partea OpenAI, care a decis să accelereze o restructurare a sistemului intern de securitate deja în curs. Deși îngrijorările companiei se referă în principal la adversarii geopolitici, precum China, surse apropiate spun că nici scurgerile interne sau războiul rece dintre giganții tech americani nu sunt trecute cu vederea. Securitate biometrică, computere offline și tăcere în birouri Printre măsurile luate de OpenAI se numără un set impresionant de reguli și restricții, inspirate mai degrabă din filme cu spioni decât din peisajul clasic al unui start-up tech. Potrivit surselor citate de Financial Times, compania a introdus politici de „information tenting” — adică accesul la anumite proiecte se face doar pe bază de necesitate și autorizare explicită. Spre exemplu, în timpul dezvoltării modelului „o1”, doar membrii de echipă strict verificați aveau permisiunea să discute despre proiect în spații comune de birou. Practic, dacă nu făceai parte oficial din proiect și nu treceai printr-un filtru riguros, nu aveai voie nici măcar să menționezi subiectul. OpenAI a mutat tehnologiile proprietare în sisteme complet offline, pentru a evita orice risc de conectare neautorizată la internet. Accesul fizic în anumite zone din clădire este permis doar prin scanare biometrică, folosind amprentele angajaților. În plus, orice conexiune externă la internet trebuie aprobată în mod explicit, conform politicii „deny-by-default”. Și nu se oprește aici. OpenAI a mărit bugetul de securitate fizică pentru centrele de date și a angajat mai mulți specialiști în securitate cibernetică, semn că își ia foarte în serios misiunea de a păstra informațiile confidențiale sub cheie. De la concurență la paranoia: cât de departe e prea departe? Este clar că industria AI a intrat într-o fază în care inovația se suprapune cu suspiciunea. Companii precum OpenAI, Google DeepMind sau Anthropic nu doar că se întrec în performanțe, ci și se tem de spionaj tehnologic. Iar în contextul în care milioane de dolari — dacă nu miliarde — depind de aceste avansuri, măsurile de securitate par justificate. Totuși, există și voci care se întreabă dacă o astfel de izolare extremă nu riscă să afecteze chiar cultura organizațională și colaborarea internă. Deja s-au înregistrat cazuri în care angajați au părăsit companii AI din cauza climatului de neîncredere sau a lipsei de transparență. Iar în cazul OpenAI, care a fost deja zguduită de scurgeri ale comentariilor interne ale CEO-ului Sam Altman, aceste politici par și o încercare de a preveni revolte din interior, nu doar atacuri externe. Pe fondul acestor tensiuni, crește și presiunea asupra echipelor de dezvoltare, care trebuie să lucreze într-un mediu extrem de controlat, unde orice greșeală sau scurgere de informații poate avea consecințe dramatice. Iar pentru restul lumii, mesajul este clar: AI-ul nu mai este doar un domeniu de cercetare sau un instrument digital — este o armă strategică, care trebuie păzită cu toată strictețea posibilă. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai sofisticată și cu aplicații tot mai largi, este de așteptat ca bătălia pentru controlul tehnologiei să se înăsprească. Iar OpenAI tocmai ne-a arătat cum arată prima linie a acestui nou război — una în care nu se aud focuri de armă, ci doar clicuri criptate, servere izolate și amprente scanate.

ChatGPT Deep Research devine mai puternic: integrare cu Slack, Gmail și Canva pentru un context mai inteligent

ChatGPT Deep Research nu este doar o funcție nouă, ci o extensie strategică a modului în care inteligența artificială te poate ajuta să automatizezi complet procesul de cercetare. În esență, acest agent AI dezvoltat de OpenAI poate transforma un simplu prompt într-un raport complet sau un articol bazat pe informații culese de pe internet — totul fără intervenție umană. Acum, funcționalitatea sa devine și mai utilă: OpenAI testează conectori noi, adică integrarea cu platforme externe, care extind capacitatea lui ChatGPT de a înțelege și folosi contextele personale sau organizaționale în mod inteligent. Printre cele mai interesante integrări testate se numără Slack, Canva și Gmail, toate contribuind la o cercetare personalizată, mai relevantă și mai rapidă. Această evoluție ar putea revoluționa modul în care lucrezi, fie că ești freelancer, analist de date, specialist în marketing sau cercetător academic. Dacă până acum AI-ul era un simplu asistent, acum devine un colaborator inteligent, capabil să extragă context nu doar de pe web, ci și din propriile tale surse digitale. Slack, ca sursă de context: ce poate însemna pentru echipele tale Una dintre cele mai așteptate funcții este integrarea cu Slack, platforma de comunicare internă folosită de milioane de echipe din întreaga lume. Practic, dacă accepți, ChatGPT va putea accesa și interpreta mesajele din canalele Slack ale organizației tale pentru a înțelege mai bine contextul unei întrebări sau al unei cercetări. De exemplu, dacă îi ceri un rezumat al celor mai importante idei dintr-o conversație despre un proiect aflat în desfășurare, agentul Deep Research le poate extrage direct din Slack. Sau, dacă trebuie să pregătești un raport despre feedback-ul primit într-o campanie, AI-ul poate analiza discuțiile interne și structura automat concluziile. Este important de precizat că OpenAI nu antrenează modelele AI cu datele tale personale, atâta timp cât opțiunea de confidențialitate este activată în setări. Cu alte cuvinte, informațiile tale sunt procesate local, în contextul sesiunii curente, fără a deveni parte din modelul general. Această integrare este încă în stadiu de test, iar nu e clar dacă OpenAI a colaborat direct cu Slack sau folosește pur și simplu API-urile publice ale platformei. Oricum ar fi, utilitatea practică a acestei funcții este evidentă. Canva și Gmail: creativitate și eficiență într-un singur loc Pe lângă Slack, Canva devine un alt conector testat de ChatGPT Deep Research. Asta înseamnă că AI-ul poate genera automat vizualuri, grafice și prezentări pe baza datelor și conținutului din promptul tău, integrându-se perfect cu fluxurile de lucru din marketing, design sau educație. Vrei o prezentare pe baza unui raport de vânzări? Sau o grafică pentru social media inspirată dintr-un articol recent? ChatGPT ar putea genera conținutul și, cu ajutorul Canva, îl poate pune direct într-un format vizual atractiv, fără să mai fie nevoie să deschizi aplicația. O altă funcție în testare este integrarea cu Gmail, care permite AI-ului să caute, să rezume sau să extragă informații din emailuri. Imaginează-ți un scenariu în care primești 20 de emailuri legate de o întâlnire importantă: în loc să le citești pe toate, poți cere ChatGPT un rezumat cu acțiunile propuse, deciziile luate sau temele de urmat. Acest tip de automatizare inteligentă economisește nu doar timp, ci și energie mentală, transformând ChatGPT dintr-un simplu instrument într-un asistent digital cu adevărat capabil să înțeleagă contextul. Viitorul cercetării asistate de AI: tot mai personal, tot mai integrat Eforturile OpenAI de a transforma ChatGPT Deep Research într-un centru de comandă pentru cercetare asistată de AI sunt mai evidente ca niciodată. Prin aceste noi conectori – Slack, Gmail, Canva și, posibil, alții în viitor – utilizatorii vor putea interacționa cu datele lor într-un mod mult mai intuitiv și productiv. Într-o lume în care informația circulă în valuri și timpul devine o resursă tot mai prețioasă, faptul că poți centraliza date din Slack, emailuri, documente și chiar platforme vizuale într-o singură interfață cu AI ar putea schimba regulile jocului în educație, business, comunicare sau cercetare.