Trump despre pacea din Ucraina: Suntem mai aproape acum decât am fost vreodată
Președintele Donald Trump a participat luni la o ceremonie de decernare a unor medalii în Biroul Oval. El a început prin a vorbi despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. „Cred că suntem mai aproape acum decât am fost vreodată”, a spus Trump. El a dezvăluit că a avut o discuție cu liderii europeni. „Am avut o conversație foarte bună acum o oră cu liderii europeni pe tema războiului cu Rusia și Ucraina. Am avut o discuție foarte bună, lucrurile par să meargă bine, dar spunem asta de mult timp”, a explicat Trump adăugând că lucrurile „merg destul de bine”. Donald Trump s-a referit la negocierile la care participă oficiali americani și europeni, inclusiv ucraineni. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, și ei vor să pună capăt. În acest moment, Rusia vrea să pună capăt. Problema este că toți vor să pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că funcționează… o discuție foarte bună”, a precizat Donald Trump. Discuțiile de pace au loc la Berlin.
Negrescu, despre discuțiile de pace de la Berlin: Moment decisiv pentru securitatea României
Discuțiile de pace dintre Statele Unite și Ucraina, cu participarea liderilor europeni, gãzduite la Berlin, marcheazã „o etapã importantã într-un conflict care a pus la încercare securitatea și reziliența întregii Europe”, spune europarlamentarul PSD, Victor Negrescu. Faptul cã dialogul avanseazã este un semn „necesar și încurajator”. „Existã motive de speranțã. În același timp, este esențial ca orice acord sã fie solid, echitabil și orientat spre viitor, nu o soluție temporarã care riscã sã creeze noi instabilitãți, inclusiv pentru perspectiva investițiilor în țara noastrã”, afirmă Negrescu. Pentru România, sunt câteva obiective pe care vicepreședintele PE le consideră fundamentale: Marea Neagrã trebuie sã rãmânã un spațiu sigur, deschis și protejat, cu o prezențã aliatã consolidatã, Republica Moldova are nevoie de stabilitate, garanții de securitate și un parcurs european clar, fãrã riscul de a fi împinsã într-o zonã gri. Alegerile libere și democrația trebuie apãrate ferm de ingerințe externe. „România are un interes direct și legitim în aceste discuții, ca stat de frontierã al Uniunii Europene și al NATO și ca actor responsabil în regiune. Orice demers care aduce pace trebuie susținut atâta timp cât nu conduce la compromisuri privind securitatea și valorile democratice ale României. Pacea durabilã înseamnã mai mult decât încetarea focului. Înseamnã siguranțã, stabilitate și respect pentru voința cetãțenilor”, mai spune Victor Negrescu.
Pacea nu este departe, afirmă Erdogan la întoarcerea de la întâlnirea cu Putin
„Pacea nu este departe, vedem asta”, a declarat Erdogan reporterilor la întoarcerea din Turkmenistan. Aici s-a întâlnit cu Putin pentru a evalua „eforturile cuprinzătoare de pace menite să pună capăt războiului”, transmite Reuters. Erdogan propune armistițiu limitat Erdogan i-a spus vineri lui Putin că un armistițiu limitat în război, axat în special pe obiectivele energetice și porturi, ar putea fi benefic. „Marea Neagră nu ar trebui să fie văzută ca un câmp de luptă. O astfel de situație ar dăuna doar Rusiei și Ucrainei”, a declarat Erdogan în comentariile publicate sâmbătă de biroul său. „Toată lumea are nevoie de navigație sigură” „Toată lumea are nevoie de navigație sigură în Marea Neagră. Acest lucru trebuie asigurat”, a subliniat președintele turc. Turcia și-a reiterat disponibilitatea de a sprijini eforturile de pace, potrivit unui comunicat emis vineri de biroul lui Erdogan. Planuri de discuții cu Trump „După această întâlnire cu Putin, sperăm să avem ocazia să discutăm planul de pace și cu președintele american Trump”, a declarat Erdogan. Președintele turc speră să medieze între Rusia și Ucraina cu sprijinul administrației Trump. Rusia a atacat porturi și nave turcești Între timp, Rusia a atacat două porturi ucrainene, avariind trei nave turcești, inclusiv o navă care transporta provizii alimentare, au declarat oficiali ucraineni și un proprietar de nave. Atacul a avut loc la câteva zile după ce Moscova a amenințat că va izola Ucraina de mare.
Ucraina își prezintă răspunsul la planul de pace al SUA
Eforturile de a pune capăt războiului s-au accelerat brusc în ultimele săptămâni. Președintele Donald Trump a sugerat miercuri că o soluție ar putea fi „găsită” în curând, declarând reporterilor de la Casa Albă că „mulți oameni spun că este mai aproape decât a fost vreodată”, potrivit CNN. El a spus că „a discutat despre Ucraina în cuvinte destul de dure” cu omologii săi britanici, francezi și germani, despre care a spus că au lansat ideea ca Trump să zboare în Europa pentru o întâlnire, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în acest weekend. „Vom lua o decizie, în funcție de ce vor aduce înapoi”, a spus Trump. „Nu vrem să pierdem timpul.” Un diplomat european a descris, de asemenea, discuțiile ca „progresând rapid” pe fondul presiunii și nerăbdării continue din partea președintelui SUA. A existat o frenezie diplomatică în urma dezvăluirii, în urmă cu mai puțin de o lună, a unei propuneri de proiect în 28 de puncte, redactată de SUA și susținută de Rusia, pentru a pune capăt războiului. Planul, redus de la 28, la 20 de puncte După o serie de consultări cu Kievul și o întâlnire la Moscova, planul de 28 de puncte a fost redus la 20 de puncte, menite să fie acceptabil pentru ambele părți beligerante. Acesta se numără printre un set de trei documente în curs de negociere, alături de unul privind garanțiile de securitate și un altul privind redresarea economică. Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu este clar ce modificări, dacă este cazul, a adus Kievul documentelor în ultimul său răspuns.
Liderii europeni se mobilizează pentru o pace justă și durabilă în Ucraina
În ciuda sprijinului acordat președintelui ucrainean, care a fost supus unor presiuni puternice din partea lui Donald Trump pentru a ceda teritorii pentru a pune capăt rapid războiului, încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la problema spinoasă a transformării activelor imobilizate într-un împrumut pentru Kiev, potrivit The Guardian. Reprezentanți ai prim-ministrului britanic Keir Starmer au declarat că s-au înregistrat „progrese pozitive” pe această temă în timpul discuțiilor de criză găzduite la Downing Street cu Zelenski, președintele Franței, președintele francez Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz. În timpul întâlnirii, liderii „au subliniat necesitatea unei păci juste și durabile în Ucraina”, inclusiv „garanții de securitate solide” împotriva unor noi agresiuni rusești, a declarat Downing Street. Liderii au convenit că „acum este un moment critic” pentru Ucraina și au promis că vor intensifica sprijinul pentru Kiev și vor crește presiunea economică asupra Moscovei „pentru a pune capăt acestui război barbar”. Demonstrația de sprijin european a venit după criticile dure din partea președintelui Trump, care a declarat că este „puțin dezamăgit” de Zelenski, susținând că nu a citit propunerea SUA pentru un acord de pace. El a insistat fără dovezi că „poporul său [ucrainean] o iubește” și că președintele Rusiei, Vladimir Putin , este „de acord cu ea”.
Kellogg: Acordul de pace pentru Ucraina este foarte aproape
Keith Kellogg spune că acordul depinde de rezolvarea a două probleme principale: viitorul regiunii Donbas și centrala nucleară de la Zaporojie. „Dacă rezolvăm aceste două probleme, cred că restul lucrurilor se vor rezolva destul de bine. Suntem aproape de final”, a declarat Kellogg, conform Reuters. „Ultimii 10 metri” – cei mai dificili Kellogg, care urmează să intre în funcție în ianuarie, a afirmat că eforturile de soluționare a conflictului se află pe „ultimii 10 metri”, care sunt întotdeauna cei mai complicați. Cele două obstacole rămase vizează aspecte teritoriale – în primul rând viitorul regiunii Donbas – și viitorul centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub controlul Rusiei. Peste 2 milioane de victime în război Generalul-locotenent în rezervă, care a servit în Vietnam, Panama și Irak, a declarat că amploarea morților și rănilor cauzate de războiul din Ucraina este „îngrozitoare” și fără precedent pentru un conflict regional. Împreună, Rusia și Ucraina au suferit peste 2 milioane de victime, inclusiv morți și răniți, de la începutul războiului în februarie 2022. Rusia controlează în prezent 19,2% din Ucraina, inclusiv Crimeea (anexată în 2014), toată regiunea Luhansk, peste 80% din Donețk, aproximativ 75% din Herson și Zaporojie, precum și porțiuni din alte regiuni ucrainene. Propuneri preliminare controversate O serie de 28 de propuneri preliminare de pace ale SUA a fost divulgată luna trecută, alarmând oficialii ucraineni și europeni. Aceștia susțin că documentul cedează principalelor cereri ale Moscovei privind NATO, controlul rus asupra unei cincimi din Ucraina și restricții asupra armatei ucrainene. Conform propunerilor inițiale, centrala nucleară de la Zaporojie, ale cărei reactoare sunt în prezent oprite, ar fi repusă în funcțiune sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, iar energia electrică produsă ar fi distribuită în mod egal între Rusia și Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că a avut o convorbire telefonică „substanțială” cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și cu ginerele acestuia, Jared Kushner, de care Kremlinul se așteaptă să se ocupe în principal de redactarea unui posibil acord.
Eforturile lui Trump privind Ucraina sunt inutile. Putin nu este pregătit pentru pace
Aproape patru ani de război între Rusia și Ucraina au produs aproape patru ani de planuri de pace și aproape patru ani de negocieri eșuate. Însă, încurajat de succesul obținut în Gaza, Donald Trump a lansat săptămâna trecută un nou demers pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, scrie The Telegraph. În stilul său clasic, președintele Statelor Unite s-a bazat pe forța personalității și pe un termen limită rapid pentru a încerca să impună o pagină de puncte esențiale menite să aducă pacea. Exact ca în cazul acordului pentru Gaza, planul includea un consiliu al păcii condus de Trump, un schimb de prizonieri și finanțare globală pentru reconstrucție. Dar, spre deosebire de planul pentru Gaza, acest demers s-a lovit de un lider care nu este pregătit pentru pace. „Nu există nicio indicație că Rusia își dorește un acord”, a declarat pentru NPR Bridget Brink, fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina. „Și acesta este punctul central. Pacea cu orice preț, ceea ce pare a fi poziția noastră ca State Unite, nu este pace.” Detaliile noii inițiative au ieșit la iveală la începutul săptămânii trecute. Washingtonul, prin trimisul Steve Witkoff, lucrase împreună cu Moscova la un plan în 28 de puncte în care Ucraina ar fi cedat întreaga regiune estică Donbas Rusiei, și-ar fi limitat efectivele armate la 600 000 de militari și ar fi renunțat la aspirația de a intra în NATO, organizație care nu ar mai admite alți membri. Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina În schimb, Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina, riscând sancțiuni în cazul încălcării angajamentului. Trump a susținut cu entuziasm aceste propuneri, urmărind un nou acord care să atragă titluri și un Premiu Nobel pentru Pace. El a impus un termen limită până la Ziua Recunoștinței, oferind Kievului timp până joi, în această săptămână, pentru a accepta. Propunerile au produs șoc în Ucraina și printre aliații europeni ai acesteia, care au afirmat că un astfel de plan ar recompensa agresiunea rusă. Rezultatul a fost o avalanșă de mișcări diplomatice. Duminică, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a ajusta planul. Propunerea a provocat apoi și mai multă agitație după ce Bloomberg a dezvăluit detalii din convorbiri telefonice scurse între Witkoff și principalii consilieri ai lui Putin, în care acesta părea să îi sfătuiască pe ruși cum să îl lingușească pe președintele american. Scurgerea a inclus și un apel telefonic între Iuri Ușakov, consilierul pe politică externă al lui Putin, și Kirill Dmitriev, consilierul economic al liderului rus, apel care sugera implicarea Kremlinului în redactarea planului în 28 de puncte. Trump nu mai vrea să-l vadă pe Zelenski până la semnarea unui acord de pace Dan Driscoll, secretarul armatei americane, s-a întâlnit marți cu oficiali ruși și ucraineni la Abu Dhabi. Există discuții privind o posibilă întrevedere între Volodimir Zelenski și Trump. Președintele american a insistat marți că nu îl va întâlni pe liderul ucrainean decât atunci când un acord de pace va fi în fază finală. Observatorii familiarizați cu situația din Ucraina spun că am mai trecut prin asta de două ori în acest an. În aprilie, când „propunerea finală de pace” a lui Trump a fost urmată de unul dintre cele mai mari atacuri rusești din război, și în august, când un summit Trump Putin nu a dus nicăieri. De ce acum, s-a întrebat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Centre. „În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza la Ucraina pentru că avea mai mult timp”, a spus ea. „Al doilea factor este situația Ucrainei.” Cu Zelenski confruntându-se cu o criză de corupție în țară și cu probleme pe linia frontului, presiunea de a face compromisuri este mai mare ca oricând. Însă Putin, în contrast, a repetat în mod clar că are un set de cerințe, anexarea de teritorii, readucerea Ucrainei în sfera sa de influență și blocarea oricărei extinderi a NATO, și că acestea trebuie îndeplinite sau războiul va continua. „Poziția lui Putin este că suntem gata să încheiem războiul chiar mâine, desigur dacă ucrainenii acceptă toate cerințele noastre”, a spus Stanovaya. „Nu suntem pregătiți să facem compromisuri.”
Tensiune mondială. Unde se afla Putin în timp ce americanii anunțau că ucrainenii au acceptat propunerea de pace
Vladimir Putin a sosit în Kârgâzstan chiar în timp ce americanii anunțau că ucrainenii au acceptat oferta de pace redactată de experții SUA, potrivit Sky News. Liderul rus nu a oferit încă nicio reacție la întrebarea pe care și-o pune toată lumea, dacă Rusia va accepta și ea propunerea americană. Putin este însoțit de miniștri și oameni de afaceri, iar scopul vizitei în țara din Asia Centrală este consolidarea relațiilor bilaterale. Înainte de consulta forma documentului acceptată de ucraineni, Moscova a declarat că ar putea respinge planul de pace dacă nu satisface cerințele cheie ale președintelui rus Vladimir Putin. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că se așteaptă ca americanii să respecte cerințele formulate de Putin la summitul din Alaska,. „Pentru că, dacă spiritul și litera acordului de la Anchorage sunt șterse, pe baza înțelegerilor cheie conținute în acesta, atunci, desigur, ne vom afla într-o situație fundamental diferită”, a spus Lavrov. Planul inițial, criticat pe scară largă de ucraineni și europeni ca fiind prea pro-rus și echivalent cu o capitulare pentru Ucraina, a fost aprobat vineri de președintele rus Vladimir Putin ca o posibilă bază pentru pace. Totuși, majoritatea analiștilor consideră că ultimele modificări vor fi inacceptabile pentru Moscova. Planul inițial, în 28 de puncte, a fost revizuit la 19 puncte în urma discuțiilor dintre oficialii americani și ucraineni, care au avut loc la Geneva.
Anunț șoc. Un negociator ucrainean anunță că planul de pace inițial nu mai există
Planul de pace în 28 de puncte anunțat de SUA săptămâna trecută „nu mai există”, a declarat Oleksandr Bevz, unul dintre consilierii șefului biroului președintelui ucrainean, potrivit Sky News. Bevz a făcut parte din echipa de negocieri de la Geneva. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Oleksandr Bevz a transmis că reprezentanții Kievului au avut „discuții foarte constructive cu Statele Unite”. El a spus că secretarul de stat american Marco Rubio a susținut că a fost „cea mai productivă” întâlnire dintre Ucraina și administrația condusă de Donald Trump. Ucrainenii au analizat fiecare punct al planului propus cu SUA și după discuții au ajuns la concluzia că „în forma în care a fost văzut de toată lumea anterior, nu mai există (planul n.r.)”, a spus Oleksandr Bevz. „Unele puncte au fost eliminate, altele revizuite – niciuna dintre preocupările Ucrainei nu a rămas neabordată”, a adăugat el. Bevz a spus că „deciziile finale cu privire la cele mai sensibile probleme” vor fi luate de Volodimir Zelenski și președintele Trump. Ce spun rușii despre modificările aduse proiectului Iuri Ușakov, un reprezentant al Kremlinului, a avut luni o primă reacție privind propunerile europenilor legate de planul de pace. Sunt „complet neconstructive”, a spus un consilier referindu-se la poziția europenilor care sprijină Ucraina. În schimb, multe dintre propunerile americane par acceptabile pentru ruși. La prima vedere, actualizarea europeană nu funcționează pentru Rusia, a mai spus Ușakov. „Multe” dintre prevederile planului inițial al SUA trimis la Kiev săptămâna trecută par acceptabile, în timp ce alte prevederi necesită discuții detaliate, a adăugat el. Există „unele semnale”, dar încă nu există un acord definitiv privind organizarea de discuții între reprezentanții Rusiei și ai SUA în persoană, a mai spus Ușakov. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul în 28 de puncte al SUA, în special cu privire la concesiile teritoriale ale Ucrainei și la reducerea dimensiunii forțelor sale armate. După discuțiile de duminică de la Geneva, SUA și Ucraina au anunțat că au elaborat un „cadru de pace actualizat”.
Planul european de pace a fost publicat. Textul integral al contrapropunerii europene la planul de pace al SUA-Rusia pentru Ucraina
Documentul, cunoscut drept contrapropunerea „E3”, răspunde punct cu punct planului în 28 de puncte al administrației Trump, considerat de mulți politicieni occidentali ca fiind prea favorabil Moscovei. Conform planului european, Rusia „va fi reintegrată treptat în economia globală”. Planul adaugă că țara ar putea reintra în G8. Acordul prevede, de asemenea, că „efectivul armatei ucrainene va fi limitat la 800 000 de soldați în timp de pace”. Propunerea SUA-Rusia solicita o limită de 600 000 de soldați. Planul în 28 de puncte elaborat de americani și ruși cere Ucrainei să renunțe la vaste teritorii, inclusiv la teritorii care nici măcar nu au fost cucerite de forțele ruse. Contrapropunerea europeană prevede că „negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la linia de contact” sau linia frontului. Europenii doresc ca activele suverane ale Rusiei să rămână înghețate până când Moscova va plăti despăgubiri pentru daunele imense pe care le-a cauzat de la invazia sa pe scară largă. Planul European complet 1. Suveranitatea Ucrainei urmează să fie reconfirmată. 2. Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate. (Punctul 3 din planul SUA este șters. Acolo se preciza „Se va stabili așteptarea ca Rusia să nu își mai invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”) 4. După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și pentru a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să mărească oportunitățile de conectivitate și de viitoare oportunități economice. 5. Ucraina va primi garanții de securitate solide. 6. Dimensiunea armatei Ucrainei va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace. 7. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, consens care nu există. 8. NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina, în timp de pace. 9. Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia. 10. Garanție americană care reflectă Articolul 5 a. Statele Unite vor primi compensații pentru această garanție. b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția. c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar coordonat și robust, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere pentru noul teritoriu și toate celelalte beneficii din cadrul acestui acord vor fi retrase. 11. Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, în timp ce acest lucru este evaluat. 12. Pachet global solid de reconstrucție pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la: a. Crearea unui Fond de Dezvoltare a Ucrainei pentru a investi în industrii cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și eforturi în domeniul inteligenței artificiale. b. Statele Unite vor face parteneriat cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera în comun infrastructura de gaze a Ucrainei, care include conductele și facilitățile de stocare. c. Un efort comun de reconstrucție a zonelor afectate de război, pentru a reface, reconstrui și moderniza orașele și zonele rezidențiale. d. Dezvoltare de infrastructură. e. Exploatarea resurselor minerale și naturale. f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a furniza finanțare în vederea accelerării acestor eforturi. 13. Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală. a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și convenită în etape și de la caz la caz. b. Statele Unite vor încheia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung pentru a urmări dezvoltarea reciprocă în domeniile energiei, resurselor naturale, infrastructurii, inteligenței artificiale, centrelor de date, pământurilor rare, proiectelor comune în Arctica, precum și diverse alte oportunități corporative reciproc avantajoase. c. Rusia va fi invitată să revină în G8. 14. Ucraina va fi pe deplin reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin activele suverane rusești, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele aduse Ucrainei. 15. Va fi creat un grup operativ comun de securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și europenilor, pentru a promova și a aplica toate prevederile acestui acord. 16. Rusia va consacra legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina. 17. Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele de neproliferare și control nuclear, inclusiv Fair Start. 18. Ucraina este de acord să rămână stat nenuclear în cadrul TNP (Tratatul de neproliferare nucleară). 19. Centrala nucleară de la Zaporijjia va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită în mod echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina. 20. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice. 21. Teritorii Ucraina se angajează să nu își recupereze teritoriul suveran ocupat prin mijloace militare. Negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la Linia de Contact. 22. Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale au fost convenite, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu schimbe aceste aranjamente prin forță. Orice garanții de securitate nu se vor aplica în cazul unei încălcări a acestei obligații. 23. Rusia nu va împiedica utilizarea de către Ucraina a fluviului Nipru în scopuri comerciale, iar vor fi încheiate acorduri pentru ca transporturile de cereale să se poată desfășura liber prin Marea Neagră. 24. Va fi înființat un comitet umanitar pentru a rezolva problemele rămase deschise: a. Toți prizonierii rămași și toate corpurile neidentificate vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”. b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi returnați, inclusiv copiii. c. Va exista un program de reunificare a familiilor. d. Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 25. Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace. 26. Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 27. Acest acord va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea sa. 28. Odată ce toate părțile își dau acordul asupra acestui memorandum, un încetare a focului va intra