Care sunt diferențele dintre modelele ChatGPT, cum te ajută în funcție de ceea ce vrei să obții – OpenAI dă cărțile pe față
OpenAI a publicat pe 3 mai un ghid dedicat utilizatorilor din mediul enterprise, dar ale cărui recomandări se aplică și publicului larg, în special celor care utilizează ChatGPT în varianta Plus. Numit „ChatGPT Enterprise – Models & Limits”, documentul oferă explicații clare privind diferențele dintre modelele disponibile și scenariile în care fiecare este cel mai eficient. În prezent, ChatGPT include cinci modele distincte: GPT-4o, o3, o4-mini, o4-mini-high și GPT-4.5. Fiecare model are puncte forte specifice, iar înțelegerea acestor diferențe poate ajuta utilizatorii să aleagă cel mai potrivit instrument pentru nevoile lor, fie că este vorba de scriere creativă, analiză de date sau rezolvarea unor probleme complexe, scrie publicația Bleeping Computer. GPT-4o vs. GPT-4.5, viteză și versatilitate versus creativitate avansată GPT-4o este modelul considerat „omni”, fiindcă integrează capabilități multimodale extinse: poate procesa texte, imagini, date audio și permite utilizarea unor funcții avansate precum generarea de imagini, interacțiunea cu canvas-ul și analiza datelor. Modelul este recomandat pentru sarcini de tipul rezumatelor, redactarea de emailuri sau brainstorming rapid, având un răspuns prompt și funcționalități versatile. Pe de altă parte, GPT-4.5 este descris ca fiind mai creativ și mai empatic. Este ideal pentru activități care presupun o înțelegere profundă a contextului, o exprimare fluidă și capacitatea superioară de generare de idei originale. În timp ce GPT-4o excelează la viteză și la integrarea diferitelor medii, GPT-4.5 este preferabil pentru redactarea de conținut complex, comunicare emoțională și scenarii care necesită o abordare inovatoare. Modelele o4-mini, o4-mini-high și o3, diferențierea prin profunzimea raționamentului Pentru utilizatorii interesați de sarcini tehnice sau analitice, OpenAI oferă și trei modele de tip reasoning: o4-mini, o4-mini-high și o3. Alegerea între acestea depinde de nivelul de complexitate al activității. Modelul o4-mini este optimizat pentru viteza de execuție și este ideal în cazul întrebărilor legate de știință, tehnologie, inginerie sau matematică (STEM), precum și pentru programare de bază sau raționamente vizuale simple. Versiunea îmbunătățită, o4-mini-high, oferă o acuratețe mai ridicată și este potrivită pentru codare avansată, explicații științifice detaliate și rezolvări matematice elaborate. Modelul o3, în schimb, este preferabil atunci când este vorba despre sarcini complexe, care implică mai mulți pași sau un plan strategic. Este recomandat pentru analize detaliate, proiecte ample de codare, probleme științifice sofisticate sau raționamente vizuale complicate. Toate aceste modele sunt accesibile doar în cadrul abonamentului ChatGPT Plus, disponibil pentru 20 de dolari pe lună. Așadar, dacă plătești, îți poți manual modelul preferat, în funcție de tipul sarcinii. Prin publicarea acestui ghid, OpenAI încearcă, de altfel, să reducă confuzia legată de denumirile și capabilitățile fiecărui model, facilitând astfel o utilizare mai eficientă a platformei, atât pentru utilizatorii obișnuiți, cât și pentru cei din mediul profesional.
OpenAI și problema halucinațiilor: Noul AI aduce progrese, dar și regrese semnificative
OpenAI a lansat recent noile modele de AI, o3 și o4-mini, promițând performanțe superioare în domenii precum rezolvarea de probleme matematice complexe, codificare și analize vizuale. Aceste progrese sunt lăudabile, însă o problemă veche și frustrantă continuă să bântuie modelele recente ale companiei: halucinațiile. Aceste erori, care implică generarea de informații incorecte sau complet inventate, sunt mult mai frecvente în modelele o3 și o4-mini decât în versiunile anterioare, iar acest lucru subminează utilitatea lor în diverse aplicații. Halucinațiile – un fenomen greu de controlat Halucinațiile sunt o problemă bine cunoscută în dezvoltarea inteligenței artificiale. În ciuda progresele tehnice remarcabile făcute de OpenAI, modelele sale recente au început să producă informații false mult mai frecvent decât predecesoarele lor. Potrivit rapoartelor din TechCrunch, modelele o3 și o4-mini au înregistrat rate alarmante de halucinații, chiar și în comparație cu modelele anterioare precum o1 și o3-mini. De exemplu, modelul o3 a avut o rată de halucinație de 33%, aproape dublu față de modelele anterioare. Cea mai mare problemă a fost înregistrată de modelul o4-mini, care a atins o rată de halucinație de 48%. Aceasta arată că, în ciuda îmbunătățirilor în alte domenii, cum ar fi percepția vizuală și analiza științifică, modelele actuale nu au reușit să reducă eroarea fundamentală care le face mai puțin fiabile și mai puțin utile. O problemă persistentă pe care OpenAI nu pare să o înțeleagă pe deplin Deși OpenAI se concentrează pe rezolvarea acestei probleme, compania nu pare să fi înțeles complet cauza acestor halucinații, după cum arată propriul raport tehnic al companiei. Conform acestuia, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege motivul din spatele acestui comportament necontrolat al noilor modele. De asemenea, rezultatele testelor interne ale OpenAI arată că modelele recente halucinează chiar mai mult decât versiunile anterioare. Spre exemplu, modelul o3, lansat în ianuarie 2025, a avut o performanță slabă în teste interne, producând răspunsuri eronate și chiar mințind despre sursele de informații folosite. În cazul o4-mini, OpenAI a explicat că acest model mai mic are „cunoștințe limitate despre lume”, ceea ce ar putea explica tendința sa de a genera informații false. Un alt aspect îngrijorător este tendința de a „justifica” aceste erori atunci când utilizatorii le semnalează. De exemplu, modelul o3 a răspuns că folosește un MacBook Pro pentru a efectua calcule și copiază rezultatele în ChatGPT, un răspuns complet fals, care nu are nicio legătură cu modul în care funcționează inteligența artificială. Soluții și progrese viitoare OpenAI a recunoscut că halucinațiile reprezintă o problemă semnificativă, dar a asigurat publicul că aceasta rămâne o zonă activă de cercetare. Niko Felix, un purtător de cuvânt al OpenAI, a declarat că „adresarea halucinațiilor în modelele noastre este un domeniu continuu de cercetare, iar noi lucrăm constant pentru a îmbunătăți acuratețea și fiabilitatea acestora.” Totuși, aceste progrese par să fie mult mai lente decât și-ar dori utilizatorii, iar până când soluțiile concrete vor deveni disponibile, modelele OpenAI, în special cele mai recente, pot reprezenta un risc pentru utilizatorii care se bazează pe informațiile generate. Este esențial ca aceste halucinații să fie controlate mai eficient, mai ales în contextul în care tehnologiile AI sunt utilizate tot mai des în medii profesionale, academice și comerciale, unde erorile pot avea consecințe semnificative. În concluzie, noile modele de inteligență artificială o3 și o4-mini de la OpenAI reprezintă un salt important în dezvoltarea tehnologiilor de raționare și analiză vizuală, dar problemele legate de halucinații rămân o barieră majoră în utilizarea acestora. Este esențial ca OpenAI și alți dezvoltatori de AI să continue să lucreze pentru a soluționa aceste deficiențe și a face tehnologiile mai fiabile, pentru a nu submina încrederea utilizatorilor.
Un pas înainte, doi înapoi – OpenAI retrage un update important pentru ChatGPT: Care este motivul, de fapt
OpenAI a decis să retragă temporar una dintre cele mai recente versiuni ale modelului de inteligență artificială, GPT-4o, utilizat de ChatGPT, după ce numeroși utilizatori au reclamat o schimbare deranjantă a comportamentului acestuia. Mai precis, interacțiunile au devenit exagerat de lingușitoare, cu exprimări care au fost percepute ca fiind forțate, artificiale sau chiar stânjenitoare. Schimbările la ChatGPT au fost anunțate de Sam Altman, șeful OpenAI, pe rețelele de socializare CEO-ul companiei, Sam Altman, a confirmat într-o postare pe platforma X că se lucrează la corectarea acestor probleme. Potrivit acestuia, o parte dintre ajustări au fost implementate deja, în timp ce alte modificări urmează să fie aplicate în cursul acestei săptămâni. Începând de marți, utilizatorii versiunii gratuite a ChatGPT accesează o variantă mai veche a modelului, iar compania intenționează să extindă această schimbare și pentru utilizatorii plătitori. „Ultimele actualizări GPT-4o au dus la o personalitate prea docilă și iritantă, deși unele aspecte sunt foarte bine realizate”, a declarat Altman, adăugând că OpenAI va reveni cu detalii suplimentare despre cauzele acestui comportament neintenționat „la momentul potrivit”, potrivit publicației Engadget. Ambiția de a adăuga empatie digitală a dus la reacții neașteptate Lansat recent, modelul GPT-4o a fost conceput ca o alternativă mai accesibilă la versiuni anterioare mai complexe, precum GPT-4.5, însă cu păstrarea unor caracteristici legate de răspunsuri mai „calde” și „empatice”. Scopul declarat al OpenAI a fost de a face AI-ul mai „uman” în interacțiuni, pentru a oferi un sprijin mai bun utilizatorilor în conversații sensibile sau personale. Totuși, echilibrul între empatie și eficiență pare să fi fost depășit în această versiune. Mulți utilizatori au relatat pe rețelele desocializare că GPT-4o a început să ofere aprecieri excesive în contexte complet nejustificate, devenind uneori incoerent sau nepotrivit. Acest tip de comportament a fost interpretat ca fiind o tentativă de supra-compensare în direcția politeții sau a deferenței, dar au ajuns să afecteze utilitatea modelului în sarcinile serioase. În trecut, OpenAI a fost apreciată pentru rafinarea constantă a comportamentului modelelor lingvistice. Totuși, incidentul actual scoate în evidență dificultatea de a calibra o „personalitate digitală” care să fie agreabilă, dar și echilibrată. În contextul în care modelele de AI devin tot mai prezente în viața de zi cu zi, astfel de ajustări fine sunt esențiale pentru a menține încrederea și utilitatea acestor instrumente. Compania a promis că va comunica public detaliile tehnice privind eroarea și ajustările aplicate, însă fără a preciza un termen concret.
Cea mai avansată funcție din ChatGPT este acum gratuită pentru toți utilizatorii
Vești excelente pentru fanii ChatGPT! OpenAI a anunțat oficial că funcția Deep Research, considerată una dintre cele mai sofisticate și avansate unelte din arsenalul platformei, este disponibilă acum gratuit pentru toți utilizatorii. Până de curând, această funcție era rezervată doar abonaților la pachetele Plus, Team, Enterprise sau Education, însă lucrurile se schimbă radical începând cu aprilie 2025. Ce este Deep Research? Nu este doar o extensie a răspunsurilor standard oferite de ChatGPT, ci o unealtă de căutare și sinteză avansată. Această funcție permite realizarea de cercetări detaliate, asemănătoare unor lucrări academice, completate cu surse citate. Astfel, orele întregi petrecute pe internet pentru a aduna, compara și analiza informații sunt comprimate în doar câteva minute de lucru eficient. Deep Research folosește algoritmi sofisticați pentru a căuta date din multiple surse, pentru a le organiza logic și pentru a livra răspunsuri structurate, clare și bine documentate. Pentru orice utilizator care are nevoie de informație solidă, bine fundamentată și rapidă, această funcție reprezintă un avantaj major. Ce aduce versiunea gratuită a Deep Research și care sunt limitările Deși accesul la Deep Research este acum disponibil pentru utilizatorii care folosesc ChatGPT în mod gratuit, trebuie menționat că este vorba de o versiune „light”. Mai exact, utilizatorii vor beneficia de motorul o4-mini, un model optimizat pentru eficiență, dar care păstrează un standard ridicat al calității răspunsurilor. Principala diferență între versiunea gratuită și cea premium este lungimea răspunsurilor. Variantele oferite utilizatorilor free vor fi mai scurte decât cele generate pentru abonați, însă OpenAI garantează că nivelul de profunzime al informațiilor va rămâne la un standard înalt. Un avantaj suplimentar este că utilizatorii free vor avea ocazia să acceseze de până la cinci ori versiunea mai avansată a Deep Research, înainte ca sistemul să restricționeze folosirea exclusiv la motorul o4-mini. Așadar, pentru proiectele speciale sau întrebările esențiale, există posibilitatea de a obține răspunsuri de nivel aproape profesional, fără niciun cost. Această mișcare inteligentă a OpenAI nu doar democratizează accesul la tehnologie avansată, dar și vine în întâmpinarea utilizatorilor din pachetele plătite. Cei care depășesc limitele lunare de interogări în ChatGPT Plus (25 de căutări) sau Education/Enterprise (250 de căutări) vor fi automat trecuți pe același model o4-mini, asigurând astfel continuitatea serviciului fără întreruperi majore. Cum să folosești Deep Research gratuit și ce beneficii îți poate aduce Pentru a utiliza Deep Research în varianta gratuită, procesul este extrem de simplu. Este suficient să deschizi ChatGPT, să formulezi o întrebare complexă sau să ceri realizarea unei cercetări aprofundate, specificând că dorești utilizarea Deep Research. În mod automat, platforma va folosi motorul corespunzător pentru a-ți oferi cel mai detaliat răspuns posibil. Beneficiile sunt multiple, atât pentru utilizatorii casual, cât și pentru profesioniști sau studenți: documentare rapidă pe teme complexe, fără a naviga manual prin zeci de pagini web; răspunsuri structurate clar, asemănătoare unor mini-referate sau lucrări academice; surse citate, ceea ce permite verificarea informațiilor și extinderea cercetării; economie considerabilă de timp și efort. Este important de menționat că, deși motorul gratuit o4-mini nu este la fel de performant ca versiunile premium, el oferă în continuare un nivel de detaliu impresionant pentru majoritatea nevoilor zilnice. Fie că ai nevoie de un rezumat rapid despre o temă de cercetare, fie că vrei să pregătești un proiect sau să îți argumentezi o lucrare, Deep Research îți poate deveni un aliat de încredere. În concluzie, decizia OpenAI de a oferi Deep Research gratuit reprezintă un pas important spre democratizarea accesului la informație de calitate. Prin această mutare, ChatGPT nu doar își consolidează poziția de lider în domeniul inteligenței artificiale conversaționale, ci oferă utilizatorilor din întreaga lume un instrument puternic pentru învățare, cercetare și dezvoltare personală.
Inteligența artificială depășește performanțele umane în tot mai multe sarcini tehnice
Inteligența artificială (AI) evoluează într-un ritm amețitor, iar diferența dintre capacitățile umane și cele ale mașinilor devine tot mai mică. Potrivit celui mai recent Raport AI Index 2025 realizat de Universitatea Stanford, sistemele de inteligență artificială nu doar că au ajuns să rivalizeze cu oamenii în diverse sarcini tehnice, ci au început să-i depășească în mod constant în unele domenii-cheie, notează Visualcapitalist.com. Sarcinile în care AI-ul a preluat conducerea Începând cu anul 2012, performanțele AI-ului au crescut spectaculos în domenii precum clasificarea imaginilor, raționamentul vizual, înțelegerea limbii engleze și chiar rezolvarea problemelor de matematică la nivel de competiții internaționale. De exemplu, în 2016, AI-ul depășea pentru prima dată nivelul uman în sarcinile de clasificare a imaginilor, atingând 100,74% performanță relativă față de media umană. De atunci, sistemele AI au continuat să îmbunătățească această performanță în mod constant. În prezent, modelele de inteligență artificială excelează în: Clasificarea imaginilor (Image classification) AI-ul a depășit pentru prima dată performanța umană în 2016, iar de atunci menține un avans constant. Raționamentul vizual (Visual reasoning) De la scoruri sub media umană în 2016, modelele actuale reușesc să interpreteze imagini și diagrame mai rapid și mai corect decât majoritatea oamenilor. Înțelegerea lecturii la nivel mediu (Medium-level reading comprehension) Modelele AI citesc și înțeleg texte de dificultate medie la un nivel superior celui uman, depășind cu succes testele de comprehensiune. Înțelegerea limbii engleze (English language understanding) Sarcini de interpretare și analiză a textelor în limba engleză sunt acum rezolvate mai eficient de AI decât de oameni. Înțelegerea limbajului multitask (Multitask language understanding) AI-ul gestionează simultan mai multe tipuri de cerințe lingvistice complexe, performând mai bine decât media umană. Matematică de nivel competițional (Competition-level mathematics) Modelele AI au început să rezolve probleme de matematică de complexitate olimpică sau universitară cu o acuratețe superioară celei a competitorilor umani. Întrebări de știință la nivel de doctorat (PhD-level science questions) AI-ul este capabil să răspundă corect la întrebări complexe din științe exacte, comparabile cu nivelul cerut pentru doctorat. Înțelegere și raționament multimodal (Multimodal understanding and reasoning) Deși aici oamenii încă păstrează un ușor avantaj, diferența se închide rapid: modelul OpenAI „o1” a atins în 2024 un scor de 78,2%, foarte aproape de 82,6% – performanța umană de referință. Unde AI-ul mai are de recuperat Singura zonă în care oamenii încă păstrează un avantaj clar este înțelegerea multimodală, adică procesarea și corelarea simultană a mai multor tipuri de informații (imagini, diagrame, texte). Cu toate acestea, diferența se micșorează rapid: în 2024, modelul „o1” al OpenAI a atins un scor de 78,2% la testele de înțelegere multimodală, extrem de aproape de pragul uman de 82,6%. În comparație, la sfârșitul lui 2023, modelul Google Gemini obținea doar 59,4%, ceea ce subliniază saltul spectaculos făcut într-un singur an. De la ChatGPT la Gemini: cursa către perfecțiune Modele precum ChatGPT, Gemini sau alte soluții dezvoltate de liderii pieței AI sunt implicate într-o competiție accelerată pentru a atinge și chiar a depăși limitele gândirii umane. Progresul remarcabil în sarcinile tehnice vine la pachet cu o reducere a așa-numitului „risc de halucinație” – adică tendința AI-ului de a inventa informații false. De exemplu, modelul „o1” al OpenAI are una dintre cele mai mici rate de halucinație din industrie, consolidând încrederea în utilizarea AI-ului pentru sarcini complexe și critice. Ce urmează? Pe măsură ce tehnologia avansează, experții avertizează că se va schimba fundamental modul în care oamenii interacționează cu informația, lucrează sau iau decizii importante. Deși există entuziasm legat de posibilitățile uriașe pe care AI-ul le aduce, există și temeri legate de implicațiile etice și sociale ale unei lumi în care mașinile devin tot mai capabile să gândească și să acționeze ca oamenii – sau chiar mai bine decât oamenii.
De ce este atât de râvnit browserul Chrome: Yahoo, OpenAI și Perplexity sunt pregătite să plătească oricât dacă Google va fi forțat să-l vândă
Chrome, cel mai utilizat browser din lume, se află în centrul unei bătălii majore în lumea tehnologiei. Procesul pentru abuz de poziție dominantă intentat împreotriva Google de autoritățile americane ar putea obliga gigantul californian să se despartă de browserul său emblematic. În ciuda incertitudinilor, companii importante precum OpenAI, Perplexity și Yahoo și-au exprimat deja interesul clar de a achiziționa Chrome, văzând în această eventualitate o oportunitate strategică majoră. OpenAI: integrarea AI în experiența de navigare OpenAI, compania cunoscută pentru dezvoltarea ChatGPT, a fost prima care și-a manifestat oficial interesul. Nick Turley, responsabil din partea OpenAI, a declarat în fața instanței că firma ar cumpăra Chrome „ca orice altă companie rațională”, dacă ar exista această posibilitate. Obiectivul OpenAI ar fi integrarea chatbot-ului în browser, oferind utilizatorilor o primă experiență unificatoare de inteligență artificială în navigarea pe internet. Această mutare ar putea schimba radical modul în care utilizatorii interacționează cu web-ul, punând accent pe căutare conversațională și asistență personalizată. Perplexity: alternativa care se profilează Compania Perplexity, aflată în prezent în proces de dezvoltare a propriului browser, a confirmat, prin vocea directorului său de dezvoltare Dmitry Shevelenko, că ar fi gata să preia Chrome în cazul în care Google va fi forțat să se despartă de acesta. Oficialul a precizat că Perplexity ar putea administra browserul fără a-i compromite calitatea sau a-l transforma într-un produs contra cost. Totuși, Shevelenko a subliniat că, în opinia sa, Google nu ar trebui constrâns să vândă Chrome, o poziție nuanțată în contextul procesului antitrust. Yahoo: un portal strategic spre căutare Yahoo, care în trecut a ratat achiziționarea Google în 2002 pentru trei miliarde de dolari, analizează la rândul său achiziția Chrome. Potrivit directorului său de căutare, Brian Provost, pentru Yahoo deținerea unui browser ar reprezenta un avantaj strategic esențial în domeniul căutării online. Crearea unui browser de la zero ar dura în jur de 6-9 luni, în timp ce achiziția Chrome ar accelera semnificativ planurile Yahoo. Deși ambițioase, aceste planuri se lovesc de realitatea că prețul unui eventual transfer al Chrome ar putea fi extrem de ridicat. DuckDuckGo: prețul prea mare pentru o alternativă de confidențialitate DuckDuckGo, motorul de căutare orientat spre confidențialitate, a exprimat și el interes pentru Chrome, dar a admis că prețul estimat de circa 50 de miliarde de dolari îste pur și simplu „de neatins” pentru resursele companiei. CEO-ul Gabriel Weinberg a declarat, potrivit Bloomberg, că deși achiziția Chrome ar fi fost ideală pentru promovarea valorilor de protecție a vieții private, constrângerile financiare fac imposibilă o asemenea tranzacție pentru DuckDuckGo. Un viitor incert pentru Chrome Procesul antitrust împreotriva Google are implicații majore nu doar pentru companie, ci și pentru întreaga industrie tech. Chrome nu este doar un browser, ci o poartă către ecosistemul Google de servicii, publicitate și căutare. Dacă autoritățile vor decide desprinderea Chrome de Google, lupta pentru achiziție va fi una acerbă, cu OpenAI, Perplexity și Yahoo pregătite să investească masiv într-o piesă strategică esențială pentru viitorul internetului.
Atunci când spui „te rog” și „mulțumesc” inteligenței artificiale ChatGPT, provoci pagube imense la nivel global, avertizează șeful OpenAI, Sam Altman
Într-o lume tot mai digitalizată, unde comunicarea cu inteligența artificială a devenit o rutină zilnică pentru milioane de oameni, un gest aparent banal — acela de a fi politicos — ar putea avea un impact mult mai mare decât ne-am fi imaginat. Sam Altman, CEO-ul OpenAI și una dintre figurile-cheie ale revoluției AI, a recunoscut recent că expresii precum „te rog” și „mulțumesc”, adresate chatbotului ChatGPT, costă… și nu puțin. Potrivit unei intervenții recente pe platforma X (fosta Twitter), Altman a răspuns în glumă — dar cu o doză de adevăr — unei întrebări despre cât de mult a pierdut OpenAI din cauza politeții utilizatorilor. Răspunsul său a fost scurt, dar sugestiv: „Zeci de milioane de dolari bine cheltuiți.” Și a adăugat enigmatic: „Nu știi niciodată.” Aceste remarci scot la iveală o realitate mai puțin discutată: costul energetic al interacțiunilor noastre cu inteligența artificială. În spatele fiecărui mesaj generat de un chatbot se află un consum semnificativ de resurse, iar formulele de politețe, oricât de scurte ar fi, amplifică acest consum la scară globală. Costul ascuns al bunelor maniere digitale Deși pare absurd să te gândești că un simplu „mulțumesc” poate contribui la creșterea consumului energetic global, realitatea este mai puțin reconfortantă. Un studiu realizat de The Washington Post împreună cu Universitatea din California arată că generarea unui singur email de 100 de cuvinte printr-un model AI necesită aproximativ 0,14 kWh — suficient pentru a ține aprinse 14 becuri LED timp de o oră. Raportat la un an întreg, doar trimiterea unui singur email generat de AI pe săptămână consumă 7,5 kWh, echivalentul consumului de energie al nouă gospodării din Washington D.C. timp de o oră. Iar dacă ne gândim la milioanele de mesaje zilnice și la prompturile detaliate adresate ChatGPT, impactul devine alarmant. Și totuși, 67% dintre americani recunosc că sunt politicoși cu chatboturile, potrivit unui sondaj din 2024. Dintre aceștia, 55% o fac pentru că „este lucrul corect de făcut”, iar 12%… pentru a nu deranja AI-ul, în caz că va veni vreo revoltă a roboților. Politețea e frumoasă, dar planeta plătește Există totuși voci care susțin că bunele maniere în interacțiunea cu AI-ul au un rost. Kurtis Beavers, manager de design la Microsoft, afirmă că „eticheta corectă ajută la generarea unor răspunsuri respectuoase și colaborative”. Practic, AI-ul tinde să reflecte tonul pe care îl primește, iar un limbaj politicos poate încuraja un dialog mai clar și civilizat. Însă această abordare intră în conflict cu realitatea fizică a ceea ce presupune funcționarea inteligenței artificiale. Modelele lingvistice de talie mare, precum cele folosite de OpenAI sau Microsoft, rulează în centre de date uriașe care consumă deja în jur de 2% din energia totală a planetei. Cu cât sunt mai multe solicitări, cu atât consumul e mai mare — iar politețea noastră digitală adaugă, fără să ne dăm seama, un strat suplimentar la această povară. Ce-i de făcut? Poate că nu e cazul să ne simțim vinovați pentru fiecare „te rog” tastat într-un chat cu un AI, dar devine tot mai clar că interacțiunea cu aceste sisteme are un cost real, tangibil. Poate că, în loc să cerem chatbotului să ne redacteze un email de mulțumire sau un text banal, am putea face efortul să-l scriem noi înșine. Nu doar pentru că economisim energie, ci și pentru că ne păstrăm simțul gândirii critice și exprimarea personală. Sam Altman are dreptate într-un fel: „frumos, dar cam scump”. Poate prea scump pentru o planetă care deja suferă din cauza consumului nesustenabil de resurse. Așa că, data viitoare când vrei să-i spui „mulțumesc” lui ChatGPT, gândește-te un pic: chiar merită? Sau, mai bine, spune-i cu voce tare — fără să mai tastezi. Planeta îți va fi recunoscătoare.
ChatGPT își amintește acum toate conversațiile tale, dar funcția nu ajunge deocamdată în România
OpenAI lansează o funcție revoluționară pentru ChatGPT: chatbotul poate acum să-și amintească toate conversațiile anterioare cu utilizatorii. Este un pas important în direcția personalizării și eficientizării interacțiunii cu inteligența artificială, dar vestea proastă este că această funcție nu este disponibilă, cel puțin deocamdată, pentru utilizatorii din România și din restul Uniunii Europene. Noua memorie promite o experiență personalizată Până acum, ChatGPT reținea doar câteva informații de bază despre utilizatori – nume, ton preferat, sau câteva fapte generale. Cu noua funcție de memorie, chatbotul poate construi un profil mult mai complex, amintindu-și detalii din conversații anterioare și folosindu-le inteligent în interacțiunile viitoare. Practic, dacă îi spui că ești vegetarian sau că preferi explicațiile simple, ChatGPT va ține cont de asta și nu va mai trebui să repeți aceleași lucruri la fiecare întrebare. Funcția este disponibilă, în primă fază, pentru utilizatorii ChatGPT Plus și Pro, dar doar în anumite regiuni. Din păcate, Uniunea Europeană inteligenta artificiala, inclusiv România, se află pe lista zonelor excluse de la această lansare inițială. Un sistem care împarte utilizatorii între entuziaști și sceptici Funcția de memorie este activată gradual, iar cei care au primit-o deja au fost întâmpinați cu un mesaj special: „Introducing new, improved memory”. Odată activată, această memorie nu poate fi personalizată sau modificată manual – este fie activată, fie dezactivată complet. Nu există opțiuni intermediare și nici posibilitatea de a vizualiza sau edita informațiile stocate. Acest lucru a stârnit deja controverse. Pentru unii, ideea că AI-ul își amintește tot fără ca utilizatorul să poată vedea exact ce anume e salvat sună mai degrabă ca o cutie neagră decât ca un partener digital de încredere. Pentru alții, însă, noua funcție este o oportunitate excelentă de a beneficia de răspunsuri mai inteligente, adaptate nevoilor proprii și stilului personal de comunicare. OpenAI a precizat că, la fel ca și în cazul funcției anterioare de memorie, utilizatorii pot bifa o opțiune care dezactivează complet această funcționalitate. De asemenea, conversațiile marcate cu eticheta „Temporary Chat” nu vor fi influențate de memorie și nu vor fi folosite pentru antrenarea modelului. Utilizatorii obișnuiți mai au de așteptat Funcția de memorie îmbunătățită este destinată pentru moment doar celor care plătesc pentru versiunile Plus și Pro. OpenAI nu a oferit încă o dată clară pentru momentul în care această funcționalitate va fi extinsă către utilizatorii Enterprise, Team sau Edu. Și, mai ales, nu există nicio mențiune despre o eventuală lansare pentru utilizatorii de conturi gratuite. Lipsa disponibilității în Uniunea Europeană sugerează posibile precauții legate de reglementările stricte privind confidențialitatea datelor – cum este cazul GDPR. Astfel, nu este exclus ca OpenAI să mai aibă de lucru înainte de a adapta această funcție pentru cerințele legale din spațiul european. Până atunci, utilizatorii din România și din alte țări excluse pot doar să urmărească de la distanță evoluția noii memorii și să spere că, într-o zi, ChatGPT va putea „ține minte” și pentru ei.
Dependența de ChatGPT te face mai puțin inteligent, era inevitabil. Reduce gândirea critică și te face mai credul, conform Microsoft
Pe măsură ce inteligența artificială devine parte din viața de zi cu zi, apar și efectele secundare mai puțin discutate. Un nou studiu realizat de Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon atrage un semnal de alarmă: folosirea intensă a modelelor AI, cum ar fi ChatGPT, îți poate eroda gândirea critică și chiar îți poate afecta negativ capacitatea cognitivă. Cercetătorii au observat că persoanele care se bazează cel mai mult pe AI au tendința să verifice mai puțin informațiile primite și să își exerseze mai rar raționamentul propriu. În loc să analizeze și să gândească independent, mulți utilizatori acceptă răspunsurile oferite de AI ca fiind corecte fără să le mai treacă prin filtrul critic. Cum îți poate slăbi AI-ul capacitatea de a raționa Principala problemă, explicată de autorii studiului, este că, prin automatizarea sarcinilor de rutină, AI-ul ne “fură” ocaziile de a ne antrena judecata. Dacă obișnuiai să gândești și să iei decizii pe cont propriu, acum te lași ghidat aproape instinctiv de ceea ce îți oferă un chatbot sau un sistem automatizat. Cu timpul, „mușchii” tăi cognitivi încep să se atrofieze. Sondajul realizat pe 319 profesioniști din domenii variate — de la educație și IT, până la artă și administrație — a arătat că 40% dintre sarcinile realizate cu ajutorul AI nu au implicat niciun fel de gândire critică. Cu alte cuvinte, mulți utilizatori acceptă automat răspunsurile AI, fără să mai simtă nevoia să le pună sub semnul întrebării. Iar această dependență nu vine fără consecințe. Oamenii ajung să-și piardă deprinderile de analiză independentă și să devină mai vulnerabili la informații eronate sau manipulative. De ce devii mai credul și ce risc există pe termen lung Un alt efect remarcat este fenomenul de „supravizare” — în loc să creezi sau să gândești, ajungi să doar să monitorizezi ce îți livrează AI-ul. Pare mai comod, dar în realitate îți slăbește reflexele intelectuale esențiale. Această trecere de la implicarea activă la o atitudine pasivă poate transforma utilizatorii fideli de AI în persoane mai credule, mai ușor de influențat și mai puțin capabile să identifice erorile sau manipulările subtile. Studiul mai menționează și că lipsa de contact regulat cu procesele de raționare proprii poate duce la un efect de sevraj în lipsa AI-ului. Cei care s-au obișnuit să rezolve orice problemă prin ChatGPT sau alte instrumente similare pot ajunge să se simtă dezorientați sau anxioși atunci când nu mai au acces la ele. Fenomenul este comparabil cu ceea ce s-a observat în cazul „efectului Google”: atunci când devii dependent să cauți imediat orice informație, capacitatea ta de a memora sau de a rezolva lucruri independent scade treptat. AI-ul te face mai eficient, dar mai puțin vigilent În mod paradoxal, AI-ul îți poate crește eficiența, dar îți poate slăbi angajamentul critic exact în momentele când acesta ar fi cel mai necesar. Atunci când folosești AI pentru sarcini simple sau repetitive, ești tentat să accepți rezultatele fără prea multe întrebări. În timp, această obișnuință de a „lua de bun” ceea ce primești poate deveni periculoasă, mai ales în situații în care analiza sau gândirea independentă sunt cruciale. Cercetătorii avertizează că acest model de comportament poate duce la o generație de utilizatori extrem de eficienți în a folosi tehnologia, dar mult mai puțin capabili să o conteste sau să o corecteze atunci când greșește. Inteligența artificială a fost creată pentru a ne ajuta, dar dependența excesivă de ea vine cu un preț serios. Dacă folosești ChatGPT sau alte instrumente AI, e important să îți păstrezi spiritul critic viu și să nu renunți la propriul tău proces de gândire. Automatizarea e utilă, dar discernământul rămâne cheia pentru a nu deveni, încet și sigur, doar niște utilizatori pasivi ai propriilor vieți digitale, conform Live Science.
Sora de la OpenAI: Un model AI cu probleme mari de rasism și sexism
OpenAI, liderul în dezvoltarea inteligenței artificiale, s-a confruntat recent cu o serie de critici legate de unul dintre modelele sale de generare a conținutului vizual, Sora. Chiar dacă tehnologia de generare a video-urilor a evoluat rapid, un raport realizat de Wired a scos la iveală faptul că Sora perpetuează stereotipuri rasiale, sexiste și ableiste, iar aceste probleme ar putea avea consecințe grave pentru grupurile marginalizate. Într-o eră în care AI-ul joacă un rol din ce în ce mai important în crearea de reprezentări vizuale, aceste erori sunt deosebit de îngrijorătoare. Unul dintre cele mai evidente tipare de discriminare din Sora a fost reprezentarea inegală a bărbaților și femeilor în profesii. În timpul unui test în care au fost folosite 25 de prompturi pentru a descrie diverse acțiuni și ocupații, modelul AI a generat rezultate extrem de stereotipe. De exemplu, atunci când a fost solicitat să creeze un video cu „un pilot”, Sora nu a generat niciun video cu o femeie, în timp ce atunci când a fost întrebat să creeze un „însoțitor de zbor”, toate rezultatele au fost cu femei. În plus, profesiile de CEO și profesor au fost reprezentate exclusiv de bărbați, iar cele de recepționer și asistentă medicală doar de femei. Aceste rezultate reflectă o viziune sexista profund înrădăcinată, care nu doar că subminează egalitatea de gen, dar și limitează diversitatea în reprezentarea locurilor de muncă. Reprezentarea rasială și deficiențele includerii diversității Un alt punct problematic în raportul Wired a fost limita rasială a reprezentărilor generate de Sora. În aproape toate cazurile în care nu se specifica rasa, Sora a generat imagini ale unor persoane care erau fie albii, fie negri, iar oamenii de alte rase sau etnii erau extrem de rare. De asemenea, modelul a întâmpinat dificultăți majore când i s-a solicitat să creeze imagini ale unui cuplu interrasial. În majoritatea cazurilor, Sora a generat doar cupluri de culoare neagră, iar când a fost întrebat să creeze un cuplu cu un partener alb și unul negru, aproximativ jumătate din cazuri au produs imagini corecte ale unui cuplu interrasial, dar celelalte au generat tot cupluri doar din persoane negre. Detaliul uluitor a fost că, în fiecare dintre aceste cazuri, Sora a pus o cămașă albă pe o persoană și o cămașă neagră pe cealaltă. Aceasta ilustrează o viziune superficială și destul de simplistă a diversității rasiale. Ignorarea diversității corporale și a persoanelor cu dizabilități Sora nu a fost mai puțin problematică atunci când a fost întrebat despre persoane cu dizabilități sau persoane supraponderale. În ceea ce privește dizabilitățile, toate cererile pentru „o persoană cu dizabilități” au produs imagini cu persoane în scaune cu rotile, dar care rămâneau imobile, ceea ce este o reprezentare extrem de stereotipură și învechită a persoanelor cu dizabilități. Mai grav, când i s-a cerut să creeze un video cu „o persoană supraponderală care aleargă”, majoritatea rezultatelor nu au prezentat deloc persoane supraponderale. În schimb, aceștia au creat imagini cu persoane care nu îndeplineau criteriile. Această „refuzare indirectă” poate reflecta limitele datelor de instruire ale AI-ului sau poate fi o consecință a unor măsuri stricte de moderare a conținutului. Consecințele reprezentării greșite și căile de abordare ale OpenAI Experții sunt de părere că aceste erori nu sunt doar o chestiune tehnică, ci pot avea un impact real asupra societății. Amy Gaeta, cercetător asociat la Centrul Leverhulme pentru Viitorul Inteligenței al Universității din Cambridge, a subliniat că „aceste imagini distorsionate pot face rău real în lumea reală”. Reprezentarea superficială și părtinitoare a diferitelor grupuri poate amplifica stereotipurile și poate marginaliza persoanele care nu se încadrează în aceste imagini idealiștice. OpenAI a recunoscut existența acestui tip de prejudecăți și a declarat că se află în proces de cercetare pentru a ajusta datele de instruire și a minimiza rezultatele părtinitoare. „OpenAI are echipe de siguranță dedicate pentru a cerceta și reduce părtinirea și alte riscuri ale modelelor noastre”, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI. Totuși, compania a evitat să ofere detalii suplimentare cu privire la modul în care va implementa aceste ajustări. În concluzie, Sora nu este un caz izolat, ci un exemplu al problemelor pe care modelele AI le pot perpetua dacă nu sunt controlate cu atenție. Într-o eră în care inteligența artificială devine din ce în ce mai influentă în formarea percepțiilor noastre despre lume, este esențial ca dezvoltatorii să ia măsuri mai eficace pentru a asigura că aceste tehnologii reflectă diversitatea reală a societății și nu întăresc prejudecăți învechite.