OMS: Numărul cazurilor de cancer va crește cu aproape 70% până în 2050
Raportul Global Status Report on Cancer 2026, realizat de Organizația Mondială a Sănătății împreună cu Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) și publicat miercuri, estimează că, în lipsa unor măsuri urgente, numărul cazurilor noi de cancer va ajunge la aproape 35 de milioane pe an până în 2050. În prezent, boala provoacă aproape 10 milioane de decese anual și reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel mondial, după bolile cardiovasculare. OMS cere acțiuni urgente Potrivit OMS, cancerul face peste 26.000 de victime în fiecare zi și afectează milioane de familii nu doar din punct de vedere medical, ci și financiar și social. „Cancerul este o boală profund personală, care ne afectează aproape pe toți. Însă șansele unei persoane de a supraviețui acestei boli nu ar trebui să depindă niciodată de țara în care s-a născut sau de veniturile pe care le are”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Oficialul a subliniat că diferențele evidențiate de raport „nu sunt inevitabile; ele sunt consecința unor alegeri și pot fi reduse printr-o acțiune mai puternică și coordonată” a guvernelor și a sistemelor de sănătate. Aproape 40% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite Aproape patru din zece cazuri de cancer sunt asociate cu factori de risc care pot fi evitați. Printre aceștia se numără fumatul, consumul de alcool, excesul ponderal, lipsa activității fizice și infecțiile provocate de virusul papiloma uman (HPV), virusurile hepatitice B și C sau bacteria Helicobacter pylori. Prevenția rămâne esențială pentru reducerea impactului cancerului asupra populației, însă progresele înregistrate până acum sunt insuficiente, consideră OMS. „Deși observăm scăderi ale unor tipuri de cancer în țările care au implementat politici de prevenție, progresul a fost mult prea lent”, a explicat Elisabete Weiderpass, director al Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, instituția de cercetare în domeniul cancerului a OMS. Potrivit acesteia, creșterea obezității, sedentarismul, alimentația nesănătoasă și poluarea aerului contribuie tot mai mult la modificarea profilului global al cancerului. OMS: Țara în care trăiești influențează șansele de supraviețuire Raportul evidențiază inegalități importante în accesul la prevenție, diagnostic, tratament și îngrijire oncologică, ceea ce influențează direct șansele de supraviețuire ale pacienților. Spre exemplu, în statele cu venituri ridicate, 87% dintre femeile diagnosticate cu cancer de sân sunt în viață la cinci ani după diagnostic. În țările cu venituri mici, rata de supraviețuire este de aproximativ 42%, din cauza accesului limitat la depistarea precoce, tratamente moderne și servicii medicale specializate. De asemenea, mai puțin de o treime dintre state includ tratamentul oncologic în serviciile medicale finanțate public, ceea ce înseamnă că numeroși pacienți trebuie să suporte integral sau parțial costurile îngrijirii. Diferențele sunt vizibile și în privința accesului la medicamente. În țările cu venituri mici și medii, doar o parte dintre cele mai importante 20 de medicamente oncologice sunt accesibile pacienților, proporția variind între 9% și 54%, comparativ cu 68%-94% în statele cu venituri ridicate. În ciuda progreselor înregistrate în cercetarea și terapia cancerului, aceste decalaje fac ca milioane de oameni să nu beneficieze de servicii esențiale de prevenție, diagnostic și tratament. Consecințe financiare și psihice OMS a realizat pentru prima dată un sondaj în rândul persoanelor afectate de cancer, iar rezultatele arată că impactul bolii depășește cu mult dimensiunea medicală. Cel puțin 45% dintre pacienți au declarat că s-au confruntat cu dificultăți financiare, peste jumătate au raportat probleme de sănătate mintală, iar aproape toți îngrijitorii au spus că au resimțit presiune din cauza muncii neremunerate și a izolării sociale. Progrese insuficiente Raportul arată că unele măsuri de sănătate publică au avut efecte importante. Consumul de tutun a scăzut cu 27% față de 2010, iar tot mai multe state au introdus planuri naționale de control al cancerului. În prezent, 82% dintre țări au astfel de strategii, comparativ cu 50% în urmă cu 16 ani. OMS avertizează însă că aceste progrese nu sunt suficiente pentru a limita creșterea numărului de cazuri și solicită guvernelor să investească mai mult în prevenție, acces echitabil la tratament, cercetare și integrarea controlului cancerului în sistemele de sănătate.
Europa, pe primul loc în clasamentul mondial al fumatului. Cât de des consumă europenii tutun
Europa a devenit regiunea cu cea mai mare rată de consum de tutun din lume, după ce a depășit oficial Asia de Sud-Est, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății publicat luni. Aproape un sfert dintre persoanele de peste 15 ani din Europa, adică 24,1%, folosesc tutun, cea mai mare proporție dintre toate regiunile OMS, conform datelor din 2024, arată Politico. Mai mult decât atât, femeile din Europa au cea mai ridicată prevalență la nivel global, de 17,4%, arată raportul. Documentul a inclus pentru prima dată și date despre utilizarea țigărilor electronice. OMS a spus că cifrele sunt extrem de „alarmante” în rândul tinerilor. Publicarea acestor informații a venit acum, în momentul în care Comisia Europeană vrea să introducă o politică mai strictă față de produsele din tutun și cele de vapat. Comisarii pentru sănătate și fiscalitate din Uniune cer majorarea taxelor pentru ambele categorii, pentru a reduce riscul bolilor precum cancerul și afecțiunile cardiace. Care este situația globală La nivel mondial, în 2024 existau aproximativ 1,2 miliarde de consumatori de tutun cu vârsta de peste 15 ani. Deși folosirea tutunului scade pe plan global, Europa este mai lentă decât alte regiuni atunci când vine vorba de renunțarea la fumat. Regiunea europeană a OMS include 53 de țări. Cifrele publicate de Uniunea Europeană sunt în conformitate cu cele din raportul OMS. Un sondaj Eurobarometru din iunie 2024 a arătat că 24% dintre cetățenii din statele membre fumează. Consumul de tutun în Europa a scăzut de la aproape 35% în anul 2000 la puțin peste 24% în 2020. În Asia de Sud-Est, procentul a coborât de la aproximativ 54% la puțin peste 23% în aceeași perioadă. Raportul OMS arată că, în 2024, peste 86 de milioane de adulți din lume foloseau țigări electronice. America și Europa au cele mai mari procente de utilizatori de peste 15 ani, 4,8% și, respectiv, 4,6%. Organizația a făcut câteva avertizări și cu privire la datele „îngrijorătoare” legate de adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani, dintre care 7,2% utilizează țigări electronice la nivel global, ceea ce reprezintă aproximativ 14,7 milioane de copii. Totuși, ONU a spus că numărul real al copiilor care folosesc aceste produse este „aproape sigur subestimat”, fiindcă doar 75% din populația lumii este inclusă în sondajele naționale privind țigările electronice. „Țigările electronice alimentează un nou val de dependență de nicotină”, a declarat Etienne Krug, șeful departamentului de factori determinanți ai sănătății, promovare și prevenire al OMS. „Acestea sunt comercializate ca mijloace de reducere a riscurilor, dar, în realitate, creează dependență de nicotină la copii de la o vârstă fragedă și riscă să submineze decenii de progrese.”, a mai spus acesta.
Tot mai multe cazuri de rujeolă în România
În luna iulie, România a înregistrat 324 de noi cazuri de rujeolă, informează Institutul Național de Sănătate Publică. Zonele cu cea mai mare incidență sunt jud. Constanța (33 de cazuri) și Botoșani (27 de cazuri). Numărul total al cazurilor confirmate între ianuarie 2023 și iulie 2025 a fost de 35.424. S-au înregistrat 30 de decese. Numai în 2024 România a raportat 30.692 de cazuri, cel mai mare număr din Europa și Asia Centrală luate împreună, potrivit OMS. 85% dintre cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană sunt în România. Focare active în 58 de țări 25.000 de doze de vaccin ROR (rujeolă – oreion – rubeolă) din stocul național au fost administrate în iulie. Organizația Mondială a Sănătății avertizat, în primăvara acestui an că există focare active în 58 de țări și a atras atenția asupra răspândirii accelerate a rujeolei. În Europa, numărul cazurilor de rujeolă s-au dublat și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. Copiii sub 5 ani au reprezentat 40% dintre cazuri, iar mai mult de jumătate dintre cei afectați au avut nevoie de internare, potrivit UNICEF. Experții spun că principala cauză este scăderea acoperirii vaccinale în urma pandemiei și dezinformarea. Vaccinări sub 95% În 2024, au fost raportate 359.521 de cazuri de rujeolă în toată lumea, potrivit OMS. În regiunea Americilor, până la mijlocul lui 2025 au fost confirmate 7.132 de cazuri și 13 decese – o creștere de 29 de ori față de aceeași perioadă din 2024, iar cele mai afectate țări au fost Canada, Mexic, SUA. În Vietnam au fost raportate 7.583 de cazuri confirmate și 16 decese. Cu o acoperire vaccinală de sub 95%, cât este necesar pentru imunitatea de grup, rujeola rămâne o amenințare majoră, nu doar în Europa, ci și în toată lumea.
OMS vrea să susțină utilizarea medicamentelor pentru slăbit la adulți la nivel global
Organizația Mondială a Sănătății intenționează să susțină oficial, pentru prima dată, utilizarea medicamentelor pentru pierderea în greutate în tratamentul obezității la adulți, se arată într-un memorandum văzut joi de Reuters. Momentul marchează o schimbare în abordarea OMS privind tratarea problemei de sănătate la nivel mondial. ONU a solicitat, de asemenea, strategii pentru îmbunătățirea accesului la tratament în țările cu venituri mici și medii. Conform OMS, peste un miliard de oameni suferă de obezitate în întreaga lume, iar aproximativ 70% dintre aceștia trăiesc în țări cu venituri mici și medii, conform estimărilor Băncii Mondiale. Medicamentele foarte populare împotriva obezității – Wegovy dezvoltat de Novo Nordisk și Zepbound de la Eli Lilly sunt cunoscute ca agoniști ai receptorilor GLP-1, care imită activitatea unui hormon care încetinește digestia și ajută oamenii să se simtă sătui mai mult timp. În studiile clinice, oamenii au pierdut între 15% și 20% din greutatea corporală, în funcție de medicament. Medicamentele au fost lansate în Statele Unite și în alte țări cu venituri ridicate, precum Germania și Marea Britanie. Dar acestea pot costa peste 1.000 de dolari pe lună, iar studiile sugerează că oamenii ar putea fi nevoiți să ia medicamentele pentru tot restul vieții pentru a menține greutatea. OMS, Eli Lilly și Novo Nordisk nu făcut comentarii. Recomandarea condiționată a OMS va fi publicată oficial în august, ca parte a noilor orientări privind tratarea obezității. De asemenea, OMS lucrează la orientări separate pentru copii și adolescenți. Separat, experții OMS se vor reuni săptămâna viitoare pentru a decide dacă vor include medicamentele GLP-1 în lista de medicamente esențiale a agenției – atât pentru tratarea obezității, cât și a diabetului de tip 2. Lista de medicamente esențiale a OMS este un catalog al medicamentelor care ar trebui să fie disponibile în toate sistemele de sănătate funcționale și poate contribui la o mai largă disponibilitate a medicamentelor în țările mai sărace, așa cum spun experții că s-a întâmplat în 2002, când au fost incluse medicamentele împotriva HIV. În 2023, experții au decis să nu adauge medicamente împotriva obezității pe listă, OMS afirmând că sunt necesare mai multe dovezi privind beneficiile lor clinice pe termen lung. Cu toate acestea, în noul memoriu care recomandă utilizarea acestora ca tratament, agenția afirmă că susține includerea lor pe listă de această dată.