UE nu cedează în fața Big Tech, precum Google, Meta și OpenAI: legea privind inteligența artificială va fi aplicată fără întârziere
Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar marilor companii din domeniul tehnologiei: nu va exista niciun fel de amânare în implementarea AI Act, legea istorică ce reglementează utilizarea inteligenței artificiale pe teritoriul comunitar. În ciuda presiunilor tot mai mari din partea unor lideri din industrie și a apelurilor publice pentru o „pauză” în aplicarea noilor reguli, Bruxelles-ul își menține ferm poziția. Anunțul vine într-un moment în care zeci de companii din Europa și SUA, inclusiv giganți precum Google, Meta sau producătorii de modele AI precum OpenAI, încearcă să influențeze agenda europeană invocând riscuri pentru inovație și competitivitate. Presiuni tot mai mari pentru o amânare a legii AI Act a intrat oficial în vigoare în februarie 2025, dar aplicarea sa este una progresivă. Următoarea etapă importantă va avea loc pe 2 august 2025, când intră în vigoare obligații noi pentru dezvoltatorii de „modele de AI cu uz general” — așa cum sunt ChatGPT, Gemini sau Grok. Aceștia vor fi obligați să ofere mai multă transparență cu privire la algoritmii folosiți, seturile de date care le antrenează modelele și riscurile pe care le pot genera. În ultima lună, mai multe companii au încercat să convingă Comisia Europeană să acorde un moratoriu sau să amâne aplicarea prevederilor-cheie. Pe 3 iulie, o scrisoare deschisă semnată de peste 40 de lideri din mediul de afaceri european — inclusiv de CEO-ul Airbus, de șeful Carrefour sau de fondatorul start-up-ului francez Mistral AI — a cerut o „pauză” pentru a nu sufoca ecosistemul de inovație european. Comisia Europeană a respins însă categoric aceste cereri. „Am văzut multe rapoarte, scrisori și declarații despre AI Act. Permiteți-mi să fiu clar: nu există nicio pauză, niciun termen de grație, nicio amânare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier. Aplicare etapizată, dar fără compromisuri Deși legea va fi aplicată progresiv pentru a permite companiilor și statelor membre să se adapteze, Bruxelles-ul insistă că termenele legale nu se vor schimba. După intrarea în vigoare a obligațiilor pentru modelele de uz general în august 2025, va urma un nou prag în august 2026, când se vor aplica reglementări mai stricte pentru modelele de AI considerate „cu risc ridicat” — folosite, de exemplu, în sănătate, educație sau justiție. Companiile vizate vor trebui să efectueze evaluări de risc, să furnizeze documentație tehnică detaliată și să asigure trasabilitatea deciziilor generate de AI. Este un set de cerințe fără precedent, care vine pe fondul unor preocupări crescânde privind „halucinațiile” AI, erori în generarea de conținut, lipsa transparenței și riscurile de manipulare. Comisia susține că aceste reguli sunt esențiale pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor și pentru a asigura încrederea în tehnologiile emergente. Un semnal puternic pentru întreaga lume Prin fermitatea cu care își menține calendarul AI Act, Uniunea Europeană dorește să stabilească un standard global pentru reglementarea inteligenței artificiale, similar cu ceea ce a reușit cu legislația GDPR privind protecția datelor. „Uniunea Europeană vrea să arate că este posibil să îmbinăm inovația cu responsabilitatea”, a explicat un oficial european citat de Reuters. De altfel, AI Act este prima lege cuprinzătoare privind inteligența artificială adoptată la nivel mondial și este urmărită cu atenție de guverne, companii și activiști din întreaga lume.
Sam Altman trage frâna: Nu aveți prea multă încredere în ChatGPT
Într-o declarație recentă care a surprins o parte a comunității tech, Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a lansat un apel direct către utilizatorii ChatGPT: nu aveți prea multă încredere în el. Într-o eră în care inteligența artificială devine rapid parte din viața cotidiană, de la asistenți virtuali la generatoare de conținut și analiză automată, mesajul lui Altman vine ca un moment de luciditate. Potrivit lui, ChatGPT este un instrument deosebit de valoros, dar nu este o autoritate absolută și nu ar trebui tratat ca sursă infailibilă. Această atitudine echilibrată a liderului OpenAI atrage atenția asupra unei probleme tot mai discutate: oamenii încep să creadă prea mult în răspunsurile oferite de AI, chiar și atunci când acestea pot fi inexacte, incomplete sau scoase din context. Altman sugerează că utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale implică verificarea informațiilor, contextualizarea datelor și, mai ales, asumarea unei gândiri critice. Astfel, dacă ai întrebat vreodată ChatGPT cum să gătești o rețetă, cum să scrii o lucrare sau cum să îți interpretezi analizele medicale, trebuie să știi că sistemul îți oferă o simulare de răspuns, nu neapărat un adevăr certificat. Altman insistă că ChatGPT este mai degrabă un partener creativ, un suport pentru brainstorming, nu un înlocuitor al expertizei umane. ChatGPT, prieten de încredere, dar nu un oracol Cuvintele lui Sam Altman sunt relevante într-un context în care milioane de oameni interacționează zilnic cu modele AI fără să cunoască limitările lor reale. ChatGPT este capabil să genereze texte coerente, să ofere sfaturi sau să traducă informații complexe în termeni simpli. Însă, în esență, el nu înțelege lumea la fel ca un om. Nu are conștiință, nu cunoaște intenții și nu poate garanta corectitudinea informațiilor prezentate. Altman a explicat că, deși modelele de inteligență artificială s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, acestea se bazează în continuare pe statistici, predicții și corelații. Ele nu „știu” nimic în sens uman. ChatGPT, spre exemplu, poate formula o explicație detaliată despre o problemă medicală, dar asta nu înseamnă că acea explicație este medical validată. CEO-ul OpenAI avertizează că încrederea necriticată în AI poate conduce la decizii greșite, mai ales în domenii sensibile precum sănătatea, justiția sau politica. De aceea, încurajează dezvoltarea unor mecanisme de verificare și control, dar mai ales adoptarea unui comportament sănătos din partea utilizatorilor: întreabă, folosește, dar nu lua de bun tot ce citești. Un viitor al colaborării om-AI, nu al înlocuirii Mesajul transmis de Sam Altman are și o latură educativă. Într-o lume în care AI-ul pătrunde rapid în școli, companii și gospodării, e esențial ca oamenii să înțeleagă că tehnologia nu vine să înlocuiască gândirea umană, ci să o completeze. ChatGPT poate fi un instrument excelent pentru a învăța mai repede, pentru a obține un punct de plecare sau pentru a automatiza sarcini repetitive. Însă soluțiile finale, deciziile și interpretările trebuie să vină de la tine. Altman promovează un model colaborativ, în care AI-ul este „colegul de birou” al viitorului: rapid, eficient, capabil să acceseze și să sintetizeze informații într-un timp record. Dar tot tu rămâi „șeful echipei”, cel care decide ce păstrează, ce verifică, ce filtrează și ce pune în aplicare. În plus, apelul la scepticism nu este o dovadă de slăbiciune a produsului, ci mai degrabă o dovadă de transparență și responsabilitate. Este un gest rar în peisajul corporatist al Big Tech, unde majoritatea companiilor preferă să promoveze produsele ca fiind perfecte și sigure. OpenAI își asumă, prin vocea CEO-ului său, că evoluția AI trebuie să fie atent monitorizată și calibrată permanent la nevoile și limitele societății umane. În concluzie, mesajul lui Sam Altman este simplu și profund: ChatGPT este o unealtă puternică, dar nu este o sursă absolută de adevăr. Nu renunța la gândirea critică, nu înceta să pui întrebări și nu transforma AI-ul într-un guru. Fii tu cel care gândește, alege și verifică. Tehnologia te poate ajuta doar dacă o folosești cu discernământ.
Apple își caută un creier nou pentru Siri și ar putea alege între OpenAI și Anthropic
Apple analizează în prezent posibilitatea de a colabora cu unele dintre cele mai importante companii din domeniul inteligenței artificiale pentru a da un nou suflu asistentului vocal Siri. Potrivit unui material publicat de Bloomberg, gigantul tehnologic din Cupertino a purtat discuții cu OpenAI și Anthropic, în ideea integrării unor modele lingvistice avansate (LLM) în viitoarea versiune a asistentului digital. Mișcarea vine într-un moment în care competiția în zona AI se intensifică, iar rivali precum Google și Microsoft își accelerează inovațiile. Discuțiile dintre Apple și cele două companii ar viza antrenarea unor versiuni personalizate ale modelelor de inteligență artificială pentru a funcționa pe infrastructura cloud a Apple, în mod specific pentru faze de testare. Deocamdată, nu s-a luat nicio decizie finală, iar proiectul se află într-un stadiu incipient. Contactate de Reuters, Apple și OpenAI nu au oferit un răspuns oficial, în timp ce Anthropic, companie susținută financiar de Amazon, a refuzat să comenteze, notează News.ro. Un viitor incert pentru Siri, după ani de stagnare În luna martie, Apple a anunțat că implementarea îmbunătățirilor bazate pe inteligență artificială pentru Siri va fi amânată până în 2026. Deși compania nu a oferit o explicație clară, jurnaliștii de la Bloomberg au relatat că această întârziere ar fi legată de pierderea încrederii CEO-ului Tim Cook în actualul șef al diviziei de AI, John Giannandrea. Potrivit acelorași surse, coordonarea proiectului Siri ar fi fost preluată între timp de Mike Rockwell, cunoscut pentru munca sa în dezvoltarea realității augmentate la Apple. Această tranziție de leadership, combinată cu presiunea externă exercitată de succesul rivalilor în zona AI, pare să fi forțat Apple să caute soluții în afara companiei – un gest neobișnuit pentru gigantul american, care până acum a mizat puternic pe dezvoltarea internă. Între discreție și pragmatism: strategia Apple la WWDC La conferința anuală Worldwide Developers Conference (WWDC) din iunie 2025, Apple a adoptat o abordare mai rezervată decât a competitorilor. Deși au fost prezentate funcționalități AI practice, cum ar fi traducerea în timp real a apelurilor telefonice, compania a evitat să facă promisiuni grandioase. În schimb, Apple a anunțat deschiderea modelului său AI de bază către dezvoltatorii terți, precum și includerea atât a propriului instrument de completare de cod, cât și a celui de la OpenAI, în cadrul platformei sale pentru dezvoltatori. Această deschidere aparent necaracteristică pentru Apple ar putea semnala o schimbare strategică: compania este pregătită să colaboreze cu lideri externi în AI pentru a menține relevanța Siri într-un peisaj tehnologic dominat tot mai mult de asistenți digitali conversaționali bazați pe modele mari de limbaj.
Microsoft a dezvăluit un instrument AI de diagnosticare medicală care ar fi de patru ori mai bun decât medicii umani
Microsoft a construit un instrument medical bazat pe inteligență artificială despre care susține că are de patru ori mai mult succes decât medicii umani în diagnosticarea afecțiunilor complexe. Gigantul din domeniul tehnologiei a dezvăluit rezultatele unor cercetări despre care crede că ar putea accelera tratamentele medicale și ar putea economisi bani prin reducerea testelor inutile. „Microsoft AI Diagnostic Orchestrator” (“MAI-DxO”) este primul rezultat al eforturilor unei unități de AI medical formată anul trecut de Mustafa Suleyman cu personal recrutat de la DeepMind, laboratorul de cercetare co-fondat de el și care este acum deținut de Google. Deepmind a deschis calea în domeniul descoperirilor din domeniul sănătății legate de inteligența artificială. Șeful laboratorului Google, Sir Demis Hassabis, a câștigat anul trecut un premiu Nobel pentru chimie pentru utilizarea inteligenței artificiale pentru a dezvălui secretele biologice ale proteinelor care stau la baza vieții. Într-un interviu acordat Financial Times, directorul executiv al Microsoft AI a declarat că testele sunt un pas pe calea către „superinteligența medicală” care ar putea ajuta la rezolvarea crizelor de personal și a timpilor lungi de așteptare pentru sistemele de sănătate suprasolicitate. Noul sistem Microsoft, susținut de un „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” O versiune a tehnologiei ar putea fi implementată în curând și în chatbot-ul Microsoft Copilot AI și în motorul de căutare Bing, care gestionează 50 de milioane de interogări cu privire la probleme de sănătate pe zi. Ne apropiem de „modele AI care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât eforturile umane: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise”, a spus Suleyman. “Asta va fi cu adevărat transformator.” Noul sistem Microsoft este susținut de un așa-numit „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” – fiecare cu un rol distinct, cum ar fi formularea de ipoteze sau alegerea testelor de diagnostic – care interacționează și „dezbat” împreună pentru a alege un curs de acțiune. Pentru a i se testa capacitățile, „MAI-DxO” a fost alimentat cu 304 studii din “New England Journal of Medicine” care descriu modul în care au fost rezolvate unele dintre cele mai complicate cazuri. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să verifice dacă programul poate găsi diagnosticul corect și să monitorizeze deciziile pe care le-a luat, folosind o nouă tehnică numită „lanț de dezbateri”, care face ca modelele de raționament AI să arate cum rezolvă problemele pas cu pas. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI Microsoft a folosit modele de limbaj mari (LLM) de top de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google, xAI și DeepSeek. Orchestratorul a făcut ca toate LLM-urile să funcționeze mai bine, dar cel mai bine a funcționat cu modelul de raționament o3 de la OpenAI, rezolvând corect 85,5% din cazurile din “New England Journal of Medicine”. Acest lucru se compară cu un procentaj de 20% pentru medicii umani cu experiență, dar acestor medici nu li s-a permis accesul la manuale sau să își întrebe colegii, ceea ce le-ar fi putut crește rata de succes. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI și are drepturi exclusive de utilizare și vânzare a tehnologiei sale, dar acum OpenAI încearcă să se transforme într-o entitate cu scop lucrativ, ceea ce a dus la un conflict între cele două părți cu privire la termenii viitori ai parteneriatului lor. Dominic King, fostul șef al divizii medicale a DeepMind, care s-a alăturat Microsoft la sfârșitul anului trecut, a spus că programul „a funcționat mai bine decât orice am văzut vreodată” și că „există o oportunitate de a acționa aproape ca o nouă ușă de intrare în domeniul asistenței medicale”. Modelele AI au fost, de asemenea, instruite să fie conștiente de costuri, ceea ce a redus semnificativ numărul de teste necesare pentru a ajunge la un diagnostic corect în studiu, economisind sute de mii de dolari în unele cazuri, a spus el. Cu toate acestea, King a subliniat că tehnologia este încă în stadii incipiente, nu a fost revizuită de specialiști din domeniu și nu este încă pregătită pentru un mediu clinic. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Microsoft vs OpenAI: parteneriatul de miliarde care riscă să explodeze cu zgomot
Negocierile tensionate dintre Microsoft și OpenAI, partenerii care au propulsat inteligența artificială în prim-planul tehnologiei globale, ar putea duce la o ruptură cu implicații majore pentru viitorul industriei. Potrivit unui raport publicat de Financial Times, OpenAI ar putea pierde sprijinul celui mai important aliat financiar și strategic în lupta sa de a deveni o companie cu scop lucrativ – iar asta ar pune în pericol întregul său model de dezvoltare. În centrul conflictului: banii, controlul și ambiția de a transforma cercetarea în profit. Inițial creată ca organizație non-profit cu misiunea declarată de a „asigura că inteligența artificială generală servește umanității”, OpenAI a trecut în ultimii ani printr-o transformare radicală. Lansarea unor produse revoluționare precum ChatGPT și integrarea acestora în platformele Microsoft a adus notorietate, capital și o creștere fulminantă. Dar odată cu succesul a venit și dorința de monetizare. OpenAI și-a creat un braț cu scop lucrativ – OpenAI LP – și a căutat să atragă fonduri mai mari, cu promisiunea unor câștiguri pe măsură. Microsoft a fost primul gigant care a crezut în această viziune, investind peste 13 miliarde de dolari și devenind cel mai important partener comercial și tehnologic. Acum, însă, OpenAI vrea mai mult: libertatea de a merge mai departe ca entitate comercială, cu acces la finanțări și parteneriate independente. Iar Microsoft… nu este deloc convins că merită să rămână la masă. Microsoft cere jumătate din viitorul OpenAI Negocierile dintre cele două părți durează de luni întregi și, potrivit surselor citate de Financial Times, au loc zilnic în încercarea de a salva un parteneriat care a definit ultimii doi ani în AI. La miza discuțiilor: distribuția veniturilor viitoare. Microsoft, care în prezent primește aproximativ 20% din încasările OpenAI, își dorește un pachet mult mai mare – până la 49%. Motivul este simplu: compania fondată de Bill Gates a alimentat dezvoltarea rapidă a OpenAI cu resurse uriașe de cloud computing, acces la infrastructură și expunere globală. Oficialii Microsoft vor acum o compensație pe măsură. Însă pentru OpenAI, această cerere ridică semne de întrebare despre control, independență și capacitatea de a atrage alți investitori. Mai ales într-un context în care ambițiile fondatorilor – printre care Sam Altman – vizează extinderea masivă a modelului de afaceri și lansarea de produse proprii, fără a rămâne sub umbrela Microsoft. Ce urmează dacă Microsoft „își ia jucăriile și pleacă”? Deși cele două companii au transmis public un mesaj diplomatic – „avem un parteneriat de succes și ne dorim să-l continuăm” – realitatea din culise este una tot mai tensionată. Potrivit unor surse din industrie, Microsoft ar fi deja în căutarea unor alternative strategice, inclusiv dezvoltarea propriilor modele de AI bazate pe codul OpenAI deja integrat în sistemele sale. Pentru OpenAI, un exit al Microsoft ar fi o lovitură dură. Nu doar din punct de vedere financiar, ci și în ceea ce privește încrederea publicului, a investitorilor și a partenerilor tehnologici. Fără acces garantat la platforma Azure și fără protecția uriașului din Redmond, drumul către autonomie ar putea fi abrupt și riscant. De partea cealaltă, Microsoft ar putea pierde un aliat-cheie într-un moment în care Google, Meta, Amazon și alți giganți își accelerează investițiile în inteligență artificială. Rămânerea în afacere depinde acum de o înțelegere delicată privind profiturile și influența – iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să cedeze. Concluzia? Bătălia pentru viitorul AI nu se mai poartă doar în laboratoare, ci în sălile de negocieri. Iar dacă Microsoft și OpenAI nu ajung la un compromis, una dintre cele mai promițătoare alianțe din tehnologie s-ar putea destrăma chiar în plin avânt.
ChatGPT versus Google: o schimbare de paradigmă în traficul online
Într-o mișcare surprinzătoare, ChatGPT a depășit în luna mai 2025 numărul de accesări ale google.ro în România, semnalând o schimbare majoră în modul în care tinerii și nu numai accesează informația și folosesc inteligența artificială. Această transformare a adus o nouă paradigmă în consumul digital, unde interacțiunea cu un asistent virtual devine tot mai apreciată. Să vedem ce caută tinerii cel mai des pe ChatGPT, cum îl folosesc în viața de zi cu zi și ce spun specialiștii despre această tendință. Ce caută tinerii pe ChatGPT? Sfaturi practice și soluții rapide Tinerii din România au început să folosească ChatGPT nu doar pentru simpla informare, ci și pentru a primi recomandări practice și personalizate. Întrebările lor variază de la cele mai banale, cum ar fi „La câte grade se spală un tricou pătat cu cafea?”, până la solicitări mai complexe privind diete sau sfaturi de viață. Una dintre tinerele intervievate de StirileProTV spune că AI-ul „dă sfaturi foarte bune, chiar recomand pentru un psiholog”, iar mulți recunosc că acest ajutor virtual îi ajută să economisească bani, dar și timp prețios. ChatGPT devine astfel un companion care răspunde rapid la probleme diverse, de la cele casnice până la cele personale. Mai mult, unii utilizatori apelează la ChatGPT pentru a-și crea CV-uri, a-și planifica călătoriile sau a-și stabili planuri de nutriție, iar angajații din domenii ca IT, Resurse Umane sau Marketing îl folosesc pentru sarcini profesionale, ceea ce arată o integrare tot mai profundă a AI-ului în viața de zi cu zi. Datele oficiale arată că în luna mai 2025 ChatGPT a înregistrat peste 24 de milioane de accesări din România, depășind google.ro, care a avut aproximativ 20 de milioane de vizite. Această schimbare se datorează în principal faptului că Google a decis să renunțe la operarea pe extensii naționale și să se concentreze mai mult pe domeniul global google.com, care, de altfel, a înregistrat o creștere a traficului în România. Mihai Vînătoru, fondatorul unei agenții de digital marketing, explică succesul ChatGPT prin valoarea adăugată oferită utilizatorilor: „Simți că ai o conversație, că ai un asistent care te ajută să găsești răspunsuri formulate și documentate.” Acest mod interactiv diferă de clasica căutare Google, unde utilizatorul trebuie să filtreze singur rezultatele. Totuși, Vînătoru revine cu o precizare importantă: „Google primește în continuare mai mult trafic din România, însă pe adresa Google.com.” Așadar, nu este vorba de o înfrângere totală, ci de o redistribuire a traficului și a modului în care oamenii interacționează cu tehnologia. ChatGPT în mediul profesional: instrumentul preferat pentru eficiență și creativitate ChatGPT nu este doar un instrument folosit în viața personală, ci și o resursă tot mai utilizată în companii. În agențiile de marketing, programatori sau recrutori apelează la AI pentru a automatiza sarcini repetitive sau pentru a genera conținut creativ. Ovidiu Bălcăcian, fondatorul unei agenții de marketing din Brașov, explică cum ChatGPT ajută la realizarea rapidă a textelor pentru reclame, la producerea articolelor și la structura planurilor de marketing: „Putem să-l folosim pentru a crea articole noi și să construim strategii mai bine și mult mai rapid.” Popularitatea ChatGPT este reflectată și în clasamentele aplicațiilor pe Android și iOS, unde recent s-a situat pe primele poziții în România. Totuși, specialiștii recomandă prudență și verificarea informațiilor obținute prin AI cu alte surse, pentru a evita erorile sau informațiile incomplete. În concluzie, ChatGPT a schimbat deja modul în care românii, mai ales tinerii, caută și accesează informația. De la simple sfaturi zilnice până la suport în mediul profesional, AI-ul devine tot mai indispensabil. Chiar dacă Google rămâne un jucător major, interacțiunea naturală și adaptarea la nevoile individuale oferite de ChatGPT îl fac să fie un instrument pe care mulți îl preferă în 2025. Dacă vrei să profiți la maximum de tehnologie, merită să încerci această experiență conversațională inteligentă și să vezi cum îți poate ușura viața.
OpenAI recunoaște riscul cu inteligența artificială: Modelele sale AI ar putea fi folosite pentru crearea de arme biologice
Compania americană admite că modelele sale viitoare ar putea sprijini replicarea sau dezvoltarea unor agenți biologici periculoși, deși susține că impune măsuri stricte de siguranță. Într-un comunicat recent, OpenAI a recunoscut că noile sale modele de inteligență artificială, aflate în dezvoltare, ar putea ajunge la un nivel de sofisticare care le-ar permite să asiste în elaborarea de agenți biologici cu potențial distructiv. În timp ce compania subliniază utilitatea tehnologiei în cercetarea medicală și în apărarea biologică, aceasta admite că aceeași tehnologie ar putea fi deturnată în scopuri periculoase, inclusiv în sprijinul creării de arme biologice, scrie Futurism. Afirmația este conținută într-un articol oficial publicat pe blogul OpenAI, unde se vorbește despre responsabilitatea companiei de a echilibra inovația științifică cu limitarea accesului la informații sensibile. Cu alte cuvinte, deși modelele AI pot ajuta la progresul medicinei sau la prevenirea pandemiilor, există riscul ca ele să faciliteze și acțiuni cu impact negativ major asupra sănătății publice. Viitoarele modele ar putea sprijini utilizatori fără pregătire avansată Johannes Heidecke, responsabilul pentru siguranță la OpenAI, a precizat într-un interviu pentru Axios că modelele actuale nu sunt capabile să genereze complet noi agenți biologici, dar pot contribui la replicarea unora deja cunoscuți. Problema, afirmă el, este că aceste modele ar putea ajunge să ofere suficient sprijin chiar și unor persoane fără competențe avansate în biologie, ceea ce ridică un risc deosebit pentru securitatea globală. „Încă nu ne confruntăm cu amenințări complet noi, necunoscute în domeniul biologiei sintetice, dar ne apropiem de acel moment”, a spus Heidecke. În special, el a menționat că unele dintre succesoarele modelului actual, denumit o3, ar putea atinge acel nivel critic de performanță în viitorul apropiat. OpenAI susține că strategia sa este orientată spre prevenție, nu reacție. Astfel, compania vrea să implementeze filtre și sisteme de monitorizare care să detecteze utilizările riscante ale AI-ului încă din stadiile incipiente. Cu toate acestea, Heidecke avertizează că nivelul de acuratețe necesar este aproape absolut: „Nu este suficient ca un model să detecteze 99% dintre cazuri periculoase. Chiar și o singură scăpare poate avea consecințe devastatoare.” Controverse și întrebări despre utilizarea în scopuri guvernamentale În ciuda angajamentului declarat pentru siguranță, OpenAI nu pare să frâneze ritmul dezvoltării acestor tehnologii. Dimpotrivă, compania se implică în proiecte de tip „biodefensiv”, inclusiv în colaborare cu guverne, ceea ce a stârnit îngrijorări privind potențialele derapaje. Criticii atrag atenția că o tehnologie cu asemenea capacități, în mâinile unui actor statal cu interese discutabile, ar putea fi deturnată în scopuri represive sau militare. De asemenea, se pune întrebarea cine stabilește limitele morale și juridice ale utilizării acestor sisteme, odată ce ele devin parte a arsenalului tehnologic al unei superputeri.
Directorul OpenAI acuză compania Meta că încearcă să-i fure dezvoltatorii cu bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari
Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a acuzat compania Meta a lui Mark Zuckerberg că încearcă să-i “fure” dezvoltatorii cu promisiunea unor bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari. Conform lui Altman, compania Meta, care are o capitalizare de piață de 1.800 miliarde de dolari, a început să le facă „oferte uriașe” angajaților săi în contextul în care Meta este în urmă cu programul lor de inteligență artificială. „Am auzit că Meta ne consideră cel mai mare concurent al lor”, a spus Altman în cadrul podcastului Uncapped, care este găzduit de fratele său. „Cred că este ceva rațional ca ei să tot încerce. Eforturile lor actuale din domeniul inteligenței artificiale nu au funcționat atât de bine pe cât au sperat și îi respect pentru că continuă să fie agresivi.” Altman a adăugat că niciunul dintre „cei mai buni oameni” ai săi nu a acceptat ofertele lui Zuckerberg. Meta face eforturi să recruteze cercetători și ingineri de top de la grupurile rivale, în timp ce încearcă să construiască o nouă echipă de „superinteligență” pentru a dezvolta inteligența artificială generativă. Mark Zuckerberg ar fi selectat și a luat legătura personal cu mai mulți potențiali angajați ca parte a programului de “superinteligență”, potrivit unei persoane la curent cu situația. Săptămâna trecută, compania Meta a anunțat o investiție de 15 miliarde de dolari în start-up-ul de etichetare a datelor Scale AI și l-a și angajat pe co-fondatorul Scale AI Alexandr Wang. Meta a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an În ciuda faptului că Zuckerberg și-a declarat în mod repetat intenția ca Meta să devină un „lider AI”, compania a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an și a suferit mai multe eșecuri, conform Financial Times. Meta s-a confruntat cu acuzații că a exagerat indicatorii de performanță ai Llama 4, cea mai recentă versiune a modelului său de limbaj mare, și a fost ținta criticilor online pentru că nu a publicat un raport tehnic complet care să însoțească modelul. Într-o postare pe platforma X în aprilie, Ahmad Al-Dahle, directorul de GenAI al Meta, a recunoscut „calitatea mixtă” cu care se confruntă utilizatorii, dar a negat afirmațiile că testele de performanță nu au respectat regulile. De asemenea, Meta a amânat lansarea modelului său de inteligență artificială numit „Behemoth” și a fost luată prin surprindere de progresele rapide în domeniu ale rivalului chinez mai mic, DeepSeek, realizat la un cost mult mai mic. Meta, confruntată cu un exod al angajaților din domeniul AI Meta s-a mai confruntat de asemenea cu un exod al talentelor din domeniul AI. Mai mulți cercetători cheie care au construit modelele Llama, precum și Joelle Pineau, șefa cercetării AI, au plecat în ultimele luni. Zuckerberg a reorganizat conducerea departamentului de AI generativă în încercarea de a recupera decalajul. Altman a spus că strategia „unei tone de beneficii garantate în avans” a fost una slabă, criticând „gradul în care se Meta concentrează pe asta și nu pe muncă și nu pe misiune”. El a adăugat: „Nu cred că Meta este o companie care este se pricepe foarte bine la inovație”. Salariile unui inginer software de la OpenAI variază între aproximativ 238.000 și 1,34 milioane de dolari, potrivit site-ului de urmărire a pachetelor financiare Levels, în timp ce salariile la Meta variază de la 212.000 de dolari la aproximativ 3,7 milioane de dolari. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Cum să folosești ChatGPT ca să găsești idei originale: 5 pași care îți pot schimba complet modul în care găsești soluții sau inspirație
În ultima vreme, tot mai mulți oameni apelează la ChatGPT pentru a scrie texte, a rezuma documente sau a redacta e-mailuri. Însă adevărata provocare vine atunci când încerci să obții idei cu adevărat originale. Un studiu realizat de Wharton School din cadrul Universității din Pennsylvania arată că, deși ChatGPT este foarte bun la generat idei, acestea tind să fie similare între ele dacă nu formulezi corect cererea. Așadar, dacă ai impresia că ChatGPT îți răspunde mereu cu aceleași variante reciclate, nu e neapărat vina lui. Cu câteva ajustări simple în modul în care interacționezi cu el, poți transforma complet rezultatele și obține propuneri creative, diverse și chiar neașteptate. Fii clar, specific și cere variante diferite Unul dintre cele mai mari greșeli este să pui o întrebare vagă sau generală. Specialiștii spun că dacă vrei idei cu adevărat diferite, trebuie să-i ceri explicit acest lucru. Spre exemplu, nu întreba doar „Dă-mi idei de afaceri”, ci „Dă-mi 10 idei de afaceri complet diferite între ele, din domenii cât mai variate”. Când formulezi cererea, precizează ce fel de diversitate vrei: în domenii, în stiluri sau în publicul țintă. În plus, cere multe variante — abia după primele 6-7 idei banale încep să apară cele cu adevărat interesante. Cum spune și inginerul Simon Willison, „limbajele AI oferă în primul rând răspunsuri medii, deci cere cât mai multe pentru a trece de suprafață”. Folosește pași în lanț și construiește pe ideile anterioare Dacă primele idei nu te conving, nu te opri. Una dintre cele mai utile funcții ale ChatGPT este capacitatea de a itera. Poți reveni cu mesaje de genul „Fă-le mai îndrăznețe”, „Combină ideile între ele” sau „Detaliază-le pe cele mai promițătoare”. Acest tip de abordare, numită „chain-of-thought prompting”, presupune să ceri procesarea în etape: mai întâi ideile, apoi combinații, apoi rafinări. Poți chiar să îi ceri să îți pună întrebări care să-l ajute să genereze soluții mai bune pentru tine. Exemplu: „Întreabă-mă lucruri care te pot ajuta să-mi dai idei pentru un joc educativ pentru copii de 10 ani.” Joacă-te de-a rolurile pentru mai multă creativitate ChatGPT devine mult mai creativ atunci când îl pui să joace un rol. Poți spune „Ești agent de turism, eu sunt clientul” sau „Ești un părinte care caută o jucărie potrivită pentru copilul tău”. Astfel, răspunsurile vor veni dintr-o perspectivă concretă, mai apropiată de realitate și cu mai multă empatie. De asemenea, poți cere ca botul să devină chiar clientul tău ideal. Îl poți întreba ce i-ar plăcea, ce nevoi are și ce l-ar convinge. Aceste scenarii stimulează imaginația și duc la idei mai aplicabile, mai ales când le combini cu întrebări despre utilizare în contexte specifice (acasă, la plajă, în trafic etc.). Testează, filtrează și provoacă ideile obținute Nu te opri după prima rundă. Cere-i lui ChatGPT să selecteze cele mai bune idei dintr-o listă mai mare, pe baza unor criterii clare: buget, impact, originalitate, fezabilitate. Sau roagă-l să le noteze, să le combine, să le conteste. Poți merge și mai departe, cerându-i să acționeze ca un critic. Spune-i „Găsește motive pentru care această idee nu ar funcționa”, sau „Cum ar evalua un investitor propunerea asta?”. Rolul lui nu este doar să-ți spună ce vrei să auzi, ci să te ajute să-ți vezi punctele slabe înainte să le vadă alții. Verifică și păstrează controlul deciziilor Indiferent cât de bune par ideile venite de la AI, nu uita că decizia finală trebuie să-ți aparțină. ChatGPT este un instrument, nu un expert infailibil. Poate să greșească, să se repete sau să ofere răspunsuri doar aparent convingătoare. Experții spun că AI ar trebui să accelereze procesul creativ, nu să-l înlocuiască. Lasă-l să te scoată din blocaje, să îți ofere direcții noi și să elimine monotonia. Dar analiza și intuiția umană rămân esențiale. În concluzie, ChatGPT poate deveni un aliat de nădejde în procesul de generare de idei, cu condiția să știi cum să-l folosești inteligent: formulează cereri clare, cere diversitate, experimentează cu scenarii și nu ezita să îl provoci. Cu puțină creativitate și implicare, ceea ce părea un simplu chatbot poate deveni o sursă surprinzătoare de inspirație, adaptată exact nevoilor tale.
Cel mai scump gadget din istorie costă 1 trilion de dolari, dar nimeni nu știe ce face. Seful ChatGPT și designerul iPhone promit o revoluție tehnologică
Un videoclip de 9 minute, cu aer de trailer hollywoodian și buget de blockbuster, a aprins imaginația internetului. OpenAI și-a prezentat oficial noul proiect secret, o colaborare între CEO-ul Sam Altman și legendarul designer britanic Jony Ive, cunoscut pentru iPhone și MacBook. Deși dispozitivul nu a fost dezvăluit în niciun fel concret, partenerii susțin că acesta va fi „cea mai tare piesă de tehnologie pe care lumea a văzut-o vreodată”. Realizat cu un regizor laureat cu Oscar și costând 3 milioane de dolari, clipul include cadre spectaculoase din zona golfului San Francisco și sloganuri pompoase precum „doi prieteni… lucrând împreună… timp de doi ani”. Totuși, la final, nimeni nu știe exact ce va face acest „gadget de 1 trilion de dolari”. O colaborare între două figuri emblematice ale tehnologiei Sam Altman, omul din spatele succesului ChatGPT, și Jony Ive, creierul din spatele celor mai iubite produse Apple, par să pregătească o revoluție în tehnologie. Altman a declarat într-un apel intern, citat de Wall Street Journal, că noul dispozitiv va fi un „al treilea dispozitiv central”, după calculator și smartphone. Nu va fi un telefon și nici un gadget purtabil. Va putea fi ținut în buzunar sau așezat pe birou și va fi capabil să înțeleagă complet mediul și viața utilizatorului. Scopul acestui nivel ridicat de secretomanie? Altman spune că vrea să evite ca rivalii să le fure ideea și să ajungă primii pe piață. A spus clar că, la lansare, produsul ar putea deveni cel mai rapid vândut dispozitiv din istorie, depășind chiar ChatGPT, care a ajuns la 100 de milioane de utilizatori în doar două luni. Sam Altman și Jony Ive. Un gadget „misterios”, dar cu ambiții uriașe Colaborarea vine pe fondul achiziției de către OpenAI a companiei de inginerie a produsului a lui Ive, numită „LoveFrom” (recent redenumită io), pentru 6,4 miliarde de dolari. Altman susține că noul dispozitiv va aduce companiei o valoare de piață de 1 trilion de dolari. Dar în lipsa unor detalii concrete, speculațiile au explodat: s-a vorbit de la smart glasses și ceasuri inteligente, până la un gadget de buzunar similar unui iPod Shuffle sau chiar un „puck” cu senzori. Analistul Ming-Chi Kuo a sugerat că gadgetul ar fi „la fel de compact și elegant ca un iPod Shuffle”, iar Ive a spus că dispozitivul nu va avea ecran, sugerând că poate va proiecta informații sau va interacționa doar prin voce și senzori, scrie Independent. Promisiuni mari, dar și riscuri mari Dispozitivul a fost deja testat de Laurene Powell Jobs, văduva lui Steve Jobs, care a spus că a văzut „cu ochii ei” mai multe prototipuri evoluând într-un produs uimitor. Totuși, nu toată lumea este convinsă. Un alt produs recent care promitea o revoluție fără ecrane – Humane AI Pin – a fost un eșec aproape imediat, demonstrând cât de ușor pot deraia visurile tehnologice când nu corespund realității consumatorilor. Mai mult, critici din industrie spun că nici Altman, nici OpenAI nu au oferit încă soluții reale la provocările aduse de AI, de la riscurile pentru democrație, până la cele legate de mediu sau supraveghere în masă. Ironia face ca însuși Altman să fi semnat o scrisoare publică în 2023 în care spunea că „riscăm extincția din cauza inteligenței artificiale, la fel ca în cazul pandemiilor sau războiului nuclear”. O promisiune pentru o nouă eră tehnologică? Chiar și așa, entuziasmul rămâne. Ive a declarat recent pentru Financial Times că toate lecțiile din ultimii 30 de ani de design l-au condus către acest moment. Vede în noul gadget o cale de a „face omenirea mai bună” și de a corecta „efectele secundare neintenționate” ale iPhone-ului. Rămâne de văzut dacă acest produs va schimba lumea sau se va dovedi doar o piesă de marketing sofisticată. Cert este că așteptările sunt imense, iar misterul alimentat de lipsa detaliilor nu face decât să crească presiunea asupra tandemului Altman-Ive.