Liderul PNL care vorbește deschis despre riscul desființării partidului. Drama reală nu este pierderea guvernării, ci a identității
PNL nu a gestionat cum trebuie criza din interiorul coaliției de guvernare, este de părere un lider al partidului. În opinia acestuia, formațiunea condusă de Ilie Bolojan se află pe marginea prăpastiei, iar riscul este „pierderea identității”. Și, pe cale de consecință, dispariția de pe scena politică. Pentru Alin Tișe, trecerea în opoziție este „un test de supraviețuire dificil și aproape imposibil de trecut”. Șeful CJ Cluj critică „greii partidului” Într-o postare pe Facebook, președintele Cosnsiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, dă de pământ cu „greii partidului”. El trage un semnal de alarmă în privința viitorului PNL – partidul Brătienilor riscă să se desființeze, dacă nu este atent la ce face în această perioadă. „PNL pare să se îndrepte în câteva zile spre cea mai grea probă politică de după 1990: opoziția. Opoziția la PSD, atât de mult dorită de partid, nu-i așa, vehiculată public până la obsesie în ultima perioadă, afirmativ, în interes național. Asta au decis «greii partidului» în interesul partidului, într-un moment de emoție, frustrare, supărare pe partenerii de guvernare din PSD, care dețin în Parlament dublul electoral al PNL. Opoziția decisă de conducerea PNL nu este pentru câteva luni, ci este pentru acest ciclu electoral cel puțin, până în 2028, cât timp configurația actuală a parlamentului este aceeași (configurația actuală nu permite o majoritate viabilă fără PSD). Dar, drama reală a PNL nu este pierderea guvernării, ci pierderea identității. Iar asta nu o poate rezolva nici un «Mesia politic»”, a scris pe Facebook Alin Tișe. Ce eroare au făcut șefii PNL „Ani la rând, partidul a confundat supraviețuirea la putere cu consolidarea politică. A sacrificat capital electoral pentru formule de guvernare, care i-au estompat profilul și au alimentat dezamăgirea propriului electorat. Acum, PNL riscă să descopere că cel mai greu lucru în politică nu este să câștigi alegeri, ci să mai ai pe cine convinge, după ce ai pierdut încrederea celor care te-au votat. Dacă și după 2028, nu va putea exista o majoritate viabilă fără PSD, liberalii pot rămâne captivi încă un mandat în opoziție, până în 2032. Pentru consecvență și credibilitate, așa este corect, nu-i așa…?! Dacă nu ar fi așa, atunci care este sensul și rostul acestei decizii de a intra acum în opoziție față de PSD?”, continuă Tișe. În opinia sa, încă un mandat electoral în opoziție este prea mult pentru PNL. „Șase sau opt ani departe de putere nu iartă pe nimeni. În acest interval, partidele se reformează profund, sau se sting lent, consumate de conflicte interne, cu lideri fără legitimitate populară și lipsa unei direcții clare. Marea orbire a PNL este că încă tratează această perspectivă ca pe o simplă perioadă dificilă. În realitate, este un test de supraviețuire dificil și aproape imposibil de trecut. Pentru că, la finalul unei opoziții atât de lungi, întrebarea nu va fi dacă PNL poate reveni la guvernare. Întrebarea va fi, dacă va mai exista un PNL suficient de puternic pentru a mai conta…”, a tras concluzia Alin Tișe. RECOMANDAREA AUTORULUI: Continuă asaltul asupra lui Bolojan din interiorul partidului. Alin Tișe, lider PNL: „S-a instalat o nouă disciplină olimpică: tăierea sincron” Măsurile de austeritate, un eșec previzibil. Doru Bușcu: În guvernarea Bolojan nu a existat niciun plan și nici inteligență
Surse: PNL a votat împotriva unei noi coaliții cu PSD. Și USR a votat să nu facă o majoritate guvernamentală cu PSD / Nicoleta Pauliuc: Ieșirea de la guvernare ar fi o inconsecvență
Biroul Politic Național al PNL se întrunește marți într-o ședință care a început la ora 17:00, pentru a discuta strategia de urmat în urma moțiunii de cenzură care a dărâmat Guvernul Bolojan. Ilie Bolojan a obținut o victorie politică în interiorul PNL, după ce rezoluția propusă de el pentru a nu face o coaliție cu PSD a fost adoptată cu 34 de voturi „pentru”, 10 abțineri și niciun vot împotrivă. Tabăra anti-Bolojan s-a abținut de la vot S-au abținut de la votarea rezoluției: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu, Adrian Vestea, Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Alexandru Popa, Adrian Cozma, Toma Petcu si Ion Iordache. UPDATE Stenograme. Toma Petcu, în ședința PNL: Intrarea în opoziție este o greșeală. Moțiunea – eșecul echipei de negociere Toma Petcu, președintele Consiliului Județean Giurgiu, a criticat modul în care a fost organizată ședința și direcția propusă de conducerea partidului. „Această ordine de zi impusă ad-hoc și nediscutată nu este corectă, mai ales în aceste vremuri importante. Reluarea unui vot în diferite forme doar ca să dăm un rol ședinței nu este corectă”, a spus Petcu, potrivit stenogramelor. Liderul liberal a susținut că rezultatul moțiunii de cenzură reprezintă un eșec major al negocierilor politice purtate de conducerea PNL. „Scorul moțiunii este un eșec al negocierilor. Trebuiau să fie mai puține voturi decât semnături, asta ni s-a spus, dar am avut cel mai mare vot pentru dărâmarea guvernului”, a afirmat acesta. Petcu a criticat și strategia anti-PSD, spunând că aceasta nu a produs rezultate concrete. „Toate aceste rezoluții anti-PSD s-au încheiat cu un eșec la moțiune”, a declarat liderul CJ Giurgiu. El s-a pronunțat ferm împotriva intrării PNL în opoziție și a transmis că aleșii locali nu susțin această variantă. „Nu pot să fiu de acord cu intrarea în opoziție a PNL. Toți primarii PNL din Giurgiu vor să rămână la guvernare”, a mai spus Petcu. UPDATE Stenograme. Adrian Cozma, în ședința PNL: Trebuie să stăm la guvernare. Cei care ne-au dus lângă PSD trebuie să răspundă Adrian Cozma, președintele PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a criticat în ședința liberalilor liderii care se declară acum anti-PSD, deși au fost aleși pe liste comune cu social-democrații. „Nu e normal să vină unii să ne spună: noi suntem cei mai aprigi antipesediști, dar ați fost aleși pe liste cu PSD”, a spus Cozma, potrivit stenogramelor obținute de Mediafax. El le-a reproșat lui Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Gheorghe Falcă faptul că au candidat pe lista comună PNL-PSD la europarlamentare, în timp ce lui Ciprian Ciucu i-a transmis că el, la Satu Mare, nu a avut „înțelegere cu PSD” și s-a luptat constant cu social-democrații. Cozma a susținut că PNL ar trebui să rămână la guvernare, inclusiv prin varianta unui guvern minoritar cu alte partide pro-europene, pentru a continua reformele și pentru ca rezultatele acestora să nu fie capitalizate ulterior de alții. „Trebuie să stăm la guvernare, să ne îndeplinim obiectivele”, a spus liderul PNL Satu Mare. El a cerut ca decizia privind direcția partidului să fie luată într-un Consiliu Național al PNL și a afirmat că, pe lângă responsabilitatea PSD pentru criza politică, trebuie analizată și responsabilitatea liderilor liberali care au dus partidul în alianța cu PSD. UPDATE Stenograme. Ilie Bololan în ședința PNL: PSD nu mai este un partener credibil pentru PNL pentru formarea unui guvern Ilie Bolojan a susținut în ședința PNL că „clarificarea responsabilității politice este a PSD” și că „reformele au fost întârziate de PSD”. Potrivit acestuia, „AUR partajează responsabilitatea politică cu PSD”, iar PSD „trebuie să-și asume consecințele”. Bolojan a mai transmis că este nevoie de „asumarea guvernării de către PSD” și că social-democrații „să nu fugă de răspundere”. În ceea ce privește o eventuală colaborare politică, liderul liberal a afirmat că „PSD nu mai este un partener credibil pentru PNL pentru formarea unui guvern”. Dominic Fritz, preşedintele USR, anunţă că în Comitetul Politic al USR s-a votat menţinerea deciziei anterioare, de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. În plus, USR va propune PNL un acord politic, pentru o abordare coordonată în privinţa paşilor următori. UPDATE Potrivit stenogramelor, onținute de Mediafax, din ședință, prim-vicepreședinte PNL Adrian Veștea a invocat inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus fie de Ilie Bolojan, fie de un alt lider liberal. Acesta a subliniat necesitatea evaluării opțiunilor în contextul presiunilor legate de ratingurile agențiilor și implementarea PNRR, dar și menținerea unității în partid. Știrea inițială: Potrivit surselor citate de G4Media, rezoluția propusă de Ilie Bolojan a fost adoptată cu 34 de voturi „pentru” și 10 abțineri, fără voturi împotrivă. Gruparea critică la adresa lui Bolojan, din care fac parte Hubert Thuma și Nicoleta Pauliuc, s-a abținut de la vot. În cadrul ședinței, Bolojan a susținut că responsabilitatea politică pentru situația actuală revine PSD, acuzând întârzierea reformelor și lipsa de credibilitate în negocieri. El a subliniat că PNL va rămâne în opoziție, asumând un rol „constructiv”. Liderii liberali discută în continuare o a doua moțiune privind poziția partidului la negocierile de la Cotroceni.
Decizia PNL la finalul unei ședințe furtunoase: Partidul va rămâne în opoziție
Anunțul a fost făcut la finalul ședinței liderilor liberali de marți seara. Declarația a fost anunțată de Ciprian Ciucu. El a citit decizia luată de conducerea partidului. Liberalii au stabilit că PSD este vinovat pentru criza actuală și au cerut ca social-democrații să-și asume guvernarea. „PSD a acționat pentru destrămarea coaliției de guvernare formate anul trecut, iar apoi, împreună cu AUR, a creat majoritatea parlamentară pentru inițierea și adoptarea moțiunii de cenzură și demiterea Guvernului. În consecință, ar trebui ca PSD să-și asume guvernarea și să nu fugă de răspundere, așa cum a făcut în ultimele luni. În condițiile în care PSD nu și-a respectat angajamentele asumate, nici partenerii de coaliție, și a acționat în mod iresponsabil în acest context dificil pentru România, nu mai este un partener credibil pentru PNL în procesul de formare a unui nou guvern”, au stabilit liberalii.. PNL a mai anunțat că vrea să rămână în opoziție.„În acest nou context politic, PNL își menține deciziile adoptate de forurile statutare și de grupurile parlamentare și va rămâne în opoziție, exercitând un rol activ, responsabil și constructiv, în interesul cetățenilor și al stabilității economice”, a citit Ciucu. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a vorbit despre formarea unui pol de modernizare. „A fost o dezbatere lungă, au fost discuții despre traiectoria PNL despre ceea ce trebuie să facem pentru România și cetățenii țării noastre (…) PNL confirmă că este un partid cu demnitate care va lucra pentru a construi un pol de modernizare”, a transmis Ilie Bolojan. Totuși, decizia privind intrarea în opoziție. Mai mulți lideri PNL au respins propunerea și au solicitat ca o decizie să fie luată după consultările de la Palatul Cotroceni. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost aprobată marți. În Parlament au fost 288 de voturi, din care 281 pentru, 4 împotrivă și 3 anulate.
C.P Tăriceanu: La PNL, lucrurile au mers din rău în mai rău. Partidul s-a agățat să fie tot timpul la putere. Ar fi cazul să mai stea și în opoziție
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a vorbit despre faptul că lucrurile în PNL au mers din rău în mai rău. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Lucrul ăsta se vede în momentul ăsta foarte pregnant. Care mai e profilul politic? De identitate a PNL-ului. Asta e problema. Și bineînțeles că electoratul ia distanță.” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre faptul că lucrurile în PNL au mers din rău în mai rău. Acesta spune că partidul s-a agățat să fie mereu la putere. Fostul prim-ministru subliniază că ar fi cazul ca PNL să treacă în opoziție. Tăriceanu afirmă că tot partidul ar trebui să se ocupe de guvernare. El mai spune de asemenea că PNL a neglijat acest lucru ani de zile. „Există în franceză, o expresie care spune așa de mal en pis din rău în și mai rău. Bun, haideți să vă spun ceva. Unu la mână, cred că PNL-ul s-a șarnat foarte mult. S-a a șarnat, s-a agățat, să fie o perioadă foarte îndelungată la putere. N-a mai făcut un stagiu prin opoziție. Când ești la guvernare, vă spun din experiență, tot partidul se ocupă de guvernare, componenta politică, profilul politic, de identitate al partidului este complet neglijat. Și acest lucru a fost neglijat ani și ani de zile. Lucrul ăsta se vede în momentul ăsta foarte pregnant. Care mai e profilul politic? De identitate a PNL-ului. Asta e problema. Și bineînțeles că electoratul ia distanță.”, a declarat fostul prim-ministru al României.
Opoziția de la Teheran susține că Adunarea Experților l-a ales pe fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba, lider suprem al Iranului
Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem iranian, Ali Khamenei, are o sănătate bună și gestionează probleme importante ale țării, a anunțat marți agenția semi-oficială Mehr, citată de Xinhua. Conform Mehr, sursele fiabile confirmă că Mojtaba Khamenei este în viață, se află într-o stare bună de sănătate, se ocupă de aspectele legate de membrii familiei sale uciși și analizează problemele majore cu care se confruntă Iranul. Sâmbătă dimineață, în urma unor atacuri aeriene comune ale SUA și Israelului asupra Teheranului și altor orașe iraniene, Ali Khamenei a fost ucis, împreună cu alți membri ai familiei sale, comandanți militari de rang înalt și civili. Iranul a răspuns cu mai multe valuri de atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și bazelor americane din Orientul Mijlociu. Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, a preluat conducerea supremă a Iranului în 1989, după moartea fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini. În calitate de lider suprem, el a controlat toate instituțiile politice, militare și religioase ale țării, influențând deciziile interne și orientând politica externă, potrivit Reuters. Duminică, Alireza Arafi, cleric și membru al Adunării Experților și al Consiliului Gardienilor Revoluției, a fost numit în triumviratul de conducere responsabil cu tranziția după decesul lui Khamenei. Consiliul pentru stabilirea interesului superior al regimului a anunțat pe X că l-a „ales pe ayatollahul Alireza Arafi membru al Consiliului de conducere interimar”. Alături de Arafi, organismul îi include pe președintele Masoud Pezeshkian și șeful puterii judiciare Gholamhossein Mohseni Ejei, și ar fi trebuit să gestioneze conducerea Iranului până când Adunarea Experților urma să „alege un conducător permanent în cel mai scurt timp”.
Slovacia: Opoziția îl acuză pe premierul Fico de trădare după ce a oprit livrările de energie către Ucraina
Anunțul a fost făcut de Branislav Gröhling, președintele Partidului Libertate și Solidaritate. Potrivit oficialului, plângere penală îl vizează pe premierul Robert Fico, care este acuzat de abuz de putere, trădare, terorism și încălcarea obligațiilor privind administrarea bunurilor publice, informează Politico. Parlamentarul Karol Galek, a acuzat guvernul Fico că deschide „un nou front” împotriva Ucrainei și că se aliniază intereselor ruse. Acesta a susținut că sistarea livrărilor de energie către Ucraina va afecta sever civilii și funcționarea spitalelor. Luni, guvernul de la Bratislava a întrerupt tranzitul de energie către Ucraina, ca reacție la ceea ce consideră a fi refuzul Ucrainei de a relua tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba, una dintre principalele surse de aprovizionare cu petrol pentru Slovacia și Ungaria. Kievul susține că această conductă a fost avariată în urma unui atac aerian rusesc la sfârșitul lunii ianuarie și că se află în prezent în proces de reparații, însă Fico consideră că tranziturile de petrol nu au fost reluate din motive politice. În dispută s-a implicat și Ungaria care a blocat un nou pachet de sancțiuni ale Uniunii Europeană împotriva Rusiei, precum și împrumutul de 90 de miliarde de euro.
Erdogan l-a numit pe procurorul din spatele urmăririlor penale ale opoziției, la conducerea Ministerului Justiției
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a numit pe procurorul general al Istanbulului, Akin Gurlek, în funcția de ministru al Justiției, a anunțat Monitorul Oficial miercuri dimineață. Motivele remanierii nu sunt cunoscute, potrivit Le Figaro. Monitorul Oficial a specificat că procurorul și ministrul demisionar, Yilmaz Tunc, și-au prezentat amândoi demisiile. În același timp, a adăugat acesta, portofoliul Ministerului de Interne, deținut anterior de Ali Yerlikaya, va fi încredințat lui Mustafa Ciftci, guvernatorul provinciei Erzurum din estul Turciei. În calitate de procuror-șef al Istanbulului, Akin Gurlek a emis un mandat de arestare pe numele puternicului primar al celui mai mare oraș din Turcia, Ekrem Imamoglu, în martie 2025. Această mișcare, percepută pe scară largă ca fiind motivată politic, a declanșat cele mai mari proteste stradale pe care țara le-a văzut în peste un deceniu. Arestarea lui Imamoglu a avut loc cu doar câteva zile înainte de a fi nominalizat drept candidatul principalului partid de opoziție, CHP, pentru alegerile prezidențiale din 2028. El este considerat pe scară largă singurul politician capabil să-l învingă pe Recep Tayyip Erdogan la urne. 15 primari au fost arestați Fostul viceministru al Justiției, Akin Gurlek, a fost acuzat de opoziție că vizează rivalii președintelui turc. De la numirea sa în funcția de procuror-șef al Istanbulului în octombrie 2024, peste 15 primari aparținând partidului CHP au fost arestați, majoritatea sub acuzații de corupție pe care le neagă. De asemenea, el a ordonat anchete asupra a sute de membri CHP. Ekrem Imamoglu, în vârstă de 54 de ani, se confruntă în prezent cu numeroase proceduri judiciare, inclusiv pentru punerea sub semnul întrebării a integrității lui Akin Gurlek. O anchetă îl vizează și pe liderul CHP, Ozgur Ozel, pentru acuzații de amenințări la adresa lui Akin Gurlek.
Toate cele trei moțiuni depuse de Opoziție, respinse. Bolojan: Educația universitară înseamnă mai mult: calitatea, competențele, șansele reale pe piața muncii” / Radu Miruță: Moțiunea de azi este despre un subiect inventat, livrat ca un spectacol de propa
UPDATE 19:32 A treia moțiune, ce îl vizează pe Ministrul Apărării, respinsă A treia moțiune simplă, vizându-l pe Radu Miruță, a fost respinsă, 44 de senatori votând „pentru” și 73 „împotriva”. UPDATE 18:48 „Moțiunea de astăzi este despre un subiect inventat”, spune Radu Miruță despre atacul opoziției Ministrul Apărării, Radu Miruță, a luat cuvântul luni în plenul Senatului, răspunzând moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziție. El a spus că moțiunea este „un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă”, adăugând că nu reflectă realitatea activității sale sau a ministerului. El a explicat că motivul moțiunii este o declarație tehnică despre Groenlanda, „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”. Miruță a insistat că folosirea unei minciuni ca pretext pentru moțiune „nu este doar o pierdere de timp, ci este o jignire atât la adresa Senatului României, cât și la adresa oamenilor pe care cei care au inițiat moțiunea îi reprezintă în Parlament.” Ministrul Radu Miruță a criticat opoziția. „Să transforme o minciună într-o moțiune, să scrie o singură foaie despre ceva mincinos împotriva unui ministru este maximul pe care îl puteți face dumneavoastră? Ignorați în același timp subiecte importante. Cum să dotăm armata, cum să arătăm mai bine respectul față de cei care protejează România, cum să sprijinim rezerviștii și veteranii, cum să gestionăm problemele de securitate din regiune și faceți asta doar pentru câteva titluri bombastice.” „Aveți zero șanse. Mergeți înapoi la cei care vă folosesc și spuneți-le că miliardele din SAFE merg pentru dotarea armatei române, fără firme prietene, fără fire scurte, într-un mod transparent, care vor ajunge să asigure securitatea națională a României, nu buzunarele unora și ale altora.” Miruță a mai spus că România traversează o perioadă grea, dar că soluțiile nu vin prin „sloganuri, nici cu filmulețe făcute de inteligență artificială”, ci prin responsabilitate. „Cu puterea care ne-a fost dată prin votul alegătorilor noștri, avem posibilitatea să alegem ce facem. Să facem bine sau rău, spectacol sau muncă, gargară sau fapte. Eu aleg binele, munca și faptele, care le lasă României copiilor mei măcar un centimetru mai bine decât cea pe care am găsit-o atunci când am preluat mandatul”, a afirmat Miruță. Despre activitatea Ministerului Apărării, el a punctat că face „curățenie unde este cazul pentru a ne asigura că investițiile majore care urmează să vină în România vin într-o casă curată. Proiecte majore de înzestrare a armatei române prin SAFE, cu achiziții comune pentru prețuri mai mici și producții în România pentru a dezmorții industria națională de armament. Suntem permanent în contact cu aliații noștri din NATO pentru cele mai bune decizii înspre întărirea securității Mării Negre și a flancului estic.” „Moțiunea asta nu spune nimic despre mine pentru că nu e nimic real în ea, dar spune multe despre dumneavoastră. Că aveți zero proiecte legislative pe care le-ați propus, dezbătut și le-ați trecut în interesul cetățenilor.”, a spus Miruță. „Ce alegeți dumneavoastră, dragi colegi de la AUR, care nu reușiți să livrați nimic în afară de gargară, e ceea ce vă aparține. Asta e și frumusețea democrației. Să fim de acord, dar să ne contrazicem pe argumente și să ne măsurăm competența politică pe ceea ce am făcut, nu pe ceea ce spun alții că am și-o făcut.”, a spus Miruță despre opoziție. UPDATE 18:40 A treia moțiune, cea împotriva lui Radu Miruță, dezbătută acum în Senat La scurt timp după încheierea votului pentru a doua moțiune simplă, senatorii au demarat dezbaterile asupra celei de-a treia moțiuni, îndreptată împotriva ministrului USR al Apărării, Radu Miruță. Moţiunea „Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, anunţată în vacanţa parlamentară, a fost depusă săptămâna trecută în plenul Senatului şi semnată de 41 de parlamentari (28 senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România). UPDATE 18:37 A doua moțiune a fost respinsă După o dispută legată de procedura de vot, moțiunea împotriva lui Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, a fost respinsă. 44 senatori au votat „pentru”, 74 „împotrivă” și 2 s-au abținut. UPDATE 18:35 Moțiunea este supusă la vot Moțiunea de cenzură împotriva ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan, este supusă acum la vot secret în Senatul României. UPDATE 18:27 Senatoarea Olga Onea: „Elev Ilie Bolojan, la educație sunteți repetent” Senatoarea Olga Onea, acum membră a grupului Pace – Întâi România, a adresat premierului Ilie Bolojan o serie de cinci întrebări, legat de problemele din sistemul educațional. „Elev Ilie Bolojan, astăzi dați test. Prima întrebare: ce faceți când un profesor moare sau se pensionează și copiii rămân fără predare? Nota 4. A doua întrebare: cum explicați că la matematică, fizică și chimie predarea este asigurată de profesori necalificați sau deloc? Nota 4. A treia întrebare: cum explicați plecarea numeroasă a cadrelor didactice din sistem? Nota 4. A patra întrebare: ați închis școli sub pretextul optimizării, iar acum elevii fac naveta zeci de kilometri. Nota 1. A cincea întrebare: de ce ați redus bursele studenților și apoi vă mirați de creșterea abandonului universitar? Nota 1”. „Elev Ilie Bolojan, ați avut cinci întrebări și ați răspuns greșit la toate. La educație sunteți repetent. Opriți-vă, ați dus țara în gard”, a mai spus senatoarea. UPDATE 18:15 PSD, tăcut la moțiunea împotriva lui Bolojan, deși a criticat acordul UE-Mercosur Deși la prima moțiune simplă referitoare la acordul UE-Mercosur reprezentanții PSD au intervenit pentru a critica decizia, la această moțiune ce-l vizează pe Bolojan au refuzat să ia cuvântul. „Pentru autorii moțiunii de azi, toate acestea nu contează”, spune Ilie Bolojan despre educația universitară Ministrul interimar al Educației, premierul Ilie Bolojan, a luat cuvântul luni în plenul Senatului pentru a răspunde moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziție. Bolojan a spus că educația universitară nu se reduce doar la burse sau transport, ci trebuie să se concentreze pe calitate, competențe și șanse reale pe piața muncii. „Burse, transport, condiții de trai. Sunt subiecte importante, dar educația universitară înseamnă cu mult mai
Cele trei moțiuni depuse de Opoziție, dezbătute chiar acum în Senatul României. Mesajul președintelui Senatului: Cine votează se aliniază cu AUR”
UPDATE 16:03 Cele trei moțiuni depuse de partidele de Opoziție împotriva acordului UE-Mercosur, premierului Ilie Bolojan ca ministru interimar la Ministerul Educației și ministrului Apărării, Radu Miruță, vor fi dezbătute în foarte scurt timp în plenul Senatului României. Mircea Abrudean cere unitate în Coaliție și respingerea moțiunilor Opoziției: „Toate cele trei moțiuni simple trebuie respinse” Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis luni un mesaj, pe Facebook, către partidele din Coaliția de guvernare, înainte de votul asupra celor trei moțiuni simple depuse de Opoziție. Abrudean a cerut ca aceste moțiuni să fie respinse și a declarat că este foarte important sprijinul politic pentru Guvernul actual. „Astăzi, în Senatul României, toate cele trei moțiuni simple depuse de opoziție trebuie respinse fără echivoc. Partidele coaliției au datoria de a demonstra solidaritate cu Guvernul, așa cum este firesc într-o majoritate politică și de guvernare responsabilă. Stabilitatea și coerența actului de guvernare depind de această unitate”, a scris Mircea Abrudean pe Facebook. Știrea inițială Potrivit ordinii de zi a Senatului, moțiunile depuse săptămâna trecută de Opoziție vor fi dezbătute și votate începând cu 16.00. Cele trei moțiuni simple au fost depuse de senatorii AUR, POT și PACE – Întâi România. Prima dintre ele vizează modul în care Guvernul a gestionat Acordul UE-Mercosur. Inițiatorii susțin că România a acceptat înțelegeri importante fără o dezbatere publică reală și fără o analiză a efectelor asupra economiei. În text se arată că România „se angajează într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”. A doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și poartă titlul „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”. În textul moțiunii sunt criticate afirmațiile publice despre posibile misiuni militare în Groenlanda. A treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în prezent ministru interimar al Educației, și se referă la situația elevilor și studenților. Inițiatorii au afirmat că politicile recente au afectat direct sprijinul financiar acordat tinerilor.
Cele trei moțiuni depuse de Opoziție vor fi dezbătute luni în Senat
Potrivit ordinii de zi a Senatului, moțiunile depuse săptămâna tdecută de Opoziție vor fi dezbătute și votate începând cu 16.00. Cele trei moțiuni simple au fost depuse de senatorii AUR, POT și PACE – Întâi România. Prima dintre ele vizează modul în care Guvernul a gestionat Acordul UE-Mercosur. Inițiatorii susțin că România a acceptat înțelegeri importante fără o dezbatere publică reală și fără o analiză a efectelor asupra economiei. În text se arată că România „se angajează într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”. A doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și poartă titlul „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”. În textul moțiunii sunt criticate afirmațiile publice despre posibile misiuni militare în Groenlanda. A treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în prezent ministru interimar al Educației, și se referă la situația elevilor și studenților. Inițiatorii au afirmat că politicile recente au afectat direct sprijinul financiar acordat tinerilor.