ChatGPT își amintește acum toate conversațiile tale, dar funcția nu ajunge deocamdată în România
OpenAI lansează o funcție revoluționară pentru ChatGPT: chatbotul poate acum să-și amintească toate conversațiile anterioare cu utilizatorii. Este un pas important în direcția personalizării și eficientizării interacțiunii cu inteligența artificială, dar vestea proastă este că această funcție nu este disponibilă, cel puțin deocamdată, pentru utilizatorii din România și din restul Uniunii Europene. Noua memorie promite o experiență personalizată Până acum, ChatGPT reținea doar câteva informații de bază despre utilizatori – nume, ton preferat, sau câteva fapte generale. Cu noua funcție de memorie, chatbotul poate construi un profil mult mai complex, amintindu-și detalii din conversații anterioare și folosindu-le inteligent în interacțiunile viitoare. Practic, dacă îi spui că ești vegetarian sau că preferi explicațiile simple, ChatGPT va ține cont de asta și nu va mai trebui să repeți aceleași lucruri la fiecare întrebare. Funcția este disponibilă, în primă fază, pentru utilizatorii ChatGPT Plus și Pro, dar doar în anumite regiuni. Din păcate, Uniunea Europeană inteligenta artificiala, inclusiv România, se află pe lista zonelor excluse de la această lansare inițială. Un sistem care împarte utilizatorii între entuziaști și sceptici Funcția de memorie este activată gradual, iar cei care au primit-o deja au fost întâmpinați cu un mesaj special: „Introducing new, improved memory”. Odată activată, această memorie nu poate fi personalizată sau modificată manual – este fie activată, fie dezactivată complet. Nu există opțiuni intermediare și nici posibilitatea de a vizualiza sau edita informațiile stocate. Acest lucru a stârnit deja controverse. Pentru unii, ideea că AI-ul își amintește tot fără ca utilizatorul să poată vedea exact ce anume e salvat sună mai degrabă ca o cutie neagră decât ca un partener digital de încredere. Pentru alții, însă, noua funcție este o oportunitate excelentă de a beneficia de răspunsuri mai inteligente, adaptate nevoilor proprii și stilului personal de comunicare. OpenAI a precizat că, la fel ca și în cazul funcției anterioare de memorie, utilizatorii pot bifa o opțiune care dezactivează complet această funcționalitate. De asemenea, conversațiile marcate cu eticheta „Temporary Chat” nu vor fi influențate de memorie și nu vor fi folosite pentru antrenarea modelului. Utilizatorii obișnuiți mai au de așteptat Funcția de memorie îmbunătățită este destinată pentru moment doar celor care plătesc pentru versiunile Plus și Pro. OpenAI nu a oferit încă o dată clară pentru momentul în care această funcționalitate va fi extinsă către utilizatorii Enterprise, Team sau Edu. Și, mai ales, nu există nicio mențiune despre o eventuală lansare pentru utilizatorii de conturi gratuite. Lipsa disponibilității în Uniunea Europeană sugerează posibile precauții legate de reglementările stricte privind confidențialitatea datelor – cum este cazul GDPR. Astfel, nu este exclus ca OpenAI să mai aibă de lucru înainte de a adapta această funcție pentru cerințele legale din spațiul european. Până atunci, utilizatorii din România și din alte țări excluse pot doar să urmărească de la distanță evoluția noii memorii și să spere că, într-o zi, ChatGPT va putea „ține minte” și pentru ei.
Dependența de ChatGPT te face mai puțin inteligent, era inevitabil. Reduce gândirea critică și te face mai credul, conform Microsoft
Pe măsură ce inteligența artificială devine parte din viața de zi cu zi, apar și efectele secundare mai puțin discutate. Un nou studiu realizat de Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon atrage un semnal de alarmă: folosirea intensă a modelelor AI, cum ar fi ChatGPT, îți poate eroda gândirea critică și chiar îți poate afecta negativ capacitatea cognitivă. Cercetătorii au observat că persoanele care se bazează cel mai mult pe AI au tendința să verifice mai puțin informațiile primite și să își exerseze mai rar raționamentul propriu. În loc să analizeze și să gândească independent, mulți utilizatori acceptă răspunsurile oferite de AI ca fiind corecte fără să le mai treacă prin filtrul critic. Cum îți poate slăbi AI-ul capacitatea de a raționa Principala problemă, explicată de autorii studiului, este că, prin automatizarea sarcinilor de rutină, AI-ul ne “fură” ocaziile de a ne antrena judecata. Dacă obișnuiai să gândești și să iei decizii pe cont propriu, acum te lași ghidat aproape instinctiv de ceea ce îți oferă un chatbot sau un sistem automatizat. Cu timpul, „mușchii” tăi cognitivi încep să se atrofieze. Sondajul realizat pe 319 profesioniști din domenii variate — de la educație și IT, până la artă și administrație — a arătat că 40% dintre sarcinile realizate cu ajutorul AI nu au implicat niciun fel de gândire critică. Cu alte cuvinte, mulți utilizatori acceptă automat răspunsurile AI, fără să mai simtă nevoia să le pună sub semnul întrebării. Iar această dependență nu vine fără consecințe. Oamenii ajung să-și piardă deprinderile de analiză independentă și să devină mai vulnerabili la informații eronate sau manipulative. De ce devii mai credul și ce risc există pe termen lung Un alt efect remarcat este fenomenul de „supravizare” — în loc să creezi sau să gândești, ajungi să doar să monitorizezi ce îți livrează AI-ul. Pare mai comod, dar în realitate îți slăbește reflexele intelectuale esențiale. Această trecere de la implicarea activă la o atitudine pasivă poate transforma utilizatorii fideli de AI în persoane mai credule, mai ușor de influențat și mai puțin capabile să identifice erorile sau manipulările subtile. Studiul mai menționează și că lipsa de contact regulat cu procesele de raționare proprii poate duce la un efect de sevraj în lipsa AI-ului. Cei care s-au obișnuit să rezolve orice problemă prin ChatGPT sau alte instrumente similare pot ajunge să se simtă dezorientați sau anxioși atunci când nu mai au acces la ele. Fenomenul este comparabil cu ceea ce s-a observat în cazul „efectului Google”: atunci când devii dependent să cauți imediat orice informație, capacitatea ta de a memora sau de a rezolva lucruri independent scade treptat. AI-ul te face mai eficient, dar mai puțin vigilent În mod paradoxal, AI-ul îți poate crește eficiența, dar îți poate slăbi angajamentul critic exact în momentele când acesta ar fi cel mai necesar. Atunci când folosești AI pentru sarcini simple sau repetitive, ești tentat să accepți rezultatele fără prea multe întrebări. În timp, această obișnuință de a „lua de bun” ceea ce primești poate deveni periculoasă, mai ales în situații în care analiza sau gândirea independentă sunt cruciale. Cercetătorii avertizează că acest model de comportament poate duce la o generație de utilizatori extrem de eficienți în a folosi tehnologia, dar mult mai puțin capabili să o conteste sau să o corecteze atunci când greșește. Inteligența artificială a fost creată pentru a ne ajuta, dar dependența excesivă de ea vine cu un preț serios. Dacă folosești ChatGPT sau alte instrumente AI, e important să îți păstrezi spiritul critic viu și să nu renunți la propriul tău proces de gândire. Automatizarea e utilă, dar discernământul rămâne cheia pentru a nu deveni, încet și sigur, doar niște utilizatori pasivi ai propriilor vieți digitale, conform Live Science.
Sora de la OpenAI: Un model AI cu probleme mari de rasism și sexism
OpenAI, liderul în dezvoltarea inteligenței artificiale, s-a confruntat recent cu o serie de critici legate de unul dintre modelele sale de generare a conținutului vizual, Sora. Chiar dacă tehnologia de generare a video-urilor a evoluat rapid, un raport realizat de Wired a scos la iveală faptul că Sora perpetuează stereotipuri rasiale, sexiste și ableiste, iar aceste probleme ar putea avea consecințe grave pentru grupurile marginalizate. Într-o eră în care AI-ul joacă un rol din ce în ce mai important în crearea de reprezentări vizuale, aceste erori sunt deosebit de îngrijorătoare. Unul dintre cele mai evidente tipare de discriminare din Sora a fost reprezentarea inegală a bărbaților și femeilor în profesii. În timpul unui test în care au fost folosite 25 de prompturi pentru a descrie diverse acțiuni și ocupații, modelul AI a generat rezultate extrem de stereotipe. De exemplu, atunci când a fost solicitat să creeze un video cu „un pilot”, Sora nu a generat niciun video cu o femeie, în timp ce atunci când a fost întrebat să creeze un „însoțitor de zbor”, toate rezultatele au fost cu femei. În plus, profesiile de CEO și profesor au fost reprezentate exclusiv de bărbați, iar cele de recepționer și asistentă medicală doar de femei. Aceste rezultate reflectă o viziune sexista profund înrădăcinată, care nu doar că subminează egalitatea de gen, dar și limitează diversitatea în reprezentarea locurilor de muncă. Reprezentarea rasială și deficiențele includerii diversității Un alt punct problematic în raportul Wired a fost limita rasială a reprezentărilor generate de Sora. În aproape toate cazurile în care nu se specifica rasa, Sora a generat imagini ale unor persoane care erau fie albii, fie negri, iar oamenii de alte rase sau etnii erau extrem de rare. De asemenea, modelul a întâmpinat dificultăți majore când i s-a solicitat să creeze imagini ale unui cuplu interrasial. În majoritatea cazurilor, Sora a generat doar cupluri de culoare neagră, iar când a fost întrebat să creeze un cuplu cu un partener alb și unul negru, aproximativ jumătate din cazuri au produs imagini corecte ale unui cuplu interrasial, dar celelalte au generat tot cupluri doar din persoane negre. Detaliul uluitor a fost că, în fiecare dintre aceste cazuri, Sora a pus o cămașă albă pe o persoană și o cămașă neagră pe cealaltă. Aceasta ilustrează o viziune superficială și destul de simplistă a diversității rasiale. Ignorarea diversității corporale și a persoanelor cu dizabilități Sora nu a fost mai puțin problematică atunci când a fost întrebat despre persoane cu dizabilități sau persoane supraponderale. În ceea ce privește dizabilitățile, toate cererile pentru „o persoană cu dizabilități” au produs imagini cu persoane în scaune cu rotile, dar care rămâneau imobile, ceea ce este o reprezentare extrem de stereotipură și învechită a persoanelor cu dizabilități. Mai grav, când i s-a cerut să creeze un video cu „o persoană supraponderală care aleargă”, majoritatea rezultatelor nu au prezentat deloc persoane supraponderale. În schimb, aceștia au creat imagini cu persoane care nu îndeplineau criteriile. Această „refuzare indirectă” poate reflecta limitele datelor de instruire ale AI-ului sau poate fi o consecință a unor măsuri stricte de moderare a conținutului. Consecințele reprezentării greșite și căile de abordare ale OpenAI Experții sunt de părere că aceste erori nu sunt doar o chestiune tehnică, ci pot avea un impact real asupra societății. Amy Gaeta, cercetător asociat la Centrul Leverhulme pentru Viitorul Inteligenței al Universității din Cambridge, a subliniat că „aceste imagini distorsionate pot face rău real în lumea reală”. Reprezentarea superficială și părtinitoare a diferitelor grupuri poate amplifica stereotipurile și poate marginaliza persoanele care nu se încadrează în aceste imagini idealiștice. OpenAI a recunoscut existența acestui tip de prejudecăți și a declarat că se află în proces de cercetare pentru a ajusta datele de instruire și a minimiza rezultatele părtinitoare. „OpenAI are echipe de siguranță dedicate pentru a cerceta și reduce părtinirea și alte riscuri ale modelelor noastre”, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI. Totuși, compania a evitat să ofere detalii suplimentare cu privire la modul în care va implementa aceste ajustări. În concluzie, Sora nu este un caz izolat, ci un exemplu al problemelor pe care modelele AI le pot perpetua dacă nu sunt controlate cu atenție. Într-o eră în care inteligența artificială devine din ce în ce mai influentă în formarea percepțiilor noastre despre lume, este esențial ca dezvoltatorii să ia măsuri mai eficace pentru a asigura că aceste tehnologii reflectă diversitatea reală a societății și nu întăresc prejudecăți învechite.
Ce inteligență artificială te spionează cel mai mult: topul chatbot-urilor AI care colectează cele mai multe date despre tine
Chatbot-urile bazate pe inteligența artificială au devenit extrem de populare în întreaga lume, dar puțini utilizatori știu exact câte date personale sunt colectate atunci când folosesc aceste instrumente inteligente. Un raport recent realizat de Surfshark și vizualizat prin intermediul aplicației Voronoi a scos la iveală care dintre cele mai populare chatbot-uri AI strâng cele mai multe date despre utilizatori, notează Visualcapitalist.com. Campionul absolut al colectării datelor personale Google Gemini, lansat în martie 2023, se află pe primul loc în topul chatbot-urilor care colectează cele mai multe date personale, cu nu mai puțin de 22 de puncte diferite de date, repartizate în 10 categorii distincte. Datele colectate variază semnificativ, incluzând informații de contact, locația utilizatorilor, istoricul acestora, conținutul generat de utilizator și chiar accesul la agenda telefonică, aspect unic în comparație cu alți competitori. Pe pozițiile imediat următoare se clasează chatbot-ul Claude, cu 13 puncte de date colectate, și Copilot, cu 12 puncte de date. Ambele platforme colectează informații precum locația, date de contact și istoricul utilizatorilor, însă niciunul nu se apropie de cantitatea de informații personale colectate de Gemini. ChatGPT rămâne cel mai popular, dar nu cel mai invaziv În ciuda faptului că ChatGPT, lansat de OpenAI, rămane cel mai utilizat chatbot AI la nivel global, cu peste 200 de milioane de utilizatori activi săptămânal, acesta colectează „doar” 10 puncte de date, aflându-se la mijlocul clasamentului. Datele colectate includ informații de contact, conținutul utilizatorului, identificatori și date generale de diagnosticare. La polul opus, xAI Grok, chatbot-ul lansat în noiembrie 2023 de compania lui Elon Musk, este cel mai discret dintre toate platformele analizate, colectând doar 7 puncte de date: informații de contact, identificatori și diagnosticare. Sursă: Visualcapitalist.com De ce contează colectarea datelor? Diferențele dintre chatbot-uri nu sunt doar statistice, ci au implicații directe asupra vieții private a utilizatorilor. Informațiile colectate de aceste aplicații sunt deseori folosite pentru publicitate direcționată, fiind vândute unor terțe părți. Datele sunt stocate pe serverele companiilor, care, teoretic, pot fi vulnerabile în fața atacurilor cibernetice. Așadar, în contextul în care inteligența artificială devine o parte esențială a vieții noastre cotidiene, este important să fim conștienți ce chatbot-uri AI folosim și cât de mult riscăm să ne expunem informațiile personale atunci când interacționăm cu aceste platforme.
Gata cu bâlbâiala: ChatGPT promite să vorbească cu tine, de acum, mai fluid, așa cum ar face-o un prieten
OpenAI a anunțat actualizări pentru Advanced Voice Mode, funcția vocală a ChatGPT, menite să facă interacțiunea cu asistentul AI mai fluentă și mai puțin intruzivă. Noile îmbunătățiri vizează reducerea întreruperilor atunci când utilizatorii fac pauze pentru a gândi sau pentru a respira în timpul unei conversații. Modificările au fost prezentate de Manuka Stratta, cercetător în post-training la OpenAI, într-un videoclip publicat pe canalele oficiale ale companiei. Ce se vrea, de fapt Scopul principal al actualizărilor este acela de a rezolva problema frecventă a întreruperilor automate ale AI-ului atunci când utilizatorii nu vorbesc continuu. Utilizatorii versiunii gratuite a ChatGPT pot acum beneficia de o variantă îmbunătățită a Advanced Voice Mode, care permite conversații mai naturale, fără întreruperi frecvente. În plus, abonații ChatGPT Plus, Teams, Edu, Business și Pro vor observa o altă îmbunătățire și anume interacțiune mai fluentă și o personalitate îmbunătățită a asistentului vocal. Un AI mai direct și mai creativ pentru utilizatorii dispuși să dea bani pentru asta Pentru utilizatorii care plătesc pentru serviciile OpenAI, noul asistent vocal promite să fie mai clar, mai antrenant și mai creativ în răspunsuri. Un purtător de cuvânt OpenAI a declarat pentru TechCrunch că actualizarea face ca AI-ul să ofere răspunsuri mai concise, mai specifice și mai captivante. Aceste îmbunătățiri vin într-un moment în care piața asistenților vocali AI devine tot mai competitivă. Startup-ul Sesame, susținut de Andreessen Horowitz și cofondat de Brendan Iribe (fost cofondator Oculus), a atras recent atenția prin lansarea asistenților vocali Maya și Miles, care se remarcă prin naturalețea interacțiunilor. Ba chiar mai mult decât atât, Amazon se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a lui Alexa, bazată pe un model lingvistic avansat. Totuși, trebuie remarcat că, prin aceste actualizări, OpenAI își consolidează poziția în domeniul asistenților vocali, oferind o experiență de utilizare mai fluidă și mai plăcută atât pentru utilizatorii care nu plătesc, cât și pentru cei care beneficiază de versiunea premium. Rămâne de văzut cât de departe va duce această competiție tehnologia și dacă, într-un final, va reuși să ajute într-un fel sau altul omenirea să evolueze în direcția optimă. Până atunci, să ne bucurăm de noile „jucării”.
Avertismentul șeful ChatGPT pentru tinerii care învață programare. Scrierea de cod este pe moarte, mai bine învață aceste abilități
Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a lansat un avertisment clar pentru studenții care își pregătesc carierele în tehnologie: învățarea limbajelor de programare clasice ar putea să nu mai fie o abilitate esențială în viitorul apropiat. Într-un interviu recent pentru Stratechery, Altman a declarat că inteligența artificială va prelua o mare parte din munca programatorilor, iar tinerii trebuie să își adapteze rapid setul de competențe. „Când eu eram în ultimul an de liceu, lucrul tactic evident era să devii foarte bun la programare. Iar acum, acest lucru s-a schimbat. Cel mai important este să înveți să utilizezi inteligența artificială eficient”, a explicat Altman. Această schimbare de paradigmă este susținută de predicțiile făcute de alți lideri ai industriei AI. De exemplu, Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, estimează că, în doar șase luni, AI va scrie 90% din codul software, iar în termen de un an, tehnologia va fi capabilă să genereze „aproape tot” codul necesar fără intervenție umană. Într-o declarație similară, Kevin Weil, directorul de produse al OpenAI, a sugerat că AI ar putea depăși performanțele umane în programare înainte de sfârșitul anului. Această tranziție ridică întrebări esențiale despre viitorul dezvoltatorilor de software. Dacă AI preia tot mai multe dintre sarcinile de codare, care vor fi abilitățile care vor face diferența pe piața muncii? Codarea agentică: revoluția care ar putea elimina nevoia de programatori Altman a subliniat că următoarea mare schimbare din domeniul software este „codarea agentică” (agentic coding), un concept în care agenții AI autonomi vor putea scrie, edita și îmbunătăți cod fără intervenție umană semnificativă. „Cred că în multe companii AI deja scrie peste 50% din cod”, a declarat Altman. „Dar schimbarea majoră va veni odată cu codarea agentică, pe care încă nu o face nimeni cu adevărat”. Aceasta este o tehnologie care va permite AI-ului nu doar să scrie cod, ci să creeze aplicații întregi, să le întrețină și să le îmbunătățească autonom. Întrebat ce împiedică această tranziție completă, Altman a răspuns că este doar o chestiune de timp și că obstacolul principal este legat de dezvoltarea modelelor AI, nu de produsul final. Aceasta ar putea însemna că rolul programatorilor tradiționali va fi redus treptat, iar noile cerințe de pe piață vor favoriza abilități mai complexe, care merg dincolo de scrierea efectivă de cod. Ce abilități trebuie să învețe viitoarele generații? Într-o lume în care AI devine tot mai performantă în scrierea codului, Altman le recomandă tinerilor să-și dezvolte abilități de adaptabilitate, gândire critică și utilizare avansată a inteligenței artificiale. „Mai bine învață aceste abilități generale care vor fi esențiale pe măsură ce lumea trece prin această tranziție”, a afirmat CEO-ul OpenAI. În loc să se concentreze exclusiv pe programare, tinerii ar trebui să deprindă competențe care îi vor ajuta să colaboreze cu AI, să analizeze date complexe și să dezvolte soluții inovatoare. Acest punct de vedere este susținut și de tendințele actuale din industrie. Companiile mari de tehnologie, inclusiv OpenAI, investesc masiv în dezvoltarea unor sisteme AI care să automatizeze munca programatorilor. Deși inginerii software sunt încă la mare căutare, Altman sugerează că acest lucru s-ar putea schimba în viitor. „Presupunerea mea de bază este că fiecare inginer software va putea face mult mai mult pentru o perioadă de timp. Iar apoi, da, poate că vom avea nevoie de mai puțini ingineri software la un moment dat”, a explicat el. Ce înseamnă această schimbare pentru industria IT? Dacă AI va prelua majoritatea sarcinilor de programare, piața muncii din domeniul tehnologiei se va schimba radical. În loc să fie specializați în scrierea de cod, viitorii specialiști IT vor trebui să devină arhitecți de sisteme AI, experți în securitate cibernetică, analiști de date sau ingineri de machine learning. Această tendință ar putea duce și la o scădere a cererii pentru pozițiile entry-level în programare, deoarece multe dintre sarcinile repetitive vor fi automatizate. În schimb, cererea pentru profesioniști capabili să lucreze cu AI și să interpreteze date complexe ar putea crește semnificativ. Un alt aspect important este impactul asupra educației. Universitățile și instituțiile de formare profesională vor trebui să își adapteze programele pentru a pregăti studenții pentru o piață a muncii dominată de AI. În loc de cursuri intensive de programare, accentul ar putea fi pus pe AI, analiza datelor și dezvoltarea de soluții inovatoare. Viitorul inginerilor software: colaborare cu AI, nu înlocuire totală Deși predicțiile lui Altman și ale altor experți sugerează că AI va prelua majoritatea sarcinilor de codare, acest lucru nu înseamnă că inginerii software vor dispărea complet. Mai degrabă, rolul lor se va transforma, iar interacțiunea cu AI va deveni o componentă esențială a muncii lor. În viitor, programatorii ar putea să devină „antrenori” ai sistemelor AI, optimizând modelele pentru sarcini specifice și asigurându-se că AI generează cod eficient și sigur. De asemenea, vor rămâne esențiale competențele de analiză și conceptualizare a proiectelor software. În concluzie, mesajul lui Altman este clar: viitorul nu mai aparține celor care doar scriu cod, ci celor care știu cum să colaboreze cu inteligența artificială și să își dezvolte abilități care să le asigure relevanța într-o industrie în continuă schimbare.