WSJ: După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război
Oficialii europeni din domeniul securității transmit tot mai des un mesaj de neimaginat în urmă cu un deceniu: pregătiți-vă pentru un conflict cu Rusia. Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal. În weekend, cancelarul german Friedrich Merz a comparat strategia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina cu cea a lui Hitler din 1938, când a anexat regiunea Sudetă din Cehoslovacia, locuită de vorbitori de limbă germană, înainte de a continua cucerirea unei mari părți a continentului. „Dacă Ucraina cade, nu se va opri. Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938”, a declarat Merz la o conferință de partid, sâmbătă. Declarația a venit la câteva zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că „conflictul este la ușa noastră” și că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au trăit bunicii sau străbunicii noștri”. Rutte a spus că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani. Șeful armatei franceze a declarat recent că Franța este expusă riscului „pentru că nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi”. Temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord nefiresc Acest sentiment de urgență s-a amplificat pe fondul eforturilor administrației Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina. În capitalele europene există temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord dezechilibrat, care l-ar încuraja pe Putin și ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Un armistițiu ar elibera, de asemenea, resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate spre Europa, deschizând calea unui posibil atac asupra flancului estic al continentului. Avertismentele sunt însoțite de teama că o administrație Trump mai izolaționistă nu ar veni în ajutorul Europei în cazul unui atac. Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată luna aceasta, afirmă că guvernul american va încerca să împiedice extinderea războiului în Europa și să „restabilească stabilitatea strategică cu Rusia”. Pentru prima dată în ultimii ani, documentul nu mai menționează Rusia ca inamic. Evaluarea anuală a amenințărilor din Regatul Unit, prezentată luni de șeful MI6, Blaise Metreweli, a avut un ton complet diferit. Acesta a avertizat că Rusia va continua să încerce destabilizarea Europei „până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”. UE, creată pentru a evita un nou război total pe continent Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a declarat la rândul său că situația „este mai periculoasă decât oricând în cariera mea” și că publicul britanic trebuie să fie pregătit. „Mai multe familii vor înțelege ce înseamnă sacrificiul pentru națiune”, a spus el. Pentru Europa, acest mesaj dur marchează o schimbare majoră. Uniunea Europeană a fost creată explicit, cu sprijinul SUA, pentru a preveni un nou război total pe continent, iar populația a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, prin reducerea cheltuielilor militare după Războiul Rece și redirecționarea fondurilor către cheltuieli sociale. Politicienii avertizează însă că reinstilarea unei mentalități militare în rândul populației, alături de explicarea compromisurilor bugetare dificile care urmează, va fi o provocare. Un sondaj Gallup de anul trecut arată că doar o treime dintre europeni ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în SUA. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer, fostul cel mai înalt oficial militar al NATO, spune că, pentru a menține pacea, Europa trebuie să se pregătească de război, pentru a-l descuraja pe Putin. În ultimele luni, mesajul „s-a întărit”, afirmă el, oficialii fiind alarmați de datele care arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina. Între război și pace În privat, oficialii europeni spun că alegătorii vor susține sacrificiile necesare – de la creșterea cheltuielilor militare până la reintroducerea serviciului militar – doar dacă vor crede că un atac este posibil. Între timp, șefii securității europene susțin că Rusia a început deja un atac „în zona gri”, menit să afecteze economia și să semene confuzie. Moscova este suspectată de sabotaje asupra infrastructurii critice și a facilităților militare, de atacuri cibernetice, incendieri și incursiuni cu drone. „Operăm acum într-un spațiu între pace și război”, a spus Metreweli. Kremlinul neagă implicarea și susține că ideea unei invazii a Europei este „o minciună”. Guvernele europene iau măsuri de pregătire: Franța vrea să reintroducă serviciul militar voluntar, Germania face simulări de mobilizare rapidă a trupelor, iar Marea Britanie își reorientează pregătirea militară spre amenințarea rusă. Cheltuielile militare cresc, NATO stabilind un prag de 3,5% din PIB până în 2035, plus încă 1,5% pentru măsuri de securitate conexe. Germania a promis investiții de peste un trilion de dolari în armată și infrastructură în următorul deceniu, pentru a crea cea mai mare forță convențională din Europa. Totuși, în multe economii vest-europene, costurile reale încă nu sunt resimțite de populație, iar liderii militari avertizează că va fi nevoie de și mai mult pentru a descuraja Rusia.
Trump despre pacea din Ucraina: Suntem mai aproape acum decât am fost vreodată
Președintele Donald Trump a participat luni la o ceremonie de decernare a unor medalii în Biroul Oval. El a început prin a vorbi despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. „Cred că suntem mai aproape acum decât am fost vreodată”, a spus Trump. El a dezvăluit că a avut o discuție cu liderii europeni. „Am avut o conversație foarte bună acum o oră cu liderii europeni pe tema războiului cu Rusia și Ucraina. Am avut o discuție foarte bună, lucrurile par să meargă bine, dar spunem asta de mult timp”, a explicat Trump adăugând că lucrurile „merg destul de bine”. Donald Trump s-a referit la negocierile la care participă oficiali americani și europeni, inclusiv ucraineni. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, și ei vor să pună capăt. În acest moment, Rusia vrea să pună capăt. Problema este că toți vor să pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că funcționează… o discuție foarte bună”, a precizat Donald Trump. Discuțiile de pace au loc la Berlin.
Negrescu, despre discuțiile de pace de la Berlin: Moment decisiv pentru securitatea României
Discuțiile de pace dintre Statele Unite și Ucraina, cu participarea liderilor europeni, gãzduite la Berlin, marcheazã „o etapã importantã într-un conflict care a pus la încercare securitatea și reziliența întregii Europe”, spune europarlamentarul PSD, Victor Negrescu. Faptul cã dialogul avanseazã este un semn „necesar și încurajator”. „Existã motive de speranțã. În același timp, este esențial ca orice acord sã fie solid, echitabil și orientat spre viitor, nu o soluție temporarã care riscã sã creeze noi instabilitãți, inclusiv pentru perspectiva investițiilor în țara noastrã”, afirmă Negrescu. Pentru România, sunt câteva obiective pe care vicepreședintele PE le consideră fundamentale: Marea Neagrã trebuie sã rãmânã un spațiu sigur, deschis și protejat, cu o prezențã aliatã consolidatã, Republica Moldova are nevoie de stabilitate, garanții de securitate și un parcurs european clar, fãrã riscul de a fi împinsã într-o zonã gri. Alegerile libere și democrația trebuie apãrate ferm de ingerințe externe. „România are un interes direct și legitim în aceste discuții, ca stat de frontierã al Uniunii Europene și al NATO și ca actor responsabil în regiune. Orice demers care aduce pace trebuie susținut atâta timp cât nu conduce la compromisuri privind securitatea și valorile democratice ale României. Pacea durabilã înseamnã mai mult decât încetarea focului. Înseamnã siguranțã, stabilitate și respect pentru voința cetãțenilor”, mai spune Victor Negrescu.
Pacea nu este departe, afirmă Erdogan la întoarcerea de la întâlnirea cu Putin
„Pacea nu este departe, vedem asta”, a declarat Erdogan reporterilor la întoarcerea din Turkmenistan. Aici s-a întâlnit cu Putin pentru a evalua „eforturile cuprinzătoare de pace menite să pună capăt războiului”, transmite Reuters. Erdogan propune armistițiu limitat Erdogan i-a spus vineri lui Putin că un armistițiu limitat în război, axat în special pe obiectivele energetice și porturi, ar putea fi benefic. „Marea Neagră nu ar trebui să fie văzută ca un câmp de luptă. O astfel de situație ar dăuna doar Rusiei și Ucrainei”, a declarat Erdogan în comentariile publicate sâmbătă de biroul său. „Toată lumea are nevoie de navigație sigură” „Toată lumea are nevoie de navigație sigură în Marea Neagră. Acest lucru trebuie asigurat”, a subliniat președintele turc. Turcia și-a reiterat disponibilitatea de a sprijini eforturile de pace, potrivit unui comunicat emis vineri de biroul lui Erdogan. Planuri de discuții cu Trump „După această întâlnire cu Putin, sperăm să avem ocazia să discutăm planul de pace și cu președintele american Trump”, a declarat Erdogan. Președintele turc speră să medieze între Rusia și Ucraina cu sprijinul administrației Trump. Rusia a atacat porturi și nave turcești Între timp, Rusia a atacat două porturi ucrainene, avariind trei nave turcești, inclusiv o navă care transporta provizii alimentare, au declarat oficiali ucraineni și un proprietar de nave. Atacul a avut loc la câteva zile după ce Moscova a amenințat că va izola Ucraina de mare.
Ucraina își prezintă răspunsul la planul de pace al SUA
Eforturile de a pune capăt războiului s-au accelerat brusc în ultimele săptămâni. Președintele Donald Trump a sugerat miercuri că o soluție ar putea fi „găsită” în curând, declarând reporterilor de la Casa Albă că „mulți oameni spun că este mai aproape decât a fost vreodată”, potrivit CNN. El a spus că „a discutat despre Ucraina în cuvinte destul de dure” cu omologii săi britanici, francezi și germani, despre care a spus că au lansat ideea ca Trump să zboare în Europa pentru o întâlnire, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în acest weekend. „Vom lua o decizie, în funcție de ce vor aduce înapoi”, a spus Trump. „Nu vrem să pierdem timpul.” Un diplomat european a descris, de asemenea, discuțiile ca „progresând rapid” pe fondul presiunii și nerăbdării continue din partea președintelui SUA. A existat o frenezie diplomatică în urma dezvăluirii, în urmă cu mai puțin de o lună, a unei propuneri de proiect în 28 de puncte, redactată de SUA și susținută de Rusia, pentru a pune capăt războiului. Planul, redus de la 28, la 20 de puncte După o serie de consultări cu Kievul și o întâlnire la Moscova, planul de 28 de puncte a fost redus la 20 de puncte, menite să fie acceptabil pentru ambele părți beligerante. Acesta se numără printre un set de trei documente în curs de negociere, alături de unul privind garanțiile de securitate și un altul privind redresarea economică. Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu este clar ce modificări, dacă este cazul, a adus Kievul documentelor în ultimul său răspuns.
Liderii europeni se mobilizează pentru o pace justă și durabilă în Ucraina
În ciuda sprijinului acordat președintelui ucrainean, care a fost supus unor presiuni puternice din partea lui Donald Trump pentru a ceda teritorii pentru a pune capăt rapid războiului, încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la problema spinoasă a transformării activelor imobilizate într-un împrumut pentru Kiev, potrivit The Guardian. Reprezentanți ai prim-ministrului britanic Keir Starmer au declarat că s-au înregistrat „progrese pozitive” pe această temă în timpul discuțiilor de criză găzduite la Downing Street cu Zelenski, președintele Franței, președintele francez Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz. În timpul întâlnirii, liderii „au subliniat necesitatea unei păci juste și durabile în Ucraina”, inclusiv „garanții de securitate solide” împotriva unor noi agresiuni rusești, a declarat Downing Street. Liderii au convenit că „acum este un moment critic” pentru Ucraina și au promis că vor intensifica sprijinul pentru Kiev și vor crește presiunea economică asupra Moscovei „pentru a pune capăt acestui război barbar”. Demonstrația de sprijin european a venit după criticile dure din partea președintelui Trump, care a declarat că este „puțin dezamăgit” de Zelenski, susținând că nu a citit propunerea SUA pentru un acord de pace. El a insistat fără dovezi că „poporul său [ucrainean] o iubește” și că președintele Rusiei, Vladimir Putin , este „de acord cu ea”.
Kellogg: Acordul de pace pentru Ucraina este foarte aproape
Keith Kellogg spune că acordul depinde de rezolvarea a două probleme principale: viitorul regiunii Donbas și centrala nucleară de la Zaporojie. „Dacă rezolvăm aceste două probleme, cred că restul lucrurilor se vor rezolva destul de bine. Suntem aproape de final”, a declarat Kellogg, conform Reuters. „Ultimii 10 metri” – cei mai dificili Kellogg, care urmează să intre în funcție în ianuarie, a afirmat că eforturile de soluționare a conflictului se află pe „ultimii 10 metri”, care sunt întotdeauna cei mai complicați. Cele două obstacole rămase vizează aspecte teritoriale – în primul rând viitorul regiunii Donbas – și viitorul centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub controlul Rusiei. Peste 2 milioane de victime în război Generalul-locotenent în rezervă, care a servit în Vietnam, Panama și Irak, a declarat că amploarea morților și rănilor cauzate de războiul din Ucraina este „îngrozitoare” și fără precedent pentru un conflict regional. Împreună, Rusia și Ucraina au suferit peste 2 milioane de victime, inclusiv morți și răniți, de la începutul războiului în februarie 2022. Rusia controlează în prezent 19,2% din Ucraina, inclusiv Crimeea (anexată în 2014), toată regiunea Luhansk, peste 80% din Donețk, aproximativ 75% din Herson și Zaporojie, precum și porțiuni din alte regiuni ucrainene. Propuneri preliminare controversate O serie de 28 de propuneri preliminare de pace ale SUA a fost divulgată luna trecută, alarmând oficialii ucraineni și europeni. Aceștia susțin că documentul cedează principalelor cereri ale Moscovei privind NATO, controlul rus asupra unei cincimi din Ucraina și restricții asupra armatei ucrainene. Conform propunerilor inițiale, centrala nucleară de la Zaporojie, ale cărei reactoare sunt în prezent oprite, ar fi repusă în funcțiune sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, iar energia electrică produsă ar fi distribuită în mod egal între Rusia și Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că a avut o convorbire telefonică „substanțială” cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și cu ginerele acestuia, Jared Kushner, de care Kremlinul se așteaptă să se ocupe în principal de redactarea unui posibil acord.
Eforturile lui Trump privind Ucraina sunt inutile. Putin nu este pregătit pentru pace
Aproape patru ani de război între Rusia și Ucraina au produs aproape patru ani de planuri de pace și aproape patru ani de negocieri eșuate. Însă, încurajat de succesul obținut în Gaza, Donald Trump a lansat săptămâna trecută un nou demers pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, scrie The Telegraph. În stilul său clasic, președintele Statelor Unite s-a bazat pe forța personalității și pe un termen limită rapid pentru a încerca să impună o pagină de puncte esențiale menite să aducă pacea. Exact ca în cazul acordului pentru Gaza, planul includea un consiliu al păcii condus de Trump, un schimb de prizonieri și finanțare globală pentru reconstrucție. Dar, spre deosebire de planul pentru Gaza, acest demers s-a lovit de un lider care nu este pregătit pentru pace. „Nu există nicio indicație că Rusia își dorește un acord”, a declarat pentru NPR Bridget Brink, fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina. „Și acesta este punctul central. Pacea cu orice preț, ceea ce pare a fi poziția noastră ca State Unite, nu este pace.” Detaliile noii inițiative au ieșit la iveală la începutul săptămânii trecute. Washingtonul, prin trimisul Steve Witkoff, lucrase împreună cu Moscova la un plan în 28 de puncte în care Ucraina ar fi cedat întreaga regiune estică Donbas Rusiei, și-ar fi limitat efectivele armate la 600 000 de militari și ar fi renunțat la aspirația de a intra în NATO, organizație care nu ar mai admite alți membri. Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina În schimb, Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina, riscând sancțiuni în cazul încălcării angajamentului. Trump a susținut cu entuziasm aceste propuneri, urmărind un nou acord care să atragă titluri și un Premiu Nobel pentru Pace. El a impus un termen limită până la Ziua Recunoștinței, oferind Kievului timp până joi, în această săptămână, pentru a accepta. Propunerile au produs șoc în Ucraina și printre aliații europeni ai acesteia, care au afirmat că un astfel de plan ar recompensa agresiunea rusă. Rezultatul a fost o avalanșă de mișcări diplomatice. Duminică, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a ajusta planul. Propunerea a provocat apoi și mai multă agitație după ce Bloomberg a dezvăluit detalii din convorbiri telefonice scurse între Witkoff și principalii consilieri ai lui Putin, în care acesta părea să îi sfătuiască pe ruși cum să îl lingușească pe președintele american. Scurgerea a inclus și un apel telefonic între Iuri Ușakov, consilierul pe politică externă al lui Putin, și Kirill Dmitriev, consilierul economic al liderului rus, apel care sugera implicarea Kremlinului în redactarea planului în 28 de puncte. Trump nu mai vrea să-l vadă pe Zelenski până la semnarea unui acord de pace Dan Driscoll, secretarul armatei americane, s-a întâlnit marți cu oficiali ruși și ucraineni la Abu Dhabi. Există discuții privind o posibilă întrevedere între Volodimir Zelenski și Trump. Președintele american a insistat marți că nu îl va întâlni pe liderul ucrainean decât atunci când un acord de pace va fi în fază finală. Observatorii familiarizați cu situația din Ucraina spun că am mai trecut prin asta de două ori în acest an. În aprilie, când „propunerea finală de pace” a lui Trump a fost urmată de unul dintre cele mai mari atacuri rusești din război, și în august, când un summit Trump Putin nu a dus nicăieri. De ce acum, s-a întrebat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Centre. „În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza la Ucraina pentru că avea mai mult timp”, a spus ea. „Al doilea factor este situația Ucrainei.” Cu Zelenski confruntându-se cu o criză de corupție în țară și cu probleme pe linia frontului, presiunea de a face compromisuri este mai mare ca oricând. Însă Putin, în contrast, a repetat în mod clar că are un set de cerințe, anexarea de teritorii, readucerea Ucrainei în sfera sa de influență și blocarea oricărei extinderi a NATO, și că acestea trebuie îndeplinite sau războiul va continua. „Poziția lui Putin este că suntem gata să încheiem războiul chiar mâine, desigur dacă ucrainenii acceptă toate cerințele noastre”, a spus Stanovaya. „Nu suntem pregătiți să facem compromisuri.”
Tensiune mondială. Unde se afla Putin în timp ce americanii anunțau că ucrainenii au acceptat propunerea de pace
Vladimir Putin a sosit în Kârgâzstan chiar în timp ce americanii anunțau că ucrainenii au acceptat oferta de pace redactată de experții SUA, potrivit Sky News. Liderul rus nu a oferit încă nicio reacție la întrebarea pe care și-o pune toată lumea, dacă Rusia va accepta și ea propunerea americană. Putin este însoțit de miniștri și oameni de afaceri, iar scopul vizitei în țara din Asia Centrală este consolidarea relațiilor bilaterale. Înainte de consulta forma documentului acceptată de ucraineni, Moscova a declarat că ar putea respinge planul de pace dacă nu satisface cerințele cheie ale președintelui rus Vladimir Putin. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că se așteaptă ca americanii să respecte cerințele formulate de Putin la summitul din Alaska,. „Pentru că, dacă spiritul și litera acordului de la Anchorage sunt șterse, pe baza înțelegerilor cheie conținute în acesta, atunci, desigur, ne vom afla într-o situație fundamental diferită”, a spus Lavrov. Planul inițial, criticat pe scară largă de ucraineni și europeni ca fiind prea pro-rus și echivalent cu o capitulare pentru Ucraina, a fost aprobat vineri de președintele rus Vladimir Putin ca o posibilă bază pentru pace. Totuși, majoritatea analiștilor consideră că ultimele modificări vor fi inacceptabile pentru Moscova. Planul inițial, în 28 de puncte, a fost revizuit la 19 puncte în urma discuțiilor dintre oficialii americani și ucraineni, care au avut loc la Geneva.
Anunț șoc. Un negociator ucrainean anunță că planul de pace inițial nu mai există
Planul de pace în 28 de puncte anunțat de SUA săptămâna trecută „nu mai există”, a declarat Oleksandr Bevz, unul dintre consilierii șefului biroului președintelui ucrainean, potrivit Sky News. Bevz a făcut parte din echipa de negocieri de la Geneva. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Oleksandr Bevz a transmis că reprezentanții Kievului au avut „discuții foarte constructive cu Statele Unite”. El a spus că secretarul de stat american Marco Rubio a susținut că a fost „cea mai productivă” întâlnire dintre Ucraina și administrația condusă de Donald Trump. Ucrainenii au analizat fiecare punct al planului propus cu SUA și după discuții au ajuns la concluzia că „în forma în care a fost văzut de toată lumea anterior, nu mai există (planul n.r.)”, a spus Oleksandr Bevz. „Unele puncte au fost eliminate, altele revizuite – niciuna dintre preocupările Ucrainei nu a rămas neabordată”, a adăugat el. Bevz a spus că „deciziile finale cu privire la cele mai sensibile probleme” vor fi luate de Volodimir Zelenski și președintele Trump. Ce spun rușii despre modificările aduse proiectului Iuri Ușakov, un reprezentant al Kremlinului, a avut luni o primă reacție privind propunerile europenilor legate de planul de pace. Sunt „complet neconstructive”, a spus un consilier referindu-se la poziția europenilor care sprijină Ucraina. În schimb, multe dintre propunerile americane par acceptabile pentru ruși. La prima vedere, actualizarea europeană nu funcționează pentru Rusia, a mai spus Ușakov. „Multe” dintre prevederile planului inițial al SUA trimis la Kiev săptămâna trecută par acceptabile, în timp ce alte prevederi necesită discuții detaliate, a adăugat el. Există „unele semnale”, dar încă nu există un acord definitiv privind organizarea de discuții între reprezentanții Rusiei și ai SUA în persoană, a mai spus Ușakov. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul în 28 de puncte al SUA, în special cu privire la concesiile teritoriale ale Ucrainei și la reducerea dimensiunii forțelor sale armate. După discuțiile de duminică de la Geneva, SUA și Ucraina au anunțat că au elaborat un „cadru de pace actualizat”.