Poeta care scria sub pseudonim masculin și devenea muză pentru artiști, reprezentată în două opere, la licitație
Opere puțin cunoscute marelui public, care fac parte din importante colecții private, aduc în prim-plan personalități remarcabile, surprinse în ipostaze unice, iar licitațiile de artă oferă prilejul unor redescoperiri culturale deosebite. Expozițiile care preced aceste evenimente construiesc întâlniri greu de repetat, cu importante opere de patrimoniu şi poveştile care le-au inspirat. O asemenea ocazie oferă Licitația de Toamnă Artmark, care o readuce în atenție pe Claudia Millian, soția lui Ion Minulescu, prin două reprezentări semnate de artiștii Oscar Han și Alexandru Satmary. „Reunite temporar, sculptura și pictura deschid o perspectivă aparte asupra poetei și artistei care a şocat lumea intelectuală românească a secolului trecut prin îndrăzneala sa de a publica sub pseudonim masculin. Claudia Milliian scria poezie, publica teatru sub numele D. Șerban și realiza ea însăși lucrări de artă. Acum, numele Claudia Millian revine în atenția publicului prin două reprezentări reunite în Licitația de Toamnă a Casei A10 by Artmark: un bronz realizat de Oscar Han în 1923, intitulat „Muza (Claudia Millian)” – de la 4.000 de Euro, și o pictură semnată de Alexandru Satmary, „Claudia Millian-Minulescu pozând în interior” – ce are un preț de pornire de 2.500 de Euro”, precizează casa de licitații, într-un comunicat de presă. Lucrări ale scriitoarei se păstrează și astăzi în casa memorială În 1914, anul căsătoriei cu Ion Minulescu, Claudia Millian debuta editorial cu volumul de poezie simbolistă „Garoafe roșii”. Avea să publice versuri, dramaturgie și pagini memorialistice, iar unele dintre piesele sale de teatru au apărut sub pseudonimul masculin D. Șerban. În paralel, practica artele plastice. Lucrări realizate de ea se păstrează și astăzi în casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”, alături de opere semnate de artiști precum Victor Brauner, Camil Ressu, Iosif Iser și Oscar Han. Potrivit comunicatului de presă, licitația are loc în data de 20 octombrie, de la ora 19:00, atât la Palatul Cesianu-Racoviță din București (str. C.A. Rosetti nr. 5), cât și online, pe Platforma Artmark Live. Expoziție cu intrare liberă Casa de licitații transmite că evenimentul, dedicat artiștilor din Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, se bucură, până în ziua licitației, și de o expoziție cu intrare liberă la Galeriile Artmark, și reunește 168 de opere. Selecția include opere semnate de Nicolae Grigorescu – deținătorul până în prezent al recordului de adjudecări în licitațiile de artă naționale, Ștefan Luchian, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă, Camil Ressu, Samuel Mützner, Iosif Iser, Ștefan Câlția și Felix Aftene. Licitația prezintă și o importantă secvență de sculptură ce propune o întâlnire cu teme esențiale ale artei: dragostea, maternitatea, frumusețea chipului și viața rurală. Alături de „Muza (Claudia Millian)”, publicul poate descoperi sculpturi precum „Îndrăgostiți” – de Iosif Fekete Negrulea (de la 3.000 de Euro), „Îmbrățișare” – de Dimitrie Paciurea (de la 3.000 de Euro), „Tânără cu cosițe” – de Ion Jalea (de la 2.000 de Euro), dar și reprezentări precum „Maternitate” – de Mihail Onofrei (de la 1.200 de Euro), „Ciobănaș odihnindu-se” – de Oscar Spaethe (de la 1.200 de Euro), „Homo Sapiens” – de Borgo Prund (de la 500 de Euro) ori „Țăran învârtind o țigară” – de Spiridon Georgescu (de la 500 de Euro).
Mii de autori contribuie la o carte goală, în semn de protest față de utilizarea operelor lor de către instrumentele AI
Kazuo Ishiguro, Philippa Gregory și Richard Osman se află printre cei care au contribuit la o carte „goală”, în semn de protest față de utilizarea operelor lor fără permisiune de către firmele de inteligență artificială, scrie The Guardian. Cartea, intitulată „Don’t Steal This Book” (Nu furați această carte) include doar o listă cu numele celor care se opun utilizării operelor lor de către instrumentele AI. Cel care a inițiat această idee, Ed Newton-Rex, compozitor și activist pentru protejarea drepturilor de autor ale artiștilor, a subliniat că industria AI „se bazează pe lucrări furate… preluate fără permisiune sau plată”, potrivit sursei citate. Această formă de manifest are loc cu câteva zile înainte ca guvernul britanic să emită o evaluare a costurilor economice ale modificărilor propuse la legea drepturilor de autor. Profesioniștii din domeniul creativ sunt nemulțumiți în privința modului în care lucrările lor sunt utilizate de firmele de inteligență artificială. Alți autori care și-au adus contribuția la această carte sunt Mick Herron, autorul seriei Slow Horses, scriitoarea Marian Keyes, istoricul David Olusoga și Malorie Blackman. Coperta din spatele cărții are și un mesaj ferm: „Guvernul britanic nu trebuie să legalizeze furtul de cărți în beneficiul companiilor de inteligență artificială”. Anul trecut, compania Anthropic a acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari pentru a soluționa un proces intentat de mai mulți autori, care au afirmat că startup-ul a folosit copii piratate ale operelor lor pentru a-și antrena instrumentul de inteligență artificială Claude.