Călin Georgescu: În urma Summitului Trump-Xi deja sunt stabiliți termenii păcii, iar aceștia vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Georgescu, fost candidat la Președinție, a discutat despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Călin Georgescu: „Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.” Într-un interviu la Marius Tucă Show, Călin Georgescu a vorbit despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Acesta a început prin a spune că administrația Trump – Vance a schimbat lumea. Politicianul susține că lumea nu mai e unipolară, ci tripolară. Țările care au puterea, explică acesta, sunt SUA, China și Rusia. În contextul întâlnirilor din China dintre Trump și Xi, Georgescu susține că s-au stabilit deja termenii de pace din Ucraina. Acesta afirmă că pacea din Ucraina a fost discutată în strânsă legătură și cu președintele Putin. Politicianul afirmă și că acești termeni ai păcii se vor pune în curând în aplicare. „Eu spun de faptul că administrația Trump – Vance a schimbat covârșitor toată situația. Și mai mult de atât, aici voiam să ajung, vorbim de multipolaritate existentă. Astăzi lumea nu mai este unipolară, așa cum a fost până la administrația Trump – Vance. Este multipolară, de fapt, tripolară. Vorbim de America, de China și de Rusia. Prin urmare, cel puțin pentru faza asta, că tot a spus, apropo de pozițiile pe care le-a luat Trump, și toate s-au adeverit… Și ce am văzut și ieri… Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.”, a explicat politicianul.
Laureata Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, internată în spital. Familia sa este îngrijorată că ar fi prea târziu
Familia activistei pentru drepturile omului, Narges Mohammadi, a descris transferul ei la spital drept o „măsură luată în ultimul moment”. Apropiații săi și-au exprimat îngrijorarea că decizia ar fi fost luată „prea târziu”, potrivit Euronews. „Potrivit neurologului, în ciuda problemelor cardiace grave, tratarea afecțiunii neurologice este acum prioritatea clinică”, a declarat Mustafa Nili, avocatul laureatei Nobel, Narges Mohammadi. Mohammadi, a fost reținută în timpul unui protest în orașul Mashhad, cu câteva săptămâni înainte de începerea protestelor din Iran din luna ianuarie. Ulterior, activista a fost transferată într-o închisoare din Zanjan. Femeia, transferată de la închisoare la spital Fundația „Narges Mohammadi” precizează că femeia, cu vârsta de 53 de ani, a fost transferată de la închisoare la spital în urma unei „deteriorări catastrofale a stării sale fizice”. Susținătorii acesteia avertizau de luni de zile cu privire la starea ei de sănătate, anunțând la sfârșitul lunii martie că aceasta ar fi suferit un atac de cord, dar nu a primit îngrijiri medicale adecvate. Comitetul Nobel și-a exprimat îngrijorarea Reamintim că joi, Comitetul Nobel și-a exprimat îngrijorarea pentru starea de sănătate a activistei, care a fost laureată a premiului Nobel pentru Pace în anul 2023. „Sperăm că autoritățile iraniene o vor elibera, astfel încât să poată beneficia de tratament medical adecvat”, a declarat atunci Kristian Berg Harpviken, secretarul comitetului Nobel norvegian. Narges Mohammadi, în vârstă de 53 de ani, a fost arestată de mai multe ori în Iran în ultimele decenii din cauza activității sale. Femeia a devenit cunoscută pentru eforturile sale în favoarea drepturilor omului din Iran. Ea este descrisă ca „un simbol aș rezistenței” de tinerii care participă la demonstrațiile antiguvernamentale.
Un senator i-a scris Oanei Gheorghiu o poezie: brava eroină ce vrea să scape de vrăjmaşi
Senatorul PACE, Clement Sava, i-a răspuns în versuri vicepremierului Oana Gheorghiu, în problematica privind listarea la bursă a unor companii de stat neperformante. „Noaptea ca hoţii Un vicepremier pizmaş descoperi la ceas de noapte Că ţara nu e ONG şi că a vinde tot nu poate Că-i stau în cale nişte-aleşi de care nu a vrut să ştie Dar uite că acum e musai să le trimită-o poezie. Aşa că brava eroină ce vrea să scape de vrăjmaşi, Şi ţara să o vândă ieftin, să-i exileze pe pălmaşi, Trimise un răvaş de suflet slujbaşilor din Parlament Să nu o zboare-acum din scaun, și-o să le dea un stimulent. Că la Palat e jale mare și multe miliarde-n joc, Așa că bine-ar fi de-ar sta și-aleșii ăștia-un pic pe loc, Să plece-n lumea largă-averea în alte mâini mai pricepute, Că voi românii n-aveți treabă și nu vă trebuie griji multe. Așa grăi preafericita către alesul ei popor, Dar lumea-i proastă, nu-nțelege c-a vinde este mai ușor Decât să ai, să crești și să mai lași și-n viitor Să mai trăiască și copiii-acestui umilit popor. Și-acum e supărare multă pe-acești țărani needucați Ce nu pricep că e mai bine să-i facă pe străini bogați Și nu acceptă soarta cruntă emisă ferm de la Palat: Voi ciocul mic și stați în case, că șefii știu ce au dictat!”, este poezia lui Clement Sava, senator PACE. Printre companiile cu capital de stat incluse pe lista posibilelor listări sau pachete cu verdictul „condiționat” sunt CN APM Constanța, ,Salrom (condiționat), Romarm/ Cugir (condiționat), Poșta Română (condiționat) și Transgaz (condiționat), iar „amînat”, CNAB București și Nuclearelectrica. La Transelectrica nu se recomandă, prentru că statul alre 58,69%, iar orice ABB semnificativ coboar sub pachetul de control.
Scene ireale în Parlamentul României. Un senator PSD sare la bătaie la un parlamentar Pace. Este implicată și Victoria Stoiciu în scandal
În Senatul României este mai rău ca pe stadion. Doi senatori PSD au sărit să-i ia telefonul din mână unui coleg de la opoziţie, în cadrul şedinţei de miercuri, din plenul Senatului. Doi parlamentari de la PSD, Victoria Stoiciu şi Ionel Floroiu au mers la senatorul Liviu Iulian Fodoca ca să-i ia telefonul din mână, din cauză că acesta filma ce se întâmpla la plen, Potrivit celor de la opoziţie, grupurile AUR şi PACE au părăsit sala pentru a nu se face cvorum pe proiectele depuse dezbaterii. Cei de la PACE îi acuză pe cei de la PSD şi PNL că ar fi vrut să-i tragă pe sfoară şi să măsluiască votul pe anumite proiecte şi de aceea s-au apucat să filmeze. Victoria Stoiciu i-a cerut lui Fodoca să nu mai filmeze, iar în ajutorul acesteia a sărit şi colegul Ionel Floroiu. Contactată de Gândul, senatoarea Victoria Stoiciu a declarat: „Colegul de la SOS îi filma pe alţi senatori neregulamentar. M-am dus la el să îi spun să înceteze să filmeze, Nu e normal să transformăm Senatul în circ. Nu sunt plătiți să facă circ, ci să muncească. Au părăsit sala de plen, nu au participat la dezbateri, la vot, deși ei sunt plătiți pentru ziua de azi ca pentru o zi de muncă”, poveşteşte Stoiciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lia Savonea, după decizia CCR: „Independența justiției trebuie apărată prin toate pârghiile disponibile”. Noi demersuri, inclusiv la nivel european Mirela Vaida a mers prin nămeţi, 2,5 km. Vedeta Antena 1 s-a filmat cum înoată prin zăpadă
Un diplomat bulgar va conduce Consiliul pentru pace în Gaza
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că fostul emisar al Națiunilor Unite pentru Orientul Mijlociu, Nickolay Mladenov, va conduce un „consiliu pentru pace” în Gaza, condus de Statele Unite, potrivit Al Jazeera. Netanyahu a făcut anunțul după întâlnirea cu Mladenov de joi la Ierusalim, referindu-se la diplomatul bulgar drept directorul general „desemnat” pentru consiliul propus, o parte cheie a planului în 20 de puncte al președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului genocidal al Israelului împotriva poporului palestinian din Gaza. Planul lui Trump pentru Gaza a dus la un armistițiu fragil între Israel și Hamas în octombrie, însă forțele israeliene au continuat să comită atacuri în teritoriu aproape zilnic. De la prima zi completă de armistițiu, pe 11 octombrie 2025, atacurile israeliene au ucis cel puțin 425 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Diplomatul bulgar s-a întâlnit și cu președintele Israelului Într-o declarație emisă joi, biroul lui Netanyahu a precizat că Mladenov „urmează să ocupe funcția de director general al «Consiliului pentru Pace» din Fâșia Gaza”. Președintele Israelului, Isaac Herzog, s-a întâlnit și el joi cu Mladenov, a declarat un purtător de cuvânt al biroului său, fără a oferi detalii. Conform planului lui Trump de a pune capăt războiului, Consiliul pentru Pace propus ar urma să supravegheze un nou guvern tehnocrat palestinian, dezarmarea Hamas, desfășurarea unei forțe internaționale de securitate, retragerea suplimentară a trupelor israeliene și reconstrucția Fâșiei Gaza devastate de război. Trump ar urma să anunțe numirile în consiliul de administrație săptămâna viitoare, potrivit publicației de știri Axios, care citează oficiali americani și surse familiarizate cu situația. „Printre țările care se așteaptă să se alăture consiliului de administrație se numără Regatul Unit, Germania, Franța, Italia, Arabia Saudită, Qatar, Egipt și Turcia”, a relatat Axios. Mladenov, fost ministru bulgar al apărării și afacerilor externe, a ocupat anterior funcția de trimis al ONU în Irak, înainte de a fi numit trimis al ONU pentru pace în Orientul Mijlociu, între 2015 și 2020. În timpul mandatului său de trimis pentru Orientul Mijlociu, Mladenov a avut relații de lucru bune cu Israelul și a lucrat frecvent pentru a atenua tensiunile dintre Israel și Hamas.
Papa Leon al XIV-lea face apel la încetarea conflictelor din întreaga lume în primul său discurs de Crăciun
În primul său discurs de Crăciun, Papa Leon al XIV-lea a îndemnat Ucraina și Rusia să găsească „curajul” de a purta discuții directe pentru a pune capăt războiului. Adresându-se mulțimii adunate în Piața Sfântul Petru din Vatican, Papa a făcut apel „ca zgomotul armelor să înceteze și fie ca părțile implicate, cu sprijinul și angajamentul comunității internaționale, să găsească curajul de a se angaja într-un dialog sincer, direct și respectuos”, notează BBC. Suveranul Pontif a mai condamnat „absurditatea” războiului și „ruinele și rănile deschise” pe care acesta le lasă în urmă și a făcut apel la „solidaritate și acceptare față de cei aflați în nevoie” în Europa. „Să ne rugăm în mod special pentru poporul chinuit al Ucrainei”, a spus el, potrivit France24. Apelul său din prima zi de Crăciun vine în contextul continuării negocierilor conduse de SUA pentru încheierea conflictului. În cadrul discursului Urbi et Orbi, care este tradițional rostit de pontif în ziua de Crăciun în fața credincioșilor adunați în Orașul Vatican, el a condamnat tulburările și conflictele care afectează și alte părți ale lumii, inclusiv Thailanda și Cambodgia. El a cerut ca „prietenia veche” dintre cele două țări să fie restabilită și „să se lucreze în direcția reconcilierii și a păcii”. Suveranul Pontif a mai vorbit și despre condițiile sumbre din Gaza, unde sute de mii de oameni încă trăiesc în adăposturi temporare în condiții de iarnă, în contextul unui armistițiu fragil intrat în vigoare în urmă cu câteva săptămâni. „Cum… să nu ne gândim la corturile din Gaza, expuse de săptămâni întregi la ploaie, vânt și frig”, a spus Papa, adăugând că locuitorii teritoriului „nu mai au nimic și au pierdut totul”.
Progrese în negocierile SUA-Ucraina-Rusia. Ce urmează pentru Ucraina
Întâlnirile au fost descrise drept „productive și constructive”, concentrându-se pe alinierea pozițiilor dintre Ucraina, Statele Unite și Europa, scrie Reuters. Președintele american Donald Trump a exercitat presiuni asupra Ucrainei și Rusiei pentru a ajunge la un acord rapid, însă Rusia insistă să păstreze teritoriile ucrainene ocupate, iar Kievul refuză să cedeze teren. După întâlnirea cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev, Witkoff și consilierul lui Trump, Jared Kushner, s-au întâlnit duminică separat cu oficiali ucraineni conduși de Rustem Umerov și cu reprezentanți europeni. Negocierile din Miami fac parte dintr-o serie de discuții pe baza unui plan de 20 de puncte propus de SUA pentru încetarea conflictului. Witkoff a precizat că discuțiile cu Ucraina s-au concentrat pe patru direcții principale: dezvoltarea continuă a planului de 20 de puncte, crearea unui cadru multilateral de garanții de securitate, stabilirea unui cadru de garanții de securitate oferite de SUA și dezvoltarea economică pentru reconstrucția Ucrainei. Negociatorii au pus accent pe „termene și secvențierea pașilor următori”. Oficialii americani, ucraineni și europeni au raportat progrese privind garanțiile de securitate pentru Kiev, însă rămâne neclar dacă acestea vor fi acceptate de Moscova. Witkoff a subliniat că pacea trebuie să reprezinte „nu doar încetarea ostilităților, ci și o bază demnă pentru un viitor stabil”. În contextul întâlnirilor, informațiile de americane indică faptul că președintele rus Vladimir Putin nu și-a abandonat ambițiile teritoriale. Senatorul Lindsey Graham a declarat că, dacă Rusia respinge propunerea actuală, SUA ar trebui să adopte măsuri similare cu cele recente privind tancurile de petrol din Venezuela și să eticheteze Rusia drept „stat sponsor al terorismului pentru răpirea a 20.000 de copii ucraineni”. Negocierile SUA-Ucraina-Rusia pentru pace rămân astfel cruciale pentru stabilitatea regională și pentru viitorul Ucrainei.
Premierul britanic Starmer a discutat cu Trump despre eforturile de pace pentru Ucraina
Premierul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au vorbit, duminică, despre eforturile pentru un „sfârșit just și durabil” al conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Potrivit unui comunicat emis de biroul premierului britanic, „cei doi lideri au început prin a reflecta asupra războiului din Ucraina”, apoi au vorbit și despre activitatea aşa-numitei „Coaliţii de voinţă”, formată din ţările care s-au angajat să sprijine Ucraina. De asemenea, Starmer și Trump au discutat și despre situația din Gaza. Comunicatul biroului premierului mai menționează, de asemenea, că Starmer şi Trump au discutat și despre numirea lui Christian Turner în funcţia de ambasador în Statele Unite, după ce predecesorul său, Peter Mandelson, a fost demis în urma dezvăluirii unor e-mailuri de susţinere trimise lui Jeffrey Epstein. Conversația dintre cei doi lideri a avut loc în contextul în care în acest weekend, negociatorii americani s-au întâlnit în Florida cu oficialii ruşi pentru ultimele discuţii menite să pună capăt conflictului. Între timp, administraţia Trump încearcă să obţină un acord de la ambele părţi.
Care este principalul obstacol în calea păcii din Ucraina? Răspunsul șefului NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat de jurnaliștii de la publicația germană Bild care este principalul obstacol în calea obținerii păcii din Ucraina. Răspunsul său a fost unul tranșant. „Motivul este Putin. El este dispus să sacrifice 1,1 milioane de oameni din propriul popor. Și anul acesta a înregistrat progrese foarte mici – câștiguri teritoriale minime, mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean comparativ cu începutul anului. Și pentru asta, conform estimărilor noastre, până la 1,1 milioane de oameni au fost uciși sau răniți de partea rușilor. Este teribil. Dar aceasta este situația cu care ne confruntăm”, a fost răspunsul lui Rutte, întrebat de ce este dificil să se pună capăt războiului. El a adăugat că președintele american Donald Trump, care a preluat funcția în ianuarie și a cărui venire a fost asociată cu mari speranțe pentru încheierea războiului, „este absolut dedicat acestei probleme”. „El se concentrează pe încheierea acestui război. El este singurul care a reușit să-l aducă pe Putin la masa negocierilor – și singurul care îl poate forța în cele din urmă să facă pace”, a mai spus șeful NATO, într-un interviu pentru Bild. În plus, Rutte consideră că nu se va întâmpla ca Washingtonul să oprească sprijinul pentru Kiev. „Nu cred deloc că se va întâmpla asta. În momentul de față, schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina continuă. La Haga, am avut această importantă realizare în politica externă din partea președintelui Trump: obiectivul de 5% pentru cheltuielile de apărare și angajamentul de a menține Ucraina puternică. Numai pentru acest an, am planificat livrări în valoare de 5 miliarde de dolari către Ucraina. (…) Așadar, situația este bună”, a conchis Rutte.
WSJ: După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război
Oficialii europeni din domeniul securității transmit tot mai des un mesaj de neimaginat în urmă cu un deceniu: pregătiți-vă pentru un conflict cu Rusia. Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal. În weekend, cancelarul german Friedrich Merz a comparat strategia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina cu cea a lui Hitler din 1938, când a anexat regiunea Sudetă din Cehoslovacia, locuită de vorbitori de limbă germană, înainte de a continua cucerirea unei mari părți a continentului. „Dacă Ucraina cade, nu se va opri. Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938”, a declarat Merz la o conferință de partid, sâmbătă. Declarația a venit la câteva zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că „conflictul este la ușa noastră” și că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au trăit bunicii sau străbunicii noștri”. Rutte a spus că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani. Șeful armatei franceze a declarat recent că Franța este expusă riscului „pentru că nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi”. Temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord nefiresc Acest sentiment de urgență s-a amplificat pe fondul eforturilor administrației Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina. În capitalele europene există temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord dezechilibrat, care l-ar încuraja pe Putin și ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Un armistițiu ar elibera, de asemenea, resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate spre Europa, deschizând calea unui posibil atac asupra flancului estic al continentului. Avertismentele sunt însoțite de teama că o administrație Trump mai izolaționistă nu ar veni în ajutorul Europei în cazul unui atac. Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată luna aceasta, afirmă că guvernul american va încerca să împiedice extinderea războiului în Europa și să „restabilească stabilitatea strategică cu Rusia”. Pentru prima dată în ultimii ani, documentul nu mai menționează Rusia ca inamic. Evaluarea anuală a amenințărilor din Regatul Unit, prezentată luni de șeful MI6, Blaise Metreweli, a avut un ton complet diferit. Acesta a avertizat că Rusia va continua să încerce destabilizarea Europei „până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”. UE, creată pentru a evita un nou război total pe continent Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a declarat la rândul său că situația „este mai periculoasă decât oricând în cariera mea” și că publicul britanic trebuie să fie pregătit. „Mai multe familii vor înțelege ce înseamnă sacrificiul pentru națiune”, a spus el. Pentru Europa, acest mesaj dur marchează o schimbare majoră. Uniunea Europeană a fost creată explicit, cu sprijinul SUA, pentru a preveni un nou război total pe continent, iar populația a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, prin reducerea cheltuielilor militare după Războiul Rece și redirecționarea fondurilor către cheltuieli sociale. Politicienii avertizează însă că reinstilarea unei mentalități militare în rândul populației, alături de explicarea compromisurilor bugetare dificile care urmează, va fi o provocare. Un sondaj Gallup de anul trecut arată că doar o treime dintre europeni ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în SUA. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer, fostul cel mai înalt oficial militar al NATO, spune că, pentru a menține pacea, Europa trebuie să se pregătească de război, pentru a-l descuraja pe Putin. În ultimele luni, mesajul „s-a întărit”, afirmă el, oficialii fiind alarmați de datele care arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina. Între război și pace În privat, oficialii europeni spun că alegătorii vor susține sacrificiile necesare – de la creșterea cheltuielilor militare până la reintroducerea serviciului militar – doar dacă vor crede că un atac este posibil. Între timp, șefii securității europene susțin că Rusia a început deja un atac „în zona gri”, menit să afecteze economia și să semene confuzie. Moscova este suspectată de sabotaje asupra infrastructurii critice și a facilităților militare, de atacuri cibernetice, incendieri și incursiuni cu drone. „Operăm acum într-un spațiu între pace și război”, a spus Metreweli. Kremlinul neagă implicarea și susține că ideea unei invazii a Europei este „o minciună”. Guvernele europene iau măsuri de pregătire: Franța vrea să reintroducă serviciul militar voluntar, Germania face simulări de mobilizare rapidă a trupelor, iar Marea Britanie își reorientează pregătirea militară spre amenințarea rusă. Cheltuielile militare cresc, NATO stabilind un prag de 3,5% din PIB până în 2035, plus încă 1,5% pentru măsuri de securitate conexe. Germania a promis investiții de peste un trilion de dolari în armată și infrastructură în următorul deceniu, pentru a crea cea mai mare forță convențională din Europa. Totuși, în multe economii vest-europene, costurile reale încă nu sunt resimțite de populație, iar liderii militari avertizează că va fi nevoie de și mai mult pentru a descuraja Rusia.