Orange România nu mai vrea să fie doar operator telecom și pune accent pe infrastructură, business și securitate cibernetică

orange-romania-nu-mai-vrea-sa-fie-doar-operator-telecom-si-pune-accent-pe-infrastructura,-business-si-securitate-cibernetica

Orange România și-a prezentat, în cadrul conferinței dedicate strategiei „Trust the Future”, planurile pentru următorii ani. Dincolo de noul Giga Box Wi-Fi 7, pe care l-am testat aici, operatorul pregătește investiții în rețele mobile și fixe, servicii pentru companii, 5G SA (Standalone) și securitate cibernetică. La evenimentul desfășurat marți, 30 iunie, la sediul companiei din București, au participat din partea Orange România: Julien Ducarroz, CEO; Marius Maican, CTO; Florin Popa, director B2B; Mihaela Gondosch, Head of Marketing Proposition și Antoine Drevon, Chief Marketing Officer. Direcțiile transformării Orange România Miza strategiei „Trust the Future” este transformarea Orange dintr-un operator telecom clasic, într-un furnizor de infrastructură și servicii digitale, prin trei direcții strategice. Acestea sunt: consolidarea relației cu clienții, creșterea prin inovație și excelență în scalare, adică valorificarea dimensiunii companiei pentru creșterea eficienței. Pentru 2026, compania a anunțat investiții de 237 de milioane de euro, sumă direcționată către extinderea rețelei mobile, accelerarea instalării fibrei optice, folosirea inteligenței artificiale în operarea rețelelor și dezvoltarea capabilităților de cybersecurity. Orange spune că a investit 1,3 miliarde de euro în România în ultimii cinci ani, echivalentul unei medii de peste 700.000 de euro pe zi, iar de la intrarea pe piața locală, investițiile cumulate sunt de 4,7 miliarde de euro. Datele au înlocuit vocea în rețelele mobile Transformarea rețelelor este susținută și de schimbarea felului în care ne folosim telefoanele. Potrivit datelor prezentate de companie, traficul de voce a scăzut cu 16,3% într-un an, în timp ce traficul de date a crescut de 19 ori în ultimii 10 ani. În prezent, 17% din traficul mobil din rețeaua Orange este realizat prin 5G și 5G+, iar aplicațiile asociate inteligenței artificiale generează aproximativ 130 TB de trafic în fiecare lună. Rețeaua 5G/5G+ a Orange România este disponibilă în peste 120 de orașe și stațiuni. Pe partea de internet fix, Orange oferă viteze de până la 2,1 Gbps pentru clienții rezidențiali și până la 10 Gbps pentru companii. Orange România pregătește și un test de conectivitate directă prin satelit, realizat împreună cu compania americană AST SpaceMobile. Tehnologia ar putea permite, în viitor, conectarea telefoanelor obișnuite în zone în care nu există acoperire terestră. 100 GB pentru testarea gratuită a rețelei 5G+ În ceea ce privește consumatorii finali, Orange România le permite utilizatorilor să testeze rețeaua 5G+ fără să își schimbe operatorul. Oferta include 100 GB de trafic, valabili timp de 15 zile, fără contract și fără obligația de portare. Activarea se face printr-un eSIM pe care-l poți obține online sau cu un SIM fizic disponibil în magazinele Orange. Evident, telefonul trebuie să fie compatibil cu rețeaua 5G+ și utilizatorul trebuie să se afle într-o zonă unde există acoperire. Potrivit companiei, aproximativ 3,5 milioane de terminale active în rețeaua sa erau deja compatibile cu 5G+ la finalul lunii mai 2026. Orange susține că 70% dintre cei care au testat serviciul au evaluat pozitiv experiența generală. 5G Standalone, testat în zone cu zeci de mii de oameni O parte importantă a prezentării a fost dedicată tehnologiei 5G Standalone, sau 5G SA. Spre deosebire de rețelele 5G NSA care se bazează parțial pe infrastructura 4G, varianta Standalone folosește un nucleu 5G dedicat și permite introducerea unor funcții mai avansate. Una dintre acestea este Network Slicing, prin care operatorul poate crea segmente virtuale ale rețelei, cu resurse și priorități alocate separat. În cel mai mare test, desfășurat recent în timpul unui concert pe Arena Națională, peste 33.300 de utilizatori au fost conectați simultan, traficul total a depășit 5,1 TB, iar viteza medie de download pe 5G a fost de 141 Mbps. Orange a testat pe 3 canale separate terminale POS, camere de supraveghere și telefoane destinate comunicațiilor critice. Compania vede tehnologia și ca bază pentru viitoare rețele mobile private, inclusiv în fabrici, unde roboții, senzorii și liniile automatizate au nevoie de conexiuni stabile și latență redusă. Orange susține că deține 160 MHz din cei 370 MHz disponibili în banda C, adică peste 40% din spectrul dedicat serviciilor 5G/5G+ și 5G Standalone. Orange Business, 7 centre de date și peste 1,5 milioane de obiecte conectate Pe segmentul business, Orange România spune că oferă servicii pentru peste 200.000 de companii și conectează mai mult de două milioane de dispozitive fixe și mobile. Pe zona de IoT și Smart Cities, compania are peste 30 de proiecte în derulare, cu peste 1,5 milioane de obiecte conectate (senzori industriali și medicali, terminale POS, automate de vending, contoare inteligente) folosind tehnologii ca LoRaWAN, LTE-M, NB-IoT și LTE-TDD. Compania operează și șapte centre de date: câte două în București, Cluj-Napoca și Brașov, plus unul în Timișoara. Divizia Orange Business are peste 100 de specialiști IT&C, cu mai mult de 500 de certificări obținute de la 27 de furnizori de tehnologie. Serviciile de securitate cibernetică reprezintă deja aproximativ 20% din veniturile IT&C ale companiei. Ce este SCUT, ce rezultate are după primul an și ce urmează pentru zona consumer Unul dintre proiectele centrale ale strategiei de securitate este SCUT, companie lansată de Orange Business împreună cu Orange Cyberdefense. La aproape un an de la lansare, SCUT are 100 de clienți activi, monitorizează aproximativ 2400 de terminale și a investigat peste 7000 de incidente. Compania atrage între 10 și 15 clienți noi în fiecare lună, potrivit cifrelor prezentate la conferință. Principalul serviciu oferit de SCUT este MDR, Managed Detection and Response. Acesta monitorizează permanent sistemele unei companii, detectează activitățile suspecte și permite intervenția rapidă atunci când apare un incident. Este un serviciu destinat atât companiilor mari, cât și IMM-urilor care nu au un departament IT. Iar pentru zona de consumer, Orange România a anunțat că pregătește Orange Cybersecure, un pachet de protecție digitală pentru „tine și familia ta”. Structura anunțată acoperă protecție de rețea pe 1 linie de fibră și 5 linii mobile, plus protecție de dispozitive pentru până la 10 echipamente. Compania nu a comunicat însă data exactă a lansării și nici prețul serviciului. Sesiunea Q&A Sesiunea de întrebări și răspunsuri de la final a scos la iveală, dacă mai era nevoie, că network slicing-ul nu vine doar cu beneficii,

Am testat pe telefon și laptop noul Giga Box Wi-Fi 7 de la Orange România (video)

am-testat-pe-telefon-si-laptop-noul-giga-box-wi-fi-7-de-la-orange-romania-(video)

Orange România a anunțat marți, 30 iunie, în cadrul evenimentului dedicat strategiei globale „Trust the Future”, Giga Box Wi-Fi 7, primul ONT cu Wi-Fi 7 destinat clienților rezidențiali de pe piața locală. Compania a introdus deja această tehnologie în segmentul business, iar acum o aduce și acasă. L-am văzut, l-am întors pe toate părțile și l-am pus la treabă pe telefon și pe laptop, ca să vedem ce se schimbă concret față de routerele Wi-Fi 6 cu care ne-am obișnuit. Giga Box Wi-Fi 7 nu este doar un router, ci un ONT (Optical Network Terminal). Adică este un echipament conectat la internet prin fibră optică și îl distribuie mai departe în locuință, inclusiv prin Wi-Fi. Integrarea celor două funcții într-un singur dispozitiv simplifică instalarea și elimină nevoia unui router separat. Orange prezintă Giga Box Wi-Fi 7 ca primul ONT Wi-Fi 7 oferit clienților rezidențiali din România. Echipamentul este disponibil împreună cu serviciul Giga Wi-Fi și abonamentul Fiber 2300, în cadrul ofertei de vară și al pachetului Premiere. Wi-Fi 7, MLO și arhitectura pe trei rețele Giga Box Wi-Fi 7 afișează trei rețele: una pe 2,4 GHz, una pe 5 GHz și o a treia pentru MLO (Multi-Link Operation), care poate folosi simultan cele două benzi pe dispozitivele compatibile. Echipamentul nu are însă bandă de 6 GHz. Prin această separare, utilizatorul poate conecta fiecare dispozitiv la rețeaua potrivită. Gadgeturile compatibile cu Wi-Fi 7 pot folosi rețeaua MLO, în timp ce modelele mai vechi rămân pe 2,4 sau 5 GHz, fără probleme de compatibilitate. Giga Box Wi-Fi 7 promite viteze de până la 2,1 Gbps Conexiunea pe fir oferă viteze de până la 2,1 Gbps la download și 1 Gbps la upload. Orange susține că, în propriile teste, Giga Box Wi-Fi 7 a depășit prin conexiunea wireless pragul de 2.000 Mbps la download și a trecut de 900 Mbps la upload, folosind telefoane și laptopuri compatibile Wi-Fi 7. În testul nostru am folosit două dispozitive. Un telefon Xiaomi 17 Ultra a fost conectat wireless la rețeaua Wi-Fi 7 transmisă de Giga Box, iar laptopul Lenovo IdeaPad Slim 5 de 14 inch a fost conectat la rețea prin portul USB-C. În testul wireless Xiaomi 17 Ultra a scos în Speedtest 1671 Mbps la download și 875 Mbps la upload, cu o latență de 6 ms. În testul pe fir, Lenovo IdeaPad Slim 5 a scos 2106 Mbps la download și 964 Mbps la upload, cu o latență de 2 ms. Telefonul a atins aproximativ 79% din viteza de download obținută pe fir și peste 90% din viteza de upload, un rezultat foarte bun pentru o conexiune wireless. Cine produce Giga Box Wi-Fi 7 Potrivit lui Ciprian Costache, Product Owner la Orange, Giga Box Wi-Fi 7 este produs de Orange în colaborare cu Kaon. Aceasta este o companie sud-coreeană specializată în echipamente de rețea pentru operatori de telecomunicații, prezentă în peste 90 de țări. Eticheta de pe spatele dispozitivului confirmă asta: importator Kaon Broadband Hungary KFT, cu Orange SA listat ca producător, responsabil de produs pentru piața europeană. E un detaliu interesant într-un context mai larg. Adică Orange nu exclude furnizorii chinezi din ecuație, compania lucrând și cu ZTE, dar caută în mod clar și alternative de diversificare a lanțului de aprovizionare pentru echipamentele critice de rețea. Și Kaon e una dintre aceste alternative. Giga Box Wi-Fi 7, chipset Qualcomm, sistem de operare open-source și sustenabilitate Partea de conectivitate Wi-Fi a ONT-ului se bazează pe un chipset Qualcomm, iar echipamentul rulează prplOS, o platformă open-source destinată routerelor și gateway-urilor. Arhitectura software îi permite operatorului să adauge peste funcțiile obișnuite ale routerului diferite servicii și aplicații, precum VPN, control parental sau soluții suplimentare de securitate. Giga Box Wi-Fi 7 devine astfel o platformă care poate primi funcții noi prin actualizări, nu doar „o cutie” care distribuie internetul. Pe lângă partea de performanță, Orange pune accent și pe sustenabilitatea echipamentului. Astfel, Giga Box Wi-Fi 7 este construit din plastic reciclat, e energy-efficient și gândit să fie ușor de reparat. Primele impresii despre Giga Box Wi-Fi 7 Giga Box Wi-Fi 7 marchează un pas important pentru internetul fix din România pentru că Wi-Fi 7 nu mai rămâne doar pentru cei care vor să cumpere separat routere scumpe, ci ajunge direct în echipamentul oferit de operator. Diferența nu va fi spectaculoasă atunci când deschizi un site sau verifici e-mailul. Wi-Fi 6 este deja suficient de rapid pentru astfel de operațiuni. Avantajele noului standard devin vizibile la transferul fișierelor mari, descărcarea jocurilor, streaming la rezoluție mare și, tot mai mult, funcțiile bazate pe AI care rulează permanent în fundal pe telefoane, laptopuri și electrocasnice și care vor începe să consume bandă la fel ca streamingul de azi.

Orange Romania aduce 5G+ pe litoralul românesc și cea mai bună experiență de conectivitate la festivalurile verii

orange-romania-aduce-5g+-pe-litoralul-romanesc-si-cea-mai-buna-experienta-de-conectivitate-la-festivalurile-verii

Vara aceasta, muzica, distracția și experiențele memorabile alături de familie și prieteni se întâlnesc sub semnul conectivității de mare viteză. Orange Romania aduce tehnologia 5G/5G+ la unele dintre cele mai așteptate festivaluri ale sezonului. Participanții Nostalgia, Beach, Please!, Summer Well, Orange Weekends și vizitatorii Nibiru se vor bucura de conectivitate la cele mai înalte standarde prin intermediul celei mai rapide rețele mobile din România. Totodată, Orange a extins acoperirea 5G în toate stațiunile de pe litoralul românesc. Concentrarea unui număr foarte mare de utilizatori într-un spațiu restrâns pune o presiune semnificativă asupra infrastructurii de telecomunicații. În timpul festivalurilor, consumul de date mobile poate crește de câteva ori comparativ cu valorile obișnuite, iar rețeaua trebuie să gestioneze simultan zeci sau chiar sute de mii de conexiuni active. Pentru aceste situații, Orange Romania pregătește și optimizează în avans capacitatea rețelei, astfel încât participanții să beneficieze de o experiență de conectivitate la cele mai înalte standarde. Pentru a răspunde cerințelor tot mai mari de trafic generate de evenimentele unde este partener de conectivitate, Orange Romania continuă extinderea rețelei. În țară, rețeaua 5G/5G+ este disponibilă în prezent în 126 orașe din România și oferă viteze superioare, latență redusă și o experiență de utilizare optimă chiar și în zone cu densitate mare de utilizatori, cât și stabilitate sporită în interior. Acoperire 5G pe întreg litoralul românesc Pentru miile de participanți care aleg festivalurile organizate la malul mării, dar și pentru cei care pur și simplu merg să se bucure de valurile Mării Negre, Orange asigură acoperire 5G pe întreg litoralul românesc. Astfel, indiferent dacă se află la festivaluri sau la alte evenimente de pe litoral, ori sunt pur și simplu în concediu, utilizatorii beneficiază de conexiuni rapide și stabile pentru a împărtăși în timp real experiențele din această vară. După ce a adus pentru prima dată conectivitate 5G Standalone în 23 de localități din Delta Dunării prin proiectul 5G Connect Danube Delta, Orange Romania anunță că acoperirea 5G/5G+ este disponibilă în toate stațiunile de pe litoralul românesc, urmând ca în luna iulie să fie extinsă acoperirea 5G/5G+ în Municipiul Constanța. Prin infrastructura performantă și prin extinderea continuă a rețelei 5G/5G+, Orange Romania susține experiențele digitale ale clienților oriunde s-ar afla – în orașe, în vacanță sau la cele mai importante festivaluri ale verii. Tehnologie care susține întreaga experiență a festivalurilor Pentru festivalurile din această vară, Orange a pregătit și dimensionat rețeaua astfel încât să răspundă unor volume de trafic comparabile cu cele ale unui oraș de dimensiuni medii. Dincolo de experiența oferită participanților, Orange Romania asigură infrastructură de fibră optică, conexiuni de internet dedicate și alte soluții de conectivitate pentru organizatori, parteneri și autorități. Orange pune la dispoziție și soluții de supraveghere video, capabilități de rețele private 5G/5G+ și alte servicii digitale care răspund nevoilor organizatorilor și partenerilor implicați în desfășurarea evenimentelor. Testare gratuită Orange 5G+ pentru o perioadă de 15 zile În această vară, Orange oferă posibilitatea de a testa gratuit performanța rețelei sale. Atât clienții Orange care nu beneficiază încă de un plan tarifar cu 5G+, cât și persoanele care nu sunt clienți Orange pot accesa gratuit 100 GB de internet mobil la viteze 5G+ timp de 15 zile. Activarea se realizează simplu, prin parcurgerea unui proces rapid, fără contract, fără card bancar și fără obligații contractuale. Cel mai rapid internet din România în ultimii 8 ani Orange Romania continuă să ofere cea mai bună experiență de conectivitate din țară. Conform celui mai recent raport ANCOM privind calitatea serviciilor de acces la internet, Orange Romania înregistrează cele mai mari viteze medii de internet mobil și fix din țară. Performanța confirmă poziția Orange drept operatorul care oferă cel mai rapid internet mobil din România în ultimii opt ani consecutivi. Despre Orange Romania Orange Romania face parte din Grupul Orange, unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicații la nivel mondial, conectând sute de milioane de clienți din întreaga lume. Orange conectează 1 din 2 români și oferă o gamă largă de soluții de comunicare pentru clienții rezidențiali și companii – de la servicii de conectivitate de bază până la pachete complete de telefonie mobilă, internet fix, TV și soluții IT&C complexe prin Orange Business. De la intrarea sa pe piața locală, Orange a realizat investiții de 4,7 miliarde de euro în România.

Orange a lansat portarea direct din aplicația MyOrange, cu activare instantanee și fără obligații

orange-a-lansat-portarea-direct-din-aplicatia-myorange,-cu-activare-instantanee-si-fara-obligatii

Orange Romania atinge un nou prag al autonomiei digitale și anunță posibilitatea ca orice utilizator să își achiziționeze serviciile mobile sau să se porteze utilizând aplicația MyOrange — 100% digital, cu activare instantanee, și cu posibilitatea de activare a unui eSIM. În plus, pentru a oferi clienților control deplin și flexibilitate cât mai mare, operatorul vine cu o ofertă exclusiv online, fără angajament, pornind de la 5 EUR/lună. Noul flux digital simplifică accesul la serviciile Orange și accelerează procesul de schimbare a operatorului — iar acum totul se întâmplă direct din aplicația MyOrange, disponibilă pe iOS și Android. Oricine poate deveni client Orange fără să meargă la magazin: îți aduci numărul din altă rețea, treci de pe cartelă pe abonament sau alegi un număr nou — simplu, rapid, direct de pe telefon. Iar dacă alegerea pare dificilă, Orange simplifică și această decizie: pachetele disponibile exclusiv online pot fi testate lună de lună, fără niciun angajament pe termen lung. Prețurile pornesc de la 5 EUR și includ 5G/5G+ în cea mai rapidă rețea mobilă din România, minute și SMS-uri naționale și în roaming SEE nelimitate, internet național și în SEE de la 10 GB, plus minute internaționale. “Ne-am dorit ca MyOrange App să fie locul în care un client poate face totul singur, în proprii lui termeni. Acum oricine poate testa rețeaua Orange o singură lună și poate decide apoi ce se potrivește cu nevoile sale. Activarea este instantanee, decizia este 100% a clientului și oferă flexibilitate digitală, răspunzând celor două ezitări cele mai des întâlnite la schimbarea operatorului: timpul pierdut cu procesul și teama de a rămâne blocat 24 de luni într-un plan care nu mai e potrivit.” — Andreea Pătrașcu, Head of Digital la Orange Romania. Odată activat serviciul, aplicația MyOrange devine centrul de comandă al întregii experiențe: clienții pot gestiona opțiunile și serviciile, accesa oferte dedicate de terminale, beneficia de asistență virtuală și se pot bucura de un ecosistem extins de beneficii — program de loializare, streaming Netflix și HBO Max cu discount, 3 luni gratuite de YouTube Premium și reducere de 50% la internet fix și TV pentru clienții noi. Ofertele exclusiv online, flexibilitatea, prețurile competitive și simplificarea accesului la servicii reprezintă nevoile clienților de astăzi. Orange răspunde acestor tendințe nu printr-o funcție izolată, ci printr-o arhitectură digitală completă, care sprijină decizia utilizatorului — de la primul contact până la activarea serviciului. Aplicația MyOrange poate fi descărcată din App Store și Google Play. Oferta completă poate fi consultată și pe orange.ro/abonamente/

Schimbare majoră la emiterea facturilor de telefonie mobilă. Ce prevede un proiect de lege votat deja de senatori

schimbare-majora-la-emiterea-facturilor-de-telefonie-mobila.-ce-prevede-un-proiect-de-lege-votat-deja-de-senatori

Conversia tarifelor din euro în lei va fi realizată exclusiv la cursul Băncii Naționale a României (BNR), fără adaosuri, pentru facturile de telefonie mobilă de la Orange, Vodafone, Digi și Telekom. Este vorba de o măsură prevăzută într-un proiect legislativ adoptat prin vot de senatori. Proiectul urmează să fie transmis acum deputaților pentru votul final al Parlamentului. Potrivit Profit.ro, inițiatorii au constatat că, acum, furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice aplică metode diferite de conversie valutară la emiterea facturilor către utilizatorii finali, în situațiile în care tarifele contractuale sunt exprimate în euro. „Deși plata se realizează în lei, nu există o reglementare expresă care să impună un criteriu unitar. Acesta provește cursul de schimb valutar aplicabil. În consecință, fiecare operator stabilește prin propriile condiții comerciale interne modalitatea de conversie. Ceea ce determină diferențe semnificative între sumele de plată ale utilizatorilor finali pentru servicii similare”, susțin autorii proiectului analizat de sursa citată. Conversia facturării serviciilor Aceștia au comparat și modul în care companiile de telefonie realizează această conversie la facturarea serviciilor. „Astfel, Vodafone România precizează în Termenii și Condițiile publice că „valoarea facturii în lei se calculează utilizând cursul de vânzare EUR/RON practicat de ING Bank pentru persoane fizice, în ziua lucrătoare anterioară emiterii facturii”; Orange România aplică, potrivit clauzelor contractuale actuale, „cursul de vânzare EUR/RON practicat de ING Bank în ziua lucrătoare anterioară emiterii facturii” sau, pentru contractele încheiate anterior datei de 1 septembrie 2022, „media cursurilor de vânzare ale WG, BRD și Banca Transilvania”; Telekom România Mobile utilizează „cursul de vânzare al ING Bank pentru persoane juridice, din ziua lucrătoare anterioară începerii perioadei de facturare”; DIGI Mobil este în prezent singurul operator care aplică cursul de schimb oficial al Băncii Naționale a României (BNR) valabil în ziua emiterii facturii”, afirmă inițiatorii. Costuri suplimentare de 1-2% pentru milioane de utilizatori finali Diferențele de practică se traduc în costuri suplimentare de 1-2% pentru milioane de utilizatori finali. Având în vedere că băncile comerciale au cursuri de vânzare superioare cursului oficial publicat de BNR. De asemenea, susțin inițiatorii, situația este agravată de faptul că sectorul de telecomunicații se confruntă în continuare cu numeroase abateri de la normele de protecție a utilizatorilor finali. Aceasta conform Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Fără adaosuri sau comisioane suplimentare „Doar în anul 2024, ANCOM a aplicat amenzi în valoare de peste 2,5 milioane de lei, în urma a peste 4.200 de controale derulate la nivel național. Printre neregulile constatate s-au numărat: facturarea serviciilor fără consimțământul utilizatorilor, informarea tardivă sau incompletă privind tarifele de roaming, deficiențe în procesul de portare a numerelor sau neaplicarea limitelor financiare stabilite prin reglementările europene”, precizează autorii propunerii legislative. În urma consultărilor preliminare derulate cu reprezentanți ai mediului asociativ, ai autorităților de reglementare și ai operatorilor economici, a ieșit în evidență nevoia unei soluții legislative clare. Prin care conversia valorilor exprimate în euro să se realizeze exclusiv la cursul oficial BNR din ziua emiterii facturii. Fără adaosuri sau comisioane suplimentare. În acest context, proiectul introduce în legislație o serie de prevederi în acest sens. „În cazul contractelor al căror preț este exprimat în euro sau în altă monedă străină, furnizorii de rețele sau servicii de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a realiza conversia valorilor facturate în lei exclusiv la cursul de schimb al Băncii Naționale a României comunicat în ziua lucrătoare precedentă datei emiterii facturii, la ora 13:00, fără aplicarea de adaosuri suplimentare”, este una dintre prevederile proiectului. Facturile în lei, obligatorii De asemenea, proiectul de lege mai stabilește că „fumizorii de rețele sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului care încheie contracte al căror preț este exprimat în euro sau în altă monedă străină au obligația de a emite facturile in lei. La cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ziua lucrătoare precedentă datei emiterii facturii, publicat la ora 13:00. Fără aplicarea de marje, adaosuri sau comisioane suplimentare”. Nerespectarea obligației de a emite facturile în lei, la cursul de schimb valutar al Băncii Naționale a României comunicat în ziua lucrătoare precedentă emiterii facturii, la ora 13:00, va constituie contravenție. Va fi sancționată de către ANCOM, mai prevede proiectul Autorul mai recomandă: Digi RCS-RDS a făcut anunțul. Cât costă abonamentul la internet acum, în 2026 Ce este serviciul VRTube, care îți „umflă” factura la telefon cu zeci de lei. Pățania unui bărbat din Iași și explicațiile companiei Orange Ce salarii au operatorii call-center de la Digi RCS-RDS, Vodafone și Orange. Cine câștigă mai mult acum, în 2026 Digi RCS-RDS, anunț pentru toți abonații TV, internet sau telefonie mobilă din România. Cum pot fi plătite facturile

SCUT la PlayGround: Cum arată războiul nevăzut din spatele conflictelor moderne și de ce companiile sunt tot mai expuse

scut-la-playground:-cum-arata-razboiul-nevazut-din-spatele-conflictelor-moderne-si-de-ce-companiile-sunt-tot-mai-expuse

Într-o nouă ediție a podcastului PlayGround, dedicată securității cibernetice, Dan Cadar și Mădălin Dumitru, CEO SCUT, au discutat despre felul în care războaiele moderne nu se mai poartă doar cu arme convenționale. Războiul cibernetic a ieșit de mult din zona filmelor și a documentelor clasificate și se desfășoară acum, în timp real, atât în culisele conflictului din Iran, cât și, la o scară mai mică, în emailuri, aplicații și în sistemele companiilor din întreaga lume. Aplicații compromise, internet paralizat, rețeaua CCTV a regimului „hacked” Orice conflict armat modern are o componentă cibernetică care îl precede cu luni sau ani buni. În cazul războiului din Iran, câteva exemple concrete arată amploarea fenomenului. Mădălin Dumitru, CEO-ul SCUT, a vorbit, pe baza unor informații din surse deschise, despre breșe exploatate în infrastructuri digitale din Iran, de la aplicații populare și site-uri locale până la rețele de comunicații și sisteme de supraveghere. Ideea principală a fost că într-un război modern, datele, accesul la infrastructură și capacitatea de a influența informațional populația pot conta aproape la fel de mult ca muniția. O aplicație religioasă instalată pe peste 5 milioane de telefoane, BadeSaba Calendar, care notifica utilizatorii despre orele de rugăciune islamică, a fost compromisă printr-un update malițios împins încă din 2024. La momentul oportun, aplicația a început să trimită mesaje de tip „ajutorul vine” sau „întoarceți-vă împotriva regimului” către toți utilizatorii. Atacatorii au avut doi ani la dispoziție să monitorizeze comportamentul aplicației înainte să acționeze. Simultan, mai multe site-uri de știri iraniene au afișat informații controlate de atacatori sau au fost scoase complet din funcțiune prin atacuri Distributed Denial of Service (DDoS). Conectivitatea la internet a țării a scăzut la doar 4% din capacitate, iar rețelele mobile și de telefonie fixă au înregistrat întreruperi în mai multe orașe. Poate cel mai spectaculos element a fost că entități adverse au obținut acces la rețeaua de camere de supraveghere a Iranului, creată de regim pentru monitorizarea propriilor cetățeni. Imaginile provenite de la camere au fost analizate pe perioade lungi de timp cu sisteme AI. Astfel a fost identificat și analizat programul gărzilor de corp al unor persoane de interes, inclusiv al celor din apropierea reședinței Ayatollahului. În acest punct, podcastul a ridicat și o întrebare și anume ce se întâmplă atunci când instrumentele dezvoltate de companii private de AI ajung să fie solicitate de state, armate sau structuri de securitate? Dan Cadar a adus în discuție tensiunile tot mai vizibile dintre promisiunile etice ale companiilor de inteligență artificială și tentația statelor de a folosi aceste sisteme pentru avantaj strategic. Răspunsul lui Mădălin Dumitru a fost că cine deține o astfel de tehnologie va încerca inevitabil să o valorifice. În același timp, tocmai această logică face și mai importantă dezbaterea despre limite, control și riscul ca astfel de instrumente să fie folosite inclusiv împotriva propriilor cetățeni. Frauda cu facturi în SPV, amenințare pentru companiile românești De la geopolitică, episodul a coborât apoi spre zona foarte concretă a companiilor și a riscurilor de zi cu zi. În ultimele săptămâni a apărut în România un fenomen nou de fraudă. Organizații nonguvernamentale recent înființate, greu de atribuit unor persoane reale, încarcă direct în Spațiul Privat Virtual (SPV) facturi false către mii de companii. Sumele sunt mici, de 399 sau 499 de lei, tocmai pentru a fi trecute mai ușor cu vederea. Frauda exploatează două vulnerabilități: automatizarea și oboseala umană. Companiile care au implementat sisteme ce preiau automat facturile din SPV și le introduc în fluxul de plăți sunt expuse direct. Și cele care procesează manual zeci sau sute de facturi zilnic sunt vulnerabile doar pentru că se grăbesc. Nu atrage atenția un nume de furnizor familiar sau o sumă mică și factura trece la plată fără întrebări. Recomandarea CEO-ului SCUT este că orice sistem automat de procesare a facturilor trebuie să includă un mecanism de verificare, cel puțin validarea că furnizorul există deja în baza de date internă a companiei. Phishing-ul cu AI, o combinație tot mai periculoasă Phishingul rămâne cea mai eficientă cale de atac, nu pentru că este sofisticat, ci pentru că exploatează o vulnerabilitate care este mai greu de rezolvat, omul. Mădălin Dumitru a explicat că, în ciuda progresului tehnologic, omul rămâne în continuare veriga cea mai vulnerabilă, când vine vorba despre securitatea cibernetică. Phishing-ul funcționează tocmai pentru că folosește emoții simple: frică, grabă, curiozitate, familiaritate, impulsul de a nu pierde o „mare afacere”. Dacă în trecut astfel de tentative erau mai ușor de depistat, cu greșeli evidente și pagini false care „se văd de la o poștă”, astăzi atacurile pot fi mult mai convingătoare. Ele pot veni prin email, rețele sociale, aplicații de mesagerie sau chiar prin combinații de social engineering și automatizare. Mai mult, unele platforme create inițial pentru simulări legitime de phishing și training intern pot fi reutilizate de atacatori reali. Lecția de aici este că vigilența și educația internă a angajaților din companii nu mai sunt opționale. Noua frontieră este însă manipularea agenților AI.„Copiloții” care citesc, rezumă și răspund automat la mailuri pot fi păcăliți prin tehnici precum steganografia (mesaje ascunse în imagini, invizibile pentru utilizator, dar citite și executate de modelul AI) sau prin conținut special construit pentru a determina modelul să execute anumite acțiuni. Un agent AI cu multe permisiuni poate fi astfel manipulat să trimită contacte și alt gen de date atacatorilor, să execute plăți sau să modifice întâlniri din calendar. Ideea nu este să renunți la automatizare, ci ca această să vină la pachet cu straturile de securitate necesare. Fiecare nouă tehnologie deschide, inevitabil, și noi căi de atac. Iar această realitate nu este rezervată doar specialiștilor sau celor care lucrează în companii mari. Mai devreme sau mai târziu, ajunge la toți utilizatorii care folosesc email, cloud, aplicații mobile, AI sau platforme online. În acest context, Mădălin Dumitru a vorbit despre platformele de training și simulare folosite de SCUT pentru a testa reacțiile angajaților, pentru a crește nivelul de conștientizare și pentru a transforma securitatea cibernetică într-un exercițiu constant, nu doar o căsuță de bifat dintr-un formular. În locul

Orange Office net 5G+, șah cu tura la regele fibră (review)

orange-office-net-5g+,-sah-cu-tura-la-regele-fibra-(review)

Pe tabla de șah a Internetului, regele este fibra optică. Este cea mai valoroasă piesă: stabilă și aproape imposibil de învins… atât timp cât ajunge până la tine. Doar că în viața reală partida nu se desfășoară pe un teren fix. Ai sediu nou, chiria curge, oamenii sunt la birou, POS-ul stă pe tejghea și exact atunci auzi replica clasică: cablul va fi tras… curând! Aici intervine The White Tower. Tura. Nu promite minuni și nu încearcă să fie regele. Apare exact acolo unde lipsește tabla și oferă internet fără cablu. Routerul acesta nu așteaptă să vină fibra. Ia rețeaua mobilă din aer și o transformă într-un birou funcțional în câteva minute. Îi pui cartela SIM, îl bagi în priză și, teoretic, ai internet imediat. Sună simplu. Aproape prea simplu. Unboxing, specificații și preț Așa că azi testăm Orange Office net 5G+, un serviciu de internet prin SIM destinat firmelor. Vine cu un router HUAWEI H153-381 5G Flybox, discret, alb, cu un design curat de birou, și promite conexiune gata în 5 minute. Și nu știu dacă e intenționat, dar arată exact ca o tură albă: simplu, vertical și pus acolo ca să rezolve poziția. Promisiune mare, hai să vedem dacă o ține! Cutia e simplă, minimalistă, HUAWEI știe că dacă ambalajul e prea extravagant oamenii se simt vinovați când îl aruncă. Și da, cartela SIM Orange vine lipită pe cutie. Semn că instalarea n-ar trebui să fie rocket science. În cutie găsești routerul, un cablu de alimentare, un cablu de rețea și documentația minimală. Cam atât. Nu e nimic complicat, e literally plug-and-play. HUAWEI H153-381 5G Flybox nu e un router clasic. Nu e hotspot pe telefon. Este fibră optică… dar prin aer. 5G-ul încearcă să înlocuiască internetul prin fibră folosind un spectru radio foarte larg. Adică Orange mută cablul de pe stâlp în antenă. Și ca să fie clar, pachetul Orange Office net 5G+ costă 11 euro pe lună fără TVA, cu abonament pe 24 de luni. Nu e un preț mic, dar nu e nici mare pentru ce oferă, trafic nelimitat fără throttling plus mobilitate. Există și varianta 4G+ la 5,5 euro pe lună, cu viteze de până la 355 Mbps download și 47 Mbps upload, cu un router Huawei B535. Dacă ești într-o zonă fără acoperire 5G încă, 4G+ e o opțiune rezonabilă la jumătate de preț. Ambele sunt oferte exclusiv online la contract pe 24 de luni. Comparativ cu fibra de business, care pornește de la 30-40 euro pe lună, plus costul instalării, plus timpul de așteptare al tehnicianului, aici vorbim de 11 euro pe lună și câteva minute până ai internet funcțional. Deși routerul are port WAN clasic, WAN-ul adevărat este rețeaua mobilă Orange. Antena din interior devine „priza de internet”. Nu conectăm cablul la internetul pe fir. Internetul vine singur la HUAWEI H153-381 5G Flybox prin cartela SIM de la Orange. Ca pisicile când aud cum desfaci pliculețul de mâncare. Și mă întorc la ideea că o conexiune fixă presupune instalarea în locație, cu programare și intervenție tehnică pentru a aduce linia până în birou. Cu Orange Office net 5G+ nu mai e nevoie de tragerea unui cablu dedicat către sediu, pentru că infrastructura există deja: routerul se conectează direct la rețeaua mobilă Orange prin antenele din zonă. Diferența reală e simplă: la fibră cineva vine fizic până la tine, la 5G tu te conectezi la o rețea care era deja prezentă în oraș înainte să deschizi ușa biroului. Asta explică de ce unul durează zile sau săptămâni, iar celălalt, minute. Datele de pe cutia HUAWEI H153-381 5G Flybox vorbesc despre 5G până la 3.6 Gbps rezultând un Wi-Fi 6 de 3000 Mbps. Dar nu, nu vei avea 3 Gbps în birou. Asta este viteza maximă a rețelei radio, nu a abonamentului și nici a mediului real. Pentru că ideea nu e să bată fibra, ci să fie suficient de rapid încât să nu conteze că nu ai fibră. Fibra excelează prin stabilitate absolută, ping foarte mic, download constant. Orange Office net 5G+, excelează prin instalare instant, mobilitate, locații imposibile pentru cablu sau backup când cade fibra. Fibra este cel mai bun internet din lume… acolo unde există. Orange Office Net 5G+, e cel mai bun internet atunci când „realitatea nu cooperează”. Un business mic nu are nevoie de 10 Gbps în majoritatea scenariilor. Are nevoie să meargă POS-ul, să dea emailuri, descarce / încarce documente (Excel-uri sau PDF-uri) și să nu se blocheze apelul cu clientul când îi spune prețul. Așa că, dacă ești pe șantier, la cabană, în depozit, la cabinetul medical sau în cafeneaua de la colț, dacă ai semnal Orange, ai birou. Instalarea routerului din pachetul Orange Office net 5G+ Orange zice că instalarea durează 5 minute „but I didn’t buy it”. Așa că haideți să numărăm.Pasul 1: introduci SIM-ul în router. Există un slot dedicat ca la telefon, nu trebuie să dezasamblezi nimic. 30 de secunde. Pasul 2: bagi routerul în priză. Atât. Fără cablu de date, fără cablu telefonic, fără să suni la un număr verde și să aștepți ascultând o muzică repetitivă. 10 secunde. Pasul 3: pe telefon sau laptop, cauți rețeaua Wi-Fi a routerului, numele și parola sunt pe fundul unității și te conectezi. 20 de secunde. Și gata. Internet. Funcțional. Fără tehnician. Fără programare. Fără tras cabluri. Puțin mai mult de 1 minut. Majoritatea oamenilor se pot opri aici pentru că vorba aia „it just works”. Dar, dacă vrei mai mult, scanezi qr-codul de pe cartonașul din cutie și descarci aplicația HUAWEI AI Life, de unde ai control complet asupra Orange Flybox H153-381 5G. Am instalat-o manual, ca APK. A găsit imediat routerul, am dat connect, mi-a cerut parola de Wi-Fi și parola routerului și m-a trimis direct în Internet Access Wizard, la configurarea inițială. Acolo vezi rețelele Wi-Fi ale routerului și te pune să-i schimbi parola apoi se restartează. Flybox-ul oferă implicit două rețele, una care combină 2,4 GHz și 5 GHz sub același nume, iar separat mai există încă o rețea

Experții SCUT, despre dark web, rolul AI-ului specializat în hacking și limitele autentificării 2FA

expertii-scut,-despre-dark-web,-rolul-ai-ului-specializat-in-hacking-si-limitele-autentificarii-2fa

În prima ediție din 2026 a podcastului PlayGround, dedicat securității cibernetice, invitații Mădălin Dumitru (CEO SCUT) și Valentin Popa (CTO SCUT) au vorbit despre trei subiecte interesante: folosirea modelelor AI în hacking, ce este cu adevărat dark web-ul și de ce autentificarea în doi pași (2FA) nu mai este suficientă pentru a fi în siguranță online. SCUT este o companie românească de securitate cibernetică, activă în zona de prevenție și răspuns la incidente, cu experiență în protejarea infrastructurilor critice și a mediilor enterprise. Dark web între criminalitate și confidențialitate Discuția pornește de la faptul că internetul cunoscut, pe care îl folosim zilnic, este doar vârful icebergului digital. Potrivit specialiștilor SCUT, doar aproximativ 4% din trafic se află în așa-numitul „surface web”, adică zona indexată de motoarele de căutare. Restul este „deep web” (95%), unde se află majoritatea schimburilor de date dintre aplicații, servicii, baze de date, sisteme enterprise, dar și conținut privat, parolat sau inaccesibil publicului larg. Abia sub acest strat se află „dark web”, care reprezintă circa 1% din internet, dar concentrează o mare parte din activitățile ilegale.Dark web-ul nu este accesibil prin browserele clasice, ci prin browserul Tor și folosind domenii „.onion”. Site-urile din dark web au adrese complicate (ex: vww6ybal4bd7szmgncyruucpgfkq.onion), imposibil de memorat. Acolo nu există Google, iar accesul se face prin linkuri care sunt distribuite doar în comunități închise sau prin motoare de căutare care apar și dispar la anumite intervale. În acest spațiu, explică CEO-ul SCUT, poți obține acces la: servicii de hacking la comandă, atacuri DDoS închiriate, baze de date furate puse la vânzare, ransomware, trafic de droguri, dar și platforme pentru crime la comandă, cu sisteme de plată și rating pentru „servicii”. Infracționalitatea cibernetică s-a profesionalizat atât de mult încât are structuri de tip HR, KPI-uri și bonusuri de performanță. Valentin Popa adaugă că dark web-ul nu a fost conceput inițial pentru criminalitate, ci pentru protejarea identității și libertatea de exprimare a opozanților regimurilor autoritare. Exact aceeași tehnologie care oferă anonimat pentru jurnaliști și activiști este exploatată astăzi pentru activități ilegale, la fel cum criptomonedele au fost create ca alternativă financiară, dar sunt folosite și în infracțiuni. LLM-uri pentru hacking Unul dintre subiectele abordate este apariția modelelor AI specializate pentru hacking. Pe dark web pot fi cumpărate și descărcate modele de tip „WormGPT” sau „FraudGPT”, care pot ajuta la generarea de cod malițios în baza unui abonament lunar. Spre deosebire de modelele comerciale mari (ChatGPT, Claude, Gemini), care au limitări puternice de siguranță, aceste modele open-source pot fi rulate local cu restricții minime. Astfel, cei interesați pot creea bucăți de cod malițios, suficiente pentru atacuri de bază. Practic, explică Valentin Popa, un utilizator fără cunoștințe avansate de programare poate rula local un astfel de model și îi poate cere să genereze malware, să optimizeze exploit-uri sau să ofere strategii de atac. Mai mult, atacatorii pot introduce în AI rezultatele unor scanări de rețea, iar modelul va recunoaște vulnerabilitățile și va recomanda automat ce poate fi exploatat și cu ce instrumente. Hacking-ul devine astfel mai rapid, mai accesibil și mult mai periculos. De partea cealaltă, aceeași tehnologie este folosită și de companiile de securitate, dar în scop defensiv. Modelele AI ajută la analizarea log-urilor, detectarea comportamentelor anormale și accelerarea investigațiilor. Un exemplu dat în podcast este o aplicație AI, XBOW, care a ajuns rapid pe primul loc în platforma HackerOne, depășind white hackers cu mulți ani de experiență, tocmai pentru că poate identifica vulnerabilități mult mai eficient. Autentificarea 2FA, doar un alt strat de protecție Ultima temă mare a discuției este legată de autentificarea în doi pași, considerată de mulți utilizatori o „protecție absolut”. În realitate, spun experții SCUT, 2FA este doar un strat dintr-un sistem mult mai complex. Există atacuri moderne care nu fură parola sau codul SMS, ci direct sesiunea de autentificare din browser. Victima primește un link, intră pe un site real, se loghează corect, iar atacatorul interceptează sesiunea (atac de tip session hijacking prin reverse proxy) și obține acces complet, fără să mai aibă nevoie de datele de autentificare. Din păcate, există instrumente care automatizează complet acest proces, astfel încât atacatorul nu trebuie să scrie nici măcar o linie de cod. Totul se face „point and click”. Singura apărare reală nu este o soluție unică, ci un model de securitate pe mai multe straturi: filtre de email, detecție de trafic anormal, soluții endpoint, monitorizare continuă și, mai ales, capacitate rapidă de răspuns la incidente. Dacă ai antivirus, excelent, acesta e un strat. Dacă ai parolă complexă, bine, e alt strat. Dacă ai 2FA activat, foarte bine, încă un strat, sintetizează Dumitru. Dar niciuna dintre acestea singură nu te face invulnerabil. Atacatorul trebuie oprit la unul dintre straturi, iar dacă trece de primul, îl interceptezi la al doilea, și așa mai departe. SCUT beneficiază de avantajul de a fi partenerul strategic Orange Cyber Defence în România, lider european în securitate cibernetică cu peste 55.000 de clienți și 22 de centre de securitate distribuite global. Acest ecosistem permite threat intelligence în timp real, spre exemplu dacă un client din Singapore este atacat, metodologia de apărare se propagă instant către toate centrele din lume. „Threat intelligence-ul este esențial”, subliniază CEO-ul. „Dacă un client din retail în Franța este atacat, toți clienții noștri de retail știu imediat cum să se protejeze împotriva acelui tip de atac. Magnitudinea bazei de date la care avem acces face diferența.” Mesajul principal al podcastului este că nu există securitate 100%, dar poți fi pregătit pentru atacuri, poți să știi cum să reacționezi când unul reușește. Într-o lume în care AI-ul face hacking-ul mai accesibil ca oricând, igiena digitală, actualizarea constantă a metodelor de protecție și conștientizarea riscurilor devin la fel de importante ca parolele sau antivirusul. CEO-ul SCUT mai spune că trebuie să te adaptezi la viața digitală așa cum te adaptezi și la cea reală. Dacă tehnologia evoluează și atacatorii evoluează, singura opțiune care ne rămâne este să evoluăm și noi odată cu mediul și amenințările. Dacă vreți să contactați SCUT o puteți face pe site-ul

Ce inovații a adus Orange în România anul trecut și care sunt planurile de viitor

ce-inovatii-a-adus-orange-in-romania-anul-trecut-si-care-sunt-planurile-de-viitor

2025 a fost unul dintre cei mai importanți ani din istoria recentă pentru Orange Romania, în special în termeni de inovație. La finalul anului, operatorul își extinsese acoperirea 5G/5G+, ajungând la 88 de orașe și ajunsese cu cea mai recentă generație de fibră optică în aproximativ 4,5 milioane de gospodării. Totodată, în 2025 Orange și-a păstrat poziția de cea mai rapidă rețea, accelerând integrarea infrastructurilor și creșterea rețelelor pentru a acoperi nevoile de digitalizare ale clienților, după ce în 2024 a fost finalizată fuziunea cu Orange Romania Communications SA (rezultată în urma achiziție fostei companii Telekom Romania Communications). Transformare prin digitalizare Extinderea tehnologiei 5G/5G+ este unul dintre vectorii cei mai importanți de inovare în telecomunicații. Aceasta reprezintă nu doar o creștere a vitezei și acoperirii, ci un mod de a facilita digitalizarea multor localitați, încurajarea dezvoltării mai multor orașe smart și eficientizarea mai multor industrii. Pe de o parte, vitezele sunt de până la 10 ori mai mari pe 5G comparativ cu 4G, fișierele se transferă mult mai rapid, iar aplicațiile, site-urile web și dispozitivele smart de acasă se încarcă aproape instant, streaming-ul video este mult mai stabil și se poate face la calitate mult mai mare. Noua tehnologie aduce transformări pe termen lung în viața de zi cu zi a cetățenilor unui oraș, pentru că face mult mai ușoară implementarea de case smart, senzori de mediu, contorizare inteligentă pentru utilități, monitorizarea și fluidizarea traficului, și alte tehnologii legate de educație, sănătate, energie, mediu, mașini electrice. Pe de altă parte, prin 5G/5G+ pot fi create rețele private de viteză mare și cu latență scăzută care pot eficientiza masiv facilitățile de producție și fabricile care folosesc automatizări. În 2025, Orange Romania a ajuns cu acoperirea 5G/5G+ în 88 orașe. Cele mai recente orașe în care s-a făcut trecerea la noua tehnologie, în ultimele 6 luni, sunt: Bârlad, Buzău, Câmpia Turzii, Câmpina, Câmpulung, Caracal, Comănești, Dej, Fetești, Mediaș, Moinești, Onești, Pașcani, Rădăuți, Râmnicu Sărat, Roman, Slatina, Slobozia, Târgu Jiu, Turda, Valea Prahovei (Azuga, Bușteni, Predeal, Sinaia), Vaslui, Zalău. În aceeași perioada a fost extinsă acoperirea la 100% în Mun. Timișoara. O actualizare la fel de importantă ca rețeaua 5G a fost îmbunătățirea infrastructurii de servicii fixe. Orange schimbă vechile tehnologii pe cupru și FTTB (Fiber-to-the-Building) cu FTTH (Fiber-to-the-Home), atingând cifra de 412.000 de conexiuni modernizate în 2025. Astfel, anul trecut s-a ajuns la o acoperire cu fibră optică prin FTTH pentru aproximativ 4,5 milioane de gospodării. Noua tehnologie a adus și o îmbunătățire relevantă de viteză. Toți abonații care se află pe fibră prin FTTH au eligibilitate pentru cea mai mare viteză de internet pentru clienți casnici de la noi din țară – 2,1 Gbps (prin serviciul Fibră 2300). În următorii ani compania își propune ca peste 90% din infrastructura grupului Orange în România să fie eligibilă pentru cea mai mare viteză. Un alt pas major spre digitalizare a fost realizat într-una dintre cele mai izolate zone din România: Delta Dunării. Prin proiectul 5G Connect Danube Delta, pornit în 2024, a fost activată noua generație de tehnologii mobile în zonă. Concret, în 2025 a fost introdusă pentru prima dată în România tehnologia 5G SA (Standalone), care funcționează independent de rețeaua 4G preexistentă și care permite eficientizarea traficului. Echipamentele sunt conectate la rețeaua core 5G Orange din București și la un nod local de procesare a traficului, provenit de la utilizatorii din regiune. Pe lângă aceasta există și o infrastructură dedicată de servere Edge Cloud, care reduce distanța dintre utilizator și servicii, asigurând latență mică și vitezele necesare pentru scenariile de utilizare locală. Cea mai importantă componentă a proiectului este cea socială. Tehnologia 5G/5G+ aduce multe oportunități pentru locuitorii din zonă, fiind identificate patru mari direcții critice de acțiune: accesul la educație digitală, facilitarea telemedicinei, turismul lent și monitorizarea mediului înconjurător. Proiectul este susținut de Către Comisia Europeană, prin programul Connecting Europe Facility. Următoarea generație de viteze și aplicații Orange Romania este implicată constant în implementarea următoarelor generații de echipamente și tehnologii. La începutul lunii decembrie, operatorul a testat pentru prima dată în țara noastră tehnologia 5G millimeter Wave (mmWave) într-o rețea de tip 5G Standalone (SA). Probele au fost realizate în laboratorul 5G din București, pe o licență temporară oferită de ANCOM pentru spectrul radio din banda de 26 GHz. Folosind un sistem radio mmWave de la Ericsson și terminale 5G de la Nokia ce integrează capabilități Wi-Fi 7, au fost obținute viteze de până la 10 Gbps download și 1,2 Gbps upload. Această tehnologie oferă nu doar viteze multi-gigabit, ci și stabilitate mai mare în zonele cu trafic intens. Sunt multiple scenarii pentru care există aplicabilitate viitoare: hotspot-uri în locuri aglomerate (stadioane, arene, festivaluri, aeroporturi, gări, centre comerciale), alternativă la internetul fix prin fibră în orice zonă (urbană, suburbană, rurală), producție media și broadcasting (transmisii live 4K/8K, upload rapid de conținut din teren), aplicații imersive disponibile de la distanță fără probleme de latență (AR, VR, XR), rețele private 5G+ pentru aplicații industriale care necesită viteze și stabilitate ridicate și latență extrem de scăzută, înlocuind obișnuitele echipamente Wi-Fi (fabrici smart și Industry 4.0). Rețele mai eficiente energetic Trecerea la 5G și ultima generație de fibră optică înseamnă și servicii mai sustenabile. Consumul de energie scade semnificativ, pe măsură ce traficul majoritar se mută din 4G. Ceea ce înseamnă că 5G/5G+ este de până la 10 ori mai eficientă pentru aceeași cantitate de trafic decât tehnologiile anterioare. În același timp, rețelele moderne pot intra în „mod economic” atunci când sunt utilizate mai puțin, reducând impactul asupra mediului. O altă inițiativă importantă care a generat o reducere substanțială a consumului de energie în 2025 a fost decomisionarea treptată a rețelelor de cupru, și înlocuirea acestora cu fibră optică, proiect care continuă și anul acesta. Un alt angajament al companiei pe termen lung în ce privește sustenabilitatea este utilizarea energiei electrice verzi. 90% din energia electrică consumată de Orange Romania provine din surse regenerabile. 5G+ la metrou Tot la finalul anului trecut, Orange a început implementarea celei mai rapide rețele mobile și în metroul

Orange România și .lumen au prezentat mașina autonomă pe care o porți pe cap

orange-romania-si.lumen-au-prezentat-masina-autonoma-pe-care-o-porti-pe-cap

Orange România și startup-ul clujean .lumen au prezentat joi, 22 ianuarie, un pachet tehnologic complet pentru persoanele cu deficiențe de vedere, construit în jurul ochelarilor inteligenți .lumen, prima soluție avansată de mobilitate pentru nevăzători dezvoltată integral în România. Evenimentul desfășurat la sediul Orange din București marchează finalizarea unui parteneriat care a demarat încă din faza de concept a tehnologiei, când echipele Orange au identificat potențialul de game-changer al acestei inovații. În deschiderea prezentării, Cornel Amariei, CEO și fondator .lumen, a spus că .lumen a câștigat două premii la CES 2026 din Las Vegas. Acestea sunt CES Innovation Award Honoree în categoria Accessibility & Longevity (prima distincție de acest tip obținută vreodată de o companie românească) și marele premiu al competiției CTA Foundation Pitch for Accessibility. Tehnologie PAD AI, împrumutată de la mașini autonome pentru autonomia nevăzătorilor Dar să intrăm în subiectul principal al prezentării. Arhitectura tehnologică a ochelarilor .lumen se bazează pe PAD AI (Pedestrian Autonomous Driving), o platformă software proprietară care adaptează principiile vehiculelor autonome pentru navigarea pedestră. „Ceea ce noi am construit este o mașină condusă autonom, dar este o mașină condusă autonom care nu are roți, care nu merge pe drum, care merge pe trotuar și o ții pe cap.” „O mașină condusă autonom are 2 tone, ai loc să pui senzori, ai loc să pui calculatoare, baterii. Noi trebuia să facem tot ceea ce face o mașină, dar într-o cască sub 1 kilogram. Cam atât de mare este challenge-ul și cel software este și mai mare”, explică Cornel Amariei, CEO și fondator .lumen. Dincolo de metaforă, ceea ce spune Amariei este că obstacolul tehnologic nu se rezumă la miniaturizarea hardware, ci mai ales la optimizarea algoritmică. .lumen trebuie să ia decizii local, în timp real, cu resurse limitate, într-un mediu urban imprevizibil. Compania clujeană deține 34 de patente pentru această tehnologie, dintre care 6-7 sunt deja aprobate în Statele Unite. Echipa a crescut la peste 50 de ingineri și oameni de știință, iar ca recunoaștere internațională, Uniunea Europeană este acționar la .lumen, o premieră pentru un startup românesc. Modelul de business, vouchere guvernamentale și rețele de parteneri Prețul pachetului complet care include ochelarii .lumen, un iPhone 16 configurat special pentru asistență, conectivitate 5G Orange (eSIM) și acces la call center dedicat, este de 9.999 euro. Însă utilizatorii finali nu plătesc această sumă direct. Sistemul funcționează prin vouchere guvernamentale, iar .lumen colaborează cu Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și cu programul TechAssist, care dispune de aproximativ 4.300 de vouchere la nivel național. O parte dintre acestea vor ajunge la persoanele cu deficiențe de vedere care pot astfel achiziționa ochelarii .lumen. Compania vinde prin două canale: B2B2C (Business to Business to Consumer) și B2G (Business to Government), plus o rețea de peste 1.500 de asociații pentru nevăzători și dealeri de tehnologie asistivă identificați la nivel global. Pentru 2026, .lumen plănuiește intrarea pe piață în primul trimestru (T1) și externalizarea producției. Compania lucrează și la extinderea portofoliului cu încă trei produse pentru persoane cu deficiențe de vedere. Planul financiar pentru 2028 prevede vânzarea a 24.000 de unități și venituri de 120 milioane de euro. Primele câteva sute de unități vor purta mențiunea „Designed in Romania” și vor fi asamblate local. Pe măsură ce producția va crește, .lumen intenționează să mute fabricația în Italia, păstrând în Cluj doar R&D-ul și componenta de design. Cum funcționează ochelarii .lumen Dispozitivul folosește o interfață haptică brevetată, în loc să tragă de mână utilizatorul așa cum ar face un câine ghid specializat, sistemul „trage de cap” prin vibrații, care indică direcția de mers. Tehnologia nu cere schimbări în orașe și funcționează în orice loc din lume, .lumen a testat sistemul în 40 de țări. Cele șase camere integrate creează o hartă 3D în timp real a mediului înconjurător, identificând obstacole la nivelul superior (crengi, semne suspendate), pe care bastonul alb tradițional nu le poate detecta. Sistemul oferă 4 funcții principale: citire de text (OCR), identificare obiecte, ghidare în spațiu (evitare obstacole) și navigație ghidată către destinații specifice. Amariei spune că este singura soluție de pe piață care combină toate aceste capabilități. Autonomia ochelarilor este de aproximativ trei ore de mers continuu, adică o zi de funcționare obișnuită. Sistemul procesează datele local, direct în ochelari, fără a trimite imagini sau informații în exterior, respectă cerințele GDPR și include mecanisme de siguranță care opresc dispozitivul dacă apare o eroare. Intervenția Silviei, nevăzătoare și tester .lumen, a introdus dimensiunea umană între carcateristici și specifiații. Tânăra a vorbit despre modul în care dispozitivul i-a schimbat concret viața și i-a oferit, pentru prima dată, libertatea de a merge fără baston. A spus simplu că, pentru un nevăzător, .lumen înseamnă libertatea de a merge singur, fără a depinde de altcineva. De la asistență pentru nevăzători, la roboți de livrare Dezvoltarea tehnologiei PAD AI a deschis oportunități neașteptate și în alte domenii. În urmă cu șase luni, .lumen a anunțat un proiect în valoare de 11 milioane de euro pentru proiectul PABLO, prin care adaptează aceeași tehnologie de navigație la roboți autonomi care vor fi folosiți la livrare urbană. Roboții vor putea să se deplaseze independent pe trotuare și în zonele aglomerate ale orașelor, aplicând aceleași principii care ajută persoanele cu deficiențe de vedere să se orienteze în spațiu. Dacă această tehnologie va avea succes, va fi o victorie pentru .lumen, pentru Orange și, poate, chiar pentru România. În viața reală, însă, multe startup-uri ajung să fie cumpărate de companii uriașe sau să fie rapid „copiate”, iar valoarea lor dispare treptat. Care va fi destinul .lumen nu știm. Știm doar că, pentru moment, a reușit să deschidă o ușă care părea închisă.