Etichetă: OpenAI

OpenAI ar putea ajunge la bursă: ChatGPT devine miza unei evaluări de sute de miliarde de dolari

OpenAI, compania care a creat ChatGPT, se află într-un moment-cheie al evoluției sale. Potrivit unei investigații publicate de Financial Times, start-up-ul american ia în calcul o eventuală listare la bursă. Însă înainte de a face acest pas, trebuie să clarifice relația contractuală complexă pe care o are cu Microsoft, partenerul strategic care a investit până acum aproximativ 13 miliarde de dolari. Microsoft deține aproape jumătate din companie Conform surselor citate, gigantul din Seattle ar deține 49% din capitalul OpenAI prin filiala sa profitabilă, OpenAI LLC. Acest parteneriat a permis Microsoft să integreze tehnologia ChatGPT în produsele sale, de la motorul de căutare Bing la platforma de cloud Azure. În același timp, relațiile dintre cele două companii s-au tensionat în ultimii ani, iar o restructurare a colaborării, planificată până în 2030, este în curs de negociere. OpenAI își propune să își modifice structura legală și să devină o „Public Benefit Corporation” (PBC), o formă de societate care permite reconcilierea obiectivelor comerciale cu o misiune socială. Această schimbare i-ar permite să elimine plafonarea actuală a profiturilor investitorilor, ceea ce ar putea atrage capital suplimentar. Dar pentru asta, are nevoie de acordul Microsoft. Investitorii presează pentru listare Potrivit Financial Times, trecerea la o structură de tip PBC este „o cerință cheie a investitorilor” care doresc să deschidă calea către o ofertă publică inițială (IPO). În prezent, OpenAI funcționează într-un model hibrid: OpenAI Inc. este organizația non-profit, iar OpenAI LLC este brațul său comercial. Microsoft este acționar minoritar în această structură. Prin schimbarea modelului de funcționare, OpenAI ar elimina plafonul de profit convenit anterior, ceea ce ar permite o evaluare liberă din partea pieței și, implicit, accesul la bursă. Bloomberg notează că noua structură ar fi mult mai atrăgătoare pentru investitorii actuali și viitori. O evaluare uriașă și un viitor incert În cazul în care va ajunge la bursă, OpenAI ar putea testa o evaluare de 300 de miliarde de dolari, valoare estimată în cadrul unei runde recente de finanțare condusă de conglomeratul japonez Softbank, conform New York Times. Chiar dacă nu există încă un calendar oficial pentru IPO, surse din piață sugerează că listarea ar putea avea loc până în 2027. La sfârșitul lunii aprilie, Gene Munster, partener în fondul de investiții Deepwater Management, anticipa că OpenAI va face pasul către bursă în câțiva ani. Între timp, rivalii europeni, cum ar fi Mistral AI din Franța, explorează și ei această opțiune pentru a-și păstra independența financiară. Schimbarea de statut a OpenAI și posibilitatea listării la bursă sunt semnale clare că startup-ul care a transformat inteligența artificială într-un fenomen global este pregătit să joace un rol și mai mare pe scena economică mondială. Totuși, până atunci, miza rămâne renegocierea relației cu Microsoft — o etapă esențială pentru a-și recâștiga autonomia decizională și a-și atrage sprijinul investitorilor.

Cele mai inutile facultăți din prezent, conform inteligenței artificiale

Inteligența artificială nu judecă cu pasiune, ci cu date. Iar atunci când a fost pusă să analizeze ce facultăți mai au sens în 2025, răspunsurile ei au fost surprinzătoare. Unele dintre cele mai respectate domenii de studiu, considerate odinioară esențiale pentru formarea unui individ educat, sunt astăzi pe lista specializărilor cu utilitate scăzută pe piața muncii. Iar pe primul loc se află o facultate care, paradoxal, încă atrage studenți. Filozofia: ignorată de angajatori, esențială pentru gândire Facultatea de Filosofie a fost plasată pe primul loc de către algoritmii care au analizat ratele de angajabilitate, veniturile medii ale absolvenților și relevanța cunoștințelor dobândite. Deși este adesea percepută drept o disciplină elitistă, și chiar inutilă pentru lumea reală, filosofia oferă o serie de competențe greu de cuantificat: gândirea critică, analiza etică, logica pură. Aparent neprofitabilă, filosofia este de fapt esențială pentru profesii emergente din domeniul inteligenței artificiale, eticii tehnologice sau cercetării fundamentale. Problema este că prea puține companii știu să valorifice acest potențial, iar absolvenții se confruntă cu un drum profesional neclar în lipsa unei integrări interdisciplinare. Istoria: importantă pentru societate, puțin căutată de piața muncii Studiile istorice, la rândul lor, suferă de un decalaj acut între valoarea academică și aplicabilitatea economică. Deși formează caractere, contextualizează cultura și ajută la înțlegerea geopoliticii, istoria este tot mai rar cerută în sectorul privat. Absolvenții se îndreaptă spre cariere limitate la cercetare, predare sau muzeografie. Inteligența artificială a semnalat și aici o problemă majoră: lipsa adaptabilității la cerințele actuale ale pieței. Fără formare complementare în comunicare digitală, scriere aplicată sau analiză de date, licența în istorie devine un titlu onorific fără ecou economic. Literele: frumosul nu plătește facturile Filologia și studiile literare sunt adesea alese din pasiune. Dar pasiunea, fără un plan concret de carieră, se poate transforma rapid într-un impas financiar. Deși dezvoltă abilități lingvistice, de exprimare și analiză profundă a textului, aceste competențe sunt greu de convertit în bani în lipsa unei specializări clare: traducere, content writing, marketing editorial. IA a remarcat că rata de subocupare în rândul absolvenților de Litere este printre cele mai ridicate, iar salariile medii, printre cele mai scăzute. Supraviețuiesc cei care reușesc să combine pasiunea cu strategia profesională și să intre pe piețe de nișă, inclusiv online. Artele și designul: vizual atractiv, dar economic fragil Deși creativitatea este la mare căutare, studiile universitare din domeniul artei și designului nu garantează succesul. IA a identificat o problemă structurală: succesul în aceste domenii depinde enorm de talent, portofoliu, expunere și conexiuni, mai degrabă decât de diploma obținută. În timp ce unele cariere din publicitate, branding sau UX/UI pot fi bine plătite, ele cer competențe tehnice precise, adesea învățate informal sau prin cursuri rapide. Absolvenții facultăților clasice de arte rămân adesea pe marginea pieței, dacă nu se adaptează la cerințele comerciale ale vremurilor. Concluzie: Lista celor mai „inutile” facultăți nu e un verdict definitiv, ci un semnal de alarmă. Inteligența artificială nu condamnă aceste domenii, dar ne arată că, fără adaptare și integrare practico-profesională, chiar și cele mai nobile specializări pot deveni irelevante. Iar adevărata provocare rămâne la intersecția dintre pasiune și pragmatism.

Google „lovește” cu AI Mode: Răspunsuri instant, gratis și personalizate O bouă eră a căutărilor online

Google a lansat în forță noul său model de inteligență artificială, AI Mode, o funcționalitate care își propune să revoluționeze modul în care folosim motorul de căutare. Anunțată oficial pe 1 mai 2025, această nouă opțiune aduce un suflu modern în interfața Google Search, oferind utilizatorilor nu doar rezultate sub formă de linkuri, ci răspunsuri complete, bine structurate și vizual atractive. Noua funcție este un răspuns direct la popularitatea în creștere a modelelor AI conversaționale precum ChatGPT și Perplexity, care au câștigat teren prin abilitatea lor de a oferi explicații clare, personalizate și coerente. Google nu doar că ține pasul, ci merge mai departe, integrând AI-ul său direct în căutarea clasică, un spațiu pe care îl domină de zeci de ani. Cum funcționează concret? Dacă utilizatorul caută, de exemplu, „cele mai bune scaune pliabile de camping sub 300 de lei”, AI Mode va genera o sinteză clară, cu imagini, prețuri, recenzii, linkuri directe către magazine online și informații actualizate. Totul într-o singură pagină, fără să mai fie nevoie de zeci de clickuri sau navigări inutile. Mai mult, AI Mode are memorie contextuală: dacă revii la o căutare anterioară sau vrei să continui o întrebare, sistemul recunoaște contextul și adaptează răspunsurile, oferind o experiență conversațională fluidă, similară unui asistent personal. Beneficiu major pentru utilizatori, dar un cutremur pentru site-uri Din perspectiva utilizatorilor, AI Mode este o binecuvântare: economie de timp, acces rapid la informații clare și decizii mai ușoare în orice domeniu – de la cumpărături la sănătate, călătorii sau educație. Practic, Google transformă căutarea într-o experiență completă, care se apropie tot mai mult de interacțiunea umană. Însă dincolo de acest progres tehnologic se ascunde o provocare serioasă pentru ecosistemul digital. Dacă utilizatorii primesc răspunsurile de care au nevoie direct în interfața Google, fără să mai acceseze linkurile spre site-uri externe, traficul către publicații și platforme de conținut poate scădea dramatic. Iar acest trafic reprezintă, pentru majoritatea acestor site-uri, sursa principală de venit. În esență, AI Mode amenință modelul economic care a susținut zeci de ani presa online. Vizitele venite din Google Search au fost, istoric, o sursă crucială de expunere și monetizare. Dacă aceste vizite dispar, multe publicații ar putea fi forțate să caute noi modele de finanțare sau chiar să-și închidă porțile. Această tendință a fost deja observată în faza de testare din Google Labs, unde AI Mode este disponibil momentan pentru un procent limitat de utilizatori. Totuși, direcția e clară: Google mizează pe o căutare AI-first, iar acest lucru va avea un impact major asupra întregului ecosistem digital. Google vs. ChatGPT: Bătălia pentru viitorul căutărilor online Prin lansarea AI Mode, Google intră în competiție directă cu ChatGPT de la OpenAI, dar și cu alți rivali care oferă motoare de căutare bazate pe inteligență artificială. Diferența majoră este, însă, resursa de date: Google are la dispoziție o bază uriașă de informații, actualizată în timp real și susținută de ani de indexare a întregului internet. AI Mode este integrat cu tehnologia Gemini, sistemul AI dezvoltat de Google, ceea ce îl face extrem de rapid, precis și relevant pentru căutările utilizatorilor. În plus, oferirea gratuită a acestei funcționalități este un avantaj important în fața competiției, care adesea condiționează accesul complet de un abonament plătit. Deși AI Mode este momentan disponibil doar pentru un grup restrâns, planul este clar: extinderea treptată către toți utilizatorii Google Search, transformând căutările într-un dialog permanent între om și inteligență artificială. Rămâne de văzut cum vor reacționa ceilalți jucători din industrie și cum se vor adapta publicațiile la noile reguli ale jocului. Un lucru este sigur: Google tocmai a schimbat regulile. Iar viitorul căutărilor online va fi mult mai inteligent – dar și mult mai competitiv.

Care sunt diferențele dintre modelele ChatGPT, cum te ajută în funcție de ceea ce vrei să obții – OpenAI dă cărțile pe față

OpenAI a publicat pe 3 mai un ghid dedicat utilizatorilor din mediul enterprise, dar ale cărui recomandări se aplică și publicului larg, în special celor care utilizează ChatGPT în varianta Plus. Numit „ChatGPT Enterprise – Models & Limits”, documentul oferă explicații clare privind diferențele dintre modelele disponibile și scenariile în care fiecare este cel mai eficient. În prezent, ChatGPT include cinci modele distincte: GPT-4o, o3, o4-mini, o4-mini-high și GPT-4.5. Fiecare model are puncte forte specifice, iar înțelegerea acestor diferențe poate ajuta utilizatorii să aleagă cel mai potrivit instrument pentru nevoile lor, fie că este vorba de scriere creativă, analiză de date sau rezolvarea unor probleme complexe, scrie publicația Bleeping Computer. GPT-4o vs. GPT-4.5, viteză și versatilitate versus creativitate avansată GPT-4o este modelul considerat „omni”, fiindcă integrează capabilități multimodale extinse: poate procesa texte, imagini, date audio și permite utilizarea unor funcții avansate precum generarea de imagini, interacțiunea cu canvas-ul și analiza datelor. Modelul este recomandat pentru sarcini de tipul rezumatelor, redactarea de emailuri sau brainstorming rapid, având un răspuns prompt și funcționalități versatile. Pe de altă parte, GPT-4.5 este descris ca fiind mai creativ și mai empatic. Este ideal pentru activități care presupun o înțelegere profundă a contextului, o exprimare fluidă și capacitatea superioară de generare de idei originale. În timp ce GPT-4o excelează la viteză și la integrarea diferitelor medii, GPT-4.5 este preferabil pentru redactarea de conținut complex, comunicare emoțională și scenarii care necesită o abordare inovatoare. Modelele o4-mini, o4-mini-high și o3, diferențierea prin profunzimea raționamentului Pentru utilizatorii interesați de sarcini tehnice sau analitice, OpenAI oferă și trei modele de tip reasoning: o4-mini, o4-mini-high și o3. Alegerea între acestea depinde de nivelul de complexitate al activității. Modelul o4-mini este optimizat pentru viteza de execuție și este ideal în cazul întrebărilor legate de știință, tehnologie, inginerie sau matematică (STEM), precum și pentru programare de bază sau raționamente vizuale simple. Versiunea îmbunătățită, o4-mini-high, oferă o acuratețe mai ridicată și este potrivită pentru codare avansată, explicații științifice detaliate și rezolvări matematice elaborate. Modelul o3, în schimb, este preferabil atunci când este vorba despre sarcini complexe, care implică mai mulți pași sau un plan strategic. Este recomandat pentru analize detaliate, proiecte ample de codare, probleme științifice sofisticate sau raționamente vizuale complicate. Toate aceste modele sunt accesibile doar în cadrul abonamentului ChatGPT Plus, disponibil pentru 20 de dolari pe lună. Așadar, dacă plătești, îți poți manual modelul preferat, în funcție de tipul sarcinii. Prin publicarea acestui ghid, OpenAI încearcă, de altfel, să reducă confuzia legată de denumirile și capabilitățile fiecărui model, facilitând astfel o utilizare mai eficientă a platformei, atât pentru utilizatorii obișnuiți, cât și pentru cei din mediul profesional.

OpenAI și problema halucinațiilor: Noul AI aduce progrese, dar și regrese semnificative

OpenAI a lansat recent noile modele de AI, o3 și o4-mini, promițând performanțe superioare în domenii precum rezolvarea de probleme matematice complexe, codificare și analize vizuale. Aceste progrese sunt lăudabile, însă o problemă veche și frustrantă continuă să bântuie modelele recente ale companiei: halucinațiile. Aceste erori, care implică generarea de informații incorecte sau complet inventate, sunt mult mai frecvente în modelele o3 și o4-mini decât în versiunile anterioare, iar acest lucru subminează utilitatea lor în diverse aplicații. Halucinațiile – un fenomen greu de controlat Halucinațiile sunt o problemă bine cunoscută în dezvoltarea inteligenței artificiale. În ciuda progresele tehnice remarcabile făcute de OpenAI, modelele sale recente au început să producă informații false mult mai frecvent decât predecesoarele lor. Potrivit rapoartelor din TechCrunch, modelele o3 și o4-mini au înregistrat rate alarmante de halucinații, chiar și în comparație cu modelele anterioare precum o1 și o3-mini. De exemplu, modelul o3 a avut o rată de halucinație de 33%, aproape dublu față de modelele anterioare. Cea mai mare problemă a fost înregistrată de modelul o4-mini, care a atins o rată de halucinație de 48%. Aceasta arată că, în ciuda îmbunătățirilor în alte domenii, cum ar fi percepția vizuală și analiza științifică, modelele actuale nu au reușit să reducă eroarea fundamentală care le face mai puțin fiabile și mai puțin utile. O problemă persistentă pe care OpenAI nu pare să o înțeleagă pe deplin Deși OpenAI se concentrează pe rezolvarea acestei probleme, compania nu pare să fi înțeles complet cauza acestor halucinații, după cum arată propriul raport tehnic al companiei. Conform acestuia, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege motivul din spatele acestui comportament necontrolat al noilor modele. De asemenea, rezultatele testelor interne ale OpenAI arată că modelele recente halucinează chiar mai mult decât versiunile anterioare. Spre exemplu, modelul o3, lansat în ianuarie 2025, a avut o performanță slabă în teste interne, producând răspunsuri eronate și chiar mințind despre sursele de informații folosite. În cazul o4-mini, OpenAI a explicat că acest model mai mic are „cunoștințe limitate despre lume”, ceea ce ar putea explica tendința sa de a genera informații false. Un alt aspect îngrijorător este tendința de a „justifica” aceste erori atunci când utilizatorii le semnalează. De exemplu, modelul o3 a răspuns că folosește un MacBook Pro pentru a efectua calcule și copiază rezultatele în ChatGPT, un răspuns complet fals, care nu are nicio legătură cu modul în care funcționează inteligența artificială. Soluții și progrese viitoare OpenAI a recunoscut că halucinațiile reprezintă o problemă semnificativă, dar a asigurat publicul că aceasta rămâne o zonă activă de cercetare. Niko Felix, un purtător de cuvânt al OpenAI, a declarat că „adresarea halucinațiilor în modelele noastre este un domeniu continuu de cercetare, iar noi lucrăm constant pentru a îmbunătăți acuratețea și fiabilitatea acestora.” Totuși, aceste progrese par să fie mult mai lente decât și-ar dori utilizatorii, iar până când soluțiile concrete vor deveni disponibile, modelele OpenAI, în special cele mai recente, pot reprezenta un risc pentru utilizatorii care se bazează pe informațiile generate. Este esențial ca aceste halucinații să fie controlate mai eficient, mai ales în contextul în care tehnologiile AI sunt utilizate tot mai des în medii profesionale, academice și comerciale, unde erorile pot avea consecințe semnificative. În concluzie, noile modele de inteligență artificială o3 și o4-mini de la OpenAI reprezintă un salt important în dezvoltarea tehnologiilor de raționare și analiză vizuală, dar problemele legate de halucinații rămân o barieră majoră în utilizarea acestora. Este esențial ca OpenAI și alți dezvoltatori de AI să continue să lucreze pentru a soluționa aceste deficiențe și a face tehnologiile mai fiabile, pentru a nu submina încrederea utilizatorilor.

Un pas înainte, doi înapoi – OpenAI retrage un update important pentru ChatGPT: Care este motivul, de fapt

OpenAI a decis să retragă temporar una dintre cele mai recente versiuni ale modelului de inteligență artificială, GPT-4o, utilizat de ChatGPT, după ce numeroși utilizatori au reclamat o schimbare deranjantă a comportamentului acestuia. Mai precis, interacțiunile au devenit exagerat de lingușitoare, cu exprimări care au fost percepute ca fiind forțate, artificiale sau chiar stânjenitoare. Schimbările la ChatGPT au fost anunțate de Sam Altman, șeful OpenAI, pe rețelele de socializare CEO-ul companiei, Sam Altman, a confirmat într-o postare pe platforma X că se lucrează la corectarea acestor probleme. Potrivit acestuia, o parte dintre ajustări au fost implementate deja, în timp ce alte modificări urmează să fie aplicate în cursul acestei săptămâni. Începând de marți, utilizatorii versiunii gratuite a ChatGPT accesează o variantă mai veche a modelului, iar compania intenționează să extindă această schimbare și pentru utilizatorii plătitori. „Ultimele actualizări GPT-4o au dus la o personalitate prea docilă și iritantă, deși unele aspecte sunt foarte bine realizate”, a declarat Altman, adăugând că OpenAI va reveni cu detalii suplimentare despre cauzele acestui comportament neintenționat „la momentul potrivit”, potrivit publicației Engadget. Ambiția de a adăuga empatie digitală a dus la reacții neașteptate Lansat recent, modelul GPT-4o a fost conceput ca o alternativă mai accesibilă la versiuni anterioare mai complexe, precum GPT-4.5, însă cu păstrarea unor caracteristici legate de răspunsuri mai „calde” și „empatice”. Scopul declarat al OpenAI a fost de a face AI-ul mai „uman” în interacțiuni, pentru a oferi un sprijin mai bun utilizatorilor în conversații sensibile sau personale. Totuși, echilibrul între empatie și eficiență pare să fi fost depășit în această versiune. Mulți utilizatori au relatat pe rețelele desocializare că GPT-4o a început să ofere aprecieri excesive în contexte complet nejustificate, devenind uneori incoerent sau nepotrivit. Acest tip de comportament a fost interpretat ca fiind o tentativă de supra-compensare în direcția politeții sau a deferenței, dar au ajuns să afecteze utilitatea modelului în sarcinile serioase. În trecut, OpenAI a fost apreciată pentru rafinarea constantă a comportamentului modelelor lingvistice. Totuși, incidentul actual scoate în evidență dificultatea de a calibra o „personalitate digitală” care să fie agreabilă, dar și echilibrată. În contextul în care modelele de AI devin tot mai prezente în viața de zi cu zi, astfel de ajustări fine sunt esențiale pentru a menține încrederea și utilitatea acestor instrumente. Compania a promis că va comunica public detaliile tehnice privind eroarea și ajustările aplicate, însă fără a preciza un termen concret.

Cea mai avansată funcție din ChatGPT este acum gratuită pentru toți utilizatorii

Vești excelente pentru fanii ChatGPT! OpenAI a anunțat oficial că funcția Deep Research, considerată una dintre cele mai sofisticate și avansate unelte din arsenalul platformei, este disponibilă acum gratuit pentru toți utilizatorii. Până de curând, această funcție era rezervată doar abonaților la pachetele Plus, Team, Enterprise sau Education, însă lucrurile se schimbă radical începând cu aprilie 2025. Ce este Deep Research? Nu este doar o extensie a răspunsurilor standard oferite de ChatGPT, ci o unealtă de căutare și sinteză avansată. Această funcție permite realizarea de cercetări detaliate, asemănătoare unor lucrări academice, completate cu surse citate. Astfel, orele întregi petrecute pe internet pentru a aduna, compara și analiza informații sunt comprimate în doar câteva minute de lucru eficient. Deep Research folosește algoritmi sofisticați pentru a căuta date din multiple surse, pentru a le organiza logic și pentru a livra răspunsuri structurate, clare și bine documentate. Pentru orice utilizator care are nevoie de informație solidă, bine fundamentată și rapidă, această funcție reprezintă un avantaj major. Ce aduce versiunea gratuită a Deep Research și care sunt limitările Deși accesul la Deep Research este acum disponibil pentru utilizatorii care folosesc ChatGPT în mod gratuit, trebuie menționat că este vorba de o versiune „light”. Mai exact, utilizatorii vor beneficia de motorul o4-mini, un model optimizat pentru eficiență, dar care păstrează un standard ridicat al calității răspunsurilor. Principala diferență între versiunea gratuită și cea premium este lungimea răspunsurilor. Variantele oferite utilizatorilor free vor fi mai scurte decât cele generate pentru abonați, însă OpenAI garantează că nivelul de profunzime al informațiilor va rămâne la un standard înalt. Un avantaj suplimentar este că utilizatorii free vor avea ocazia să acceseze de până la cinci ori versiunea mai avansată a Deep Research, înainte ca sistemul să restricționeze folosirea exclusiv la motorul o4-mini. Așadar, pentru proiectele speciale sau întrebările esențiale, există posibilitatea de a obține răspunsuri de nivel aproape profesional, fără niciun cost. Această mișcare inteligentă a OpenAI nu doar democratizează accesul la tehnologie avansată, dar și vine în întâmpinarea utilizatorilor din pachetele plătite. Cei care depășesc limitele lunare de interogări în ChatGPT Plus (25 de căutări) sau Education/Enterprise (250 de căutări) vor fi automat trecuți pe același model o4-mini, asigurând astfel continuitatea serviciului fără întreruperi majore. Cum să folosești Deep Research gratuit și ce beneficii îți poate aduce Pentru a utiliza Deep Research în varianta gratuită, procesul este extrem de simplu. Este suficient să deschizi ChatGPT, să formulezi o întrebare complexă sau să ceri realizarea unei cercetări aprofundate, specificând că dorești utilizarea Deep Research. În mod automat, platforma va folosi motorul corespunzător pentru a-ți oferi cel mai detaliat răspuns posibil. Beneficiile sunt multiple, atât pentru utilizatorii casual, cât și pentru profesioniști sau studenți: documentare rapidă pe teme complexe, fără a naviga manual prin zeci de pagini web; răspunsuri structurate clar, asemănătoare unor mini-referate sau lucrări academice; surse citate, ceea ce permite verificarea informațiilor și extinderea cercetării; economie considerabilă de timp și efort. Este important de menționat că, deși motorul gratuit o4-mini nu este la fel de performant ca versiunile premium, el oferă în continuare un nivel de detaliu impresionant pentru majoritatea nevoilor zilnice. Fie că ai nevoie de un rezumat rapid despre o temă de cercetare, fie că vrei să pregătești un proiect sau să îți argumentezi o lucrare, Deep Research îți poate deveni un aliat de încredere. În concluzie, decizia OpenAI de a oferi Deep Research gratuit reprezintă un pas important spre democratizarea accesului la informație de calitate. Prin această mutare, ChatGPT nu doar își consolidează poziția de lider în domeniul inteligenței artificiale conversaționale, ci oferă utilizatorilor din întreaga lume un instrument puternic pentru învățare, cercetare și dezvoltare personală.

Inteligența artificială depășește performanțele umane în tot mai multe sarcini tehnice

Inteligența artificială (AI) evoluează într-un ritm amețitor, iar diferența dintre capacitățile umane și cele ale mașinilor devine tot mai mică. Potrivit celui mai recent Raport AI Index 2025 realizat de Universitatea Stanford, sistemele de inteligență artificială nu doar că au ajuns să rivalizeze cu oamenii în diverse sarcini tehnice, ci au început să-i depășească în mod constant în unele domenii-cheie, notează Visualcapitalist.com. Sarcinile în care AI-ul a preluat conducerea Începând cu anul 2012, performanțele AI-ului au crescut spectaculos în domenii precum clasificarea imaginilor, raționamentul vizual, înțelegerea limbii engleze și chiar rezolvarea problemelor de matematică la nivel de competiții internaționale. De exemplu, în 2016, AI-ul depășea pentru prima dată nivelul uman în sarcinile de clasificare a imaginilor, atingând 100,74% performanță relativă față de media umană. De atunci, sistemele AI au continuat să îmbunătățească această performanță în mod constant. În prezent, modelele de inteligență artificială excelează în: Clasificarea imaginilor (Image classification) AI-ul a depășit pentru prima dată performanța umană în 2016, iar de atunci menține un avans constant. Raționamentul vizual (Visual reasoning) De la scoruri sub media umană în 2016, modelele actuale reușesc să interpreteze imagini și diagrame mai rapid și mai corect decât majoritatea oamenilor. Înțelegerea lecturii la nivel mediu (Medium-level reading comprehension) Modelele AI citesc și înțeleg texte de dificultate medie la un nivel superior celui uman, depășind cu succes testele de comprehensiune. Înțelegerea limbii engleze (English language understanding) Sarcini de interpretare și analiză a textelor în limba engleză sunt acum rezolvate mai eficient de AI decât de oameni. Înțelegerea limbajului multitask (Multitask language understanding) AI-ul gestionează simultan mai multe tipuri de cerințe lingvistice complexe, performând mai bine decât media umană. Matematică de nivel competițional (Competition-level mathematics) Modelele AI au început să rezolve probleme de matematică de complexitate olimpică sau universitară cu o acuratețe superioară celei a competitorilor umani. Întrebări de știință la nivel de doctorat (PhD-level science questions) AI-ul este capabil să răspundă corect la întrebări complexe din științe exacte, comparabile cu nivelul cerut pentru doctorat. Înțelegere și raționament multimodal (Multimodal understanding and reasoning) Deși aici oamenii încă păstrează un ușor avantaj, diferența se închide rapid: modelul OpenAI „o1” a atins în 2024 un scor de 78,2%, foarte aproape de 82,6% – performanța umană de referință. Unde AI-ul mai are de recuperat Singura zonă în care oamenii încă păstrează un avantaj clar este înțelegerea multimodală, adică procesarea și corelarea simultană a mai multor tipuri de informații (imagini, diagrame, texte). Cu toate acestea, diferența se micșorează rapid: în 2024, modelul „o1” al OpenAI a atins un scor de 78,2% la testele de înțelegere multimodală, extrem de aproape de pragul uman de 82,6%. În comparație, la sfârșitul lui 2023, modelul Google Gemini obținea doar 59,4%, ceea ce subliniază saltul spectaculos făcut într-un singur an. De la ChatGPT la Gemini: cursa către perfecțiune Modele precum ChatGPT, Gemini sau alte soluții dezvoltate de liderii pieței AI sunt implicate într-o competiție accelerată pentru a atinge și chiar a depăși limitele gândirii umane. Progresul remarcabil în sarcinile tehnice vine la pachet cu o reducere a așa-numitului „risc de halucinație” – adică tendința AI-ului de a inventa informații false. De exemplu, modelul „o1” al OpenAI are una dintre cele mai mici rate de halucinație din industrie, consolidând încrederea în utilizarea AI-ului pentru sarcini complexe și critice. Ce urmează? Pe măsură ce tehnologia avansează, experții avertizează că se va schimba fundamental modul în care oamenii interacționează cu informația, lucrează sau iau decizii importante. Deși există entuziasm legat de posibilitățile uriașe pe care AI-ul le aduce, există și temeri legate de implicațiile etice și sociale ale unei lumi în care mașinile devin tot mai capabile să gândească și să acționeze ca oamenii – sau chiar mai bine decât oamenii.

De ce este atât de râvnit browserul Chrome: Yahoo, OpenAI și Perplexity sunt pregătite să plătească oricât dacă Google va fi forțat să-l vândă

Chrome, cel mai utilizat browser din lume, se află în centrul unei bătălii majore în lumea tehnologiei. Procesul pentru abuz de poziție dominantă intentat împreotriva Google de autoritățile americane ar putea obliga gigantul californian să se despartă de browserul său emblematic. În ciuda incertitudinilor, companii importante precum OpenAI, Perplexity și Yahoo și-au exprimat deja interesul clar de a achiziționa Chrome, văzând în această eventualitate o oportunitate strategică majoră. OpenAI: integrarea AI în experiența de navigare OpenAI, compania cunoscută pentru dezvoltarea ChatGPT, a fost prima care și-a manifestat oficial interesul. Nick Turley, responsabil din partea OpenAI, a declarat în fața instanței că firma ar cumpăra Chrome „ca orice altă companie rațională”, dacă ar exista această posibilitate. Obiectivul OpenAI ar fi integrarea chatbot-ului în browser, oferind utilizatorilor o primă experiență unificatoare de inteligență artificială în navigarea pe internet. Această mutare ar putea schimba radical modul în care utilizatorii interacționează cu web-ul, punând accent pe căutare conversațională și asistență personalizată. Perplexity: alternativa care se profilează Compania Perplexity, aflată în prezent în proces de dezvoltare a propriului browser, a confirmat, prin vocea directorului său de dezvoltare Dmitry Shevelenko, că ar fi gata să preia Chrome în cazul în care Google va fi forțat să se despartă de acesta. Oficialul a precizat că Perplexity ar putea administra browserul fără a-i compromite calitatea sau a-l transforma într-un produs contra cost. Totuși, Shevelenko a subliniat că, în opinia sa, Google nu ar trebui constrâns să vândă Chrome, o poziție nuanțată în contextul procesului antitrust. Yahoo: un portal strategic spre căutare Yahoo, care în trecut a ratat achiziționarea Google în 2002 pentru trei miliarde de dolari, analizează la rândul său achiziția Chrome. Potrivit directorului său de căutare, Brian Provost, pentru Yahoo deținerea unui browser ar reprezenta un avantaj strategic esențial în domeniul căutării online. Crearea unui browser de la zero ar dura în jur de 6-9 luni, în timp ce achiziția Chrome ar accelera semnificativ planurile Yahoo. Deși ambițioase, aceste planuri se lovesc de realitatea că prețul unui eventual transfer al Chrome ar putea fi extrem de ridicat. DuckDuckGo: prețul prea mare pentru o alternativă de confidențialitate DuckDuckGo, motorul de căutare orientat spre confidențialitate, a exprimat și el interes pentru Chrome, dar a admis că prețul estimat de circa 50 de miliarde de dolari îste pur și simplu „de neatins” pentru resursele companiei. CEO-ul Gabriel Weinberg a declarat, potrivit Bloomberg, că deși achiziția Chrome ar fi fost ideală pentru promovarea valorilor de protecție a vieții private, constrângerile financiare fac imposibilă o asemenea tranzacție pentru DuckDuckGo. Un viitor incert pentru Chrome Procesul antitrust împreotriva Google are implicații majore nu doar pentru companie, ci și pentru întreaga industrie tech. Chrome nu este doar un browser, ci o poartă către ecosistemul Google de servicii, publicitate și căutare. Dacă autoritățile vor decide desprinderea Chrome de Google, lupta pentru achiziție va fi una acerbă, cu OpenAI, Perplexity și Yahoo pregătite să investească masiv într-o piesă strategică esențială pentru viitorul internetului.

Atunci când spui „te rog” și „mulțumesc” inteligenței artificiale ChatGPT, provoci pagube imense la nivel global, avertizează șeful OpenAI, Sam Altman

Într-o lume tot mai digitalizată, unde comunicarea cu inteligența artificială a devenit o rutină zilnică pentru milioane de oameni, un gest aparent banal — acela de a fi politicos — ar putea avea un impact mult mai mare decât ne-am fi imaginat. Sam Altman, CEO-ul OpenAI și una dintre figurile-cheie ale revoluției AI, a recunoscut recent că expresii precum „te rog” și „mulțumesc”, adresate chatbotului ChatGPT, costă… și nu puțin. Potrivit unei intervenții recente pe platforma X (fosta Twitter), Altman a răspuns în glumă — dar cu o doză de adevăr — unei întrebări despre cât de mult a pierdut OpenAI din cauza politeții utilizatorilor. Răspunsul său a fost scurt, dar sugestiv: „Zeci de milioane de dolari bine cheltuiți.” Și a adăugat enigmatic: „Nu știi niciodată.” Aceste remarci scot la iveală o realitate mai puțin discutată: costul energetic al interacțiunilor noastre cu inteligența artificială. În spatele fiecărui mesaj generat de un chatbot se află un consum semnificativ de resurse, iar formulele de politețe, oricât de scurte ar fi, amplifică acest consum la scară globală. Costul ascuns al bunelor maniere digitale Deși pare absurd să te gândești că un simplu „mulțumesc” poate contribui la creșterea consumului energetic global, realitatea este mai puțin reconfortantă. Un studiu realizat de The Washington Post împreună cu Universitatea din California arată că generarea unui singur email de 100 de cuvinte printr-un model AI necesită aproximativ 0,14 kWh — suficient pentru a ține aprinse 14 becuri LED timp de o oră. Raportat la un an întreg, doar trimiterea unui singur email generat de AI pe săptămână consumă 7,5 kWh, echivalentul consumului de energie al nouă gospodării din Washington D.C. timp de o oră. Iar dacă ne gândim la milioanele de mesaje zilnice și la prompturile detaliate adresate ChatGPT, impactul devine alarmant. Și totuși, 67% dintre americani recunosc că sunt politicoși cu chatboturile, potrivit unui sondaj din 2024. Dintre aceștia, 55% o fac pentru că „este lucrul corect de făcut”, iar 12%… pentru a nu deranja AI-ul, în caz că va veni vreo revoltă a roboților. Politețea e frumoasă, dar planeta plătește Există totuși voci care susțin că bunele maniere în interacțiunea cu AI-ul au un rost. Kurtis Beavers, manager de design la Microsoft, afirmă că „eticheta corectă ajută la generarea unor răspunsuri respectuoase și colaborative”. Practic, AI-ul tinde să reflecte tonul pe care îl primește, iar un limbaj politicos poate încuraja un dialog mai clar și civilizat. Însă această abordare intră în conflict cu realitatea fizică a ceea ce presupune funcționarea inteligenței artificiale. Modelele lingvistice de talie mare, precum cele folosite de OpenAI sau Microsoft, rulează în centre de date uriașe care consumă deja în jur de 2% din energia totală a planetei. Cu cât sunt mai multe solicitări, cu atât consumul e mai mare — iar politețea noastră digitală adaugă, fără să ne dăm seama, un strat suplimentar la această povară. Ce-i de făcut? Poate că nu e cazul să ne simțim vinovați pentru fiecare „te rog” tastat într-un chat cu un AI, dar devine tot mai clar că interacțiunea cu aceste sisteme are un cost real, tangibil. Poate că, în loc să cerem chatbotului să ne redacteze un email de mulțumire sau un text banal, am putea face efortul să-l scriem noi înșine. Nu doar pentru că economisim energie, ci și pentru că ne păstrăm simțul gândirii critice și exprimarea personală. Sam Altman are dreptate într-un fel: „frumos, dar cam scump”. Poate prea scump pentru o planetă care deja suferă din cauza consumului nesustenabil de resurse. Așa că, data viitoare când vrei să-i spui „mulțumesc” lui ChatGPT, gândește-te un pic: chiar merită? Sau, mai bine, spune-i cu voce tare — fără să mai tastezi. Planeta îți va fi recunoscătoare.