Rusia pregătește terenul pentru respingerea planului de pace
Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei. „Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW. Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”. Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina. Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.
Au dat-o la pace! Anunț de ultim moment despre procesul deschis de Asociația lui Novak Djokovic împotriva ITIA
După ce Asociația Jucătorilor Profesioniști de Tenis (PTPA) a deschis un proces colectiv împotriva forurile de conducere ale tenisului, una dintre părțile implicate este foarte aproape de a ajunge la o înțelegere cu organizația fondată de Novak Djokovic. Asociația lui Novak Djokovic a dat în judecată, în urmă cu 8 luni, cele mai importante organisme din tenisul mondial, respectiv Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA), Asociația Tenismenilor Profesioniști (ATP), Asociația Tenisului Feminin (WTA) și Federația Internațională de Tenis (ITF), procesul fiind extins în septembrie împotriva celor patru turnee de Grand Slam (Australian Open, Roland Garros, Wimbledon și US Open). PTPA a depus o plângere de 163 de pagini, în care acuză ITIA, organismul ce a suspendat-o pe Simona Halep pentru dopaj, că „arată o ignoranță flagrantă față de bunăstarea jucătorilor”. De asemenea, ATP și WTA sunt acuzate că acționează precum un „cartel” care încearcă să obțină monopolul absolut. Asociația lui Novak Djokovic o dă la pace cu Tennis Australia, una dintre organizațiile implicate în procesul colectiv Una dintre organizațiile implicate în procesul colectiv deschis de Asociația lui Novak Djokovic, Tennis Australia, a decis să gestioneze separat conflictul. Avocații PTPA au solicitat Curții Districtuale din New York să suspende termenele împotriva federației australiene, care organizează primul Grand Slam al anului, Australian Open: „Părțile reclamante și Tennis Australia se află în discuții bilaterale substanțiale și productive privind o eventuală înțelegere și consideră că un acord în privința pretențiilor împotriva Tennis Australia este foarte probabil în viitorul apropiat. În consecință, părțile reclamante și Tennis Australia solicită respectuos instanței suspendarea tuturor procedurilor și termenelor care privesc Tennis Australia, până la finalizarea acordului”, se arată în dosar. ATP respinge ferm acuzațiile PTPA Potrivit publicației The First Serve, ITF a discutat vineri, într-o ședință de șapte ore și jumătate, mai multe subiecte, inclusiv negocierile în curs dintre Tennis Australia și PTPA. Cele mai multe dintre doleanțele PTPA se referă la îngrijorările privind calendarul competițional și diferențele mari de premii în bani. În schimb, ca reacție la poziția PTPA, ATP a emis un comunicat în respinge acuzațiile, refuzând orice negociere cu Asociația lui Novak Djokovic:„Respingem ferm premisa acuzațiilor PTPA, considerăm că acest caz este complet lipsit de fundament și ne vom apăra poziția cu fermitate. ATP rămâne angajată să lucreze în interesul jocului pentru creșterea continuă, stabilitatea financiară și cel mai bun viitor posibil pentru jucători, turnee și fani”, a transmis forul care conduce tenisul profesionist masculin.
Trump, întrebat dacă planul de pace pentru Ucraina este oferta finală: Nu, nici pe departe
În fața Casei Albe, președintele SUA a fost întrebat de jurnaliști dacă planul în 28 de puncte este „oferta finală” pentru Ucraina. „Nu, nici pe departe”, a răspuns el. El a adăugat: „Ne-am dori să obținem pacea, care ar fi trebuit să se instaureze cu mult timp în urmă. Războiul dintre Ucraina și Rusia nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Dacă aș fi fost președinte, acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată. Încercăm să punem capăt conflictului. Într-un fel sau altul, trebuie să punem capăt conflictului”. Răspunzând la o altă întrebare, el a continuat: „Atunci poate continua să lupte din răsputeri”, dar nu este clar la cine se referă, scrie Sky News. Anterior, când se afla în Biroul Oval împreună cu primarul ales al New York-ului, Zohran Mamdani, Trump a spus că Zelenski „va trebui să aprecieze” planul. „Credem că avem o soluție pentru a obține pacea. El va trebui să o aprobe”, a adăugat președintele SUA în Biroul Oval.
Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.
Negrescu: Planul de pace pentru Ucraina trebuie să includă garanții reale de securitate
Negrescu subliniază că orice inițiativă care poate apropia sfârșitul războiului trebuie analizată cu seriozitate, dar pacea trebuie să fie durabilă și să nu vină cu prețul slăbirii suveranității Ucrainei. Negrescu: Pacea nu trebuie să slăbească suveranitatea Ucrainei Obiectivul comun al țărilor democratice este ca pacea să fie durabilă. Totodată, să nu vină cu prețul slăbirii suveranității Ucrainei sau al securității europene. Eforturile administrației americane sunt lăudabile, spune Negrescu. Orice plan trebuie să includă garanții reale de securitate, să respecte dreptul internațional. De asemenea, să evite concesiile unilaterale care ar putea crea precedente periculoase pentru întreaga regiune. Negrescu: Europa și România trebuie să fie parte activă în proces Europa și România trebuie să fie parte activă în acest proces. Securitatea noastră comună depinde de modul în care gestionăm acest moment, subliniază europarlamentarul. România și Uniunea Europeană au susținut constant dreptul Ucrainei de a decide asupra propriului viitor și vor continua să sprijine împreună cu Statele Unite o soluție care aduce pace, dar și stabilitate pe termen lung. O pace negociată cu responsabilitate O pace negociată cu responsabilitate, împărtășită și garantată de parteneri, poate oferi șansa reală la reconstrucție și securitate durabilă, consideră Negrescu. Blocul democratic transatlantic trebuie să rămână unit și ferm. Pacea trebuie să fie un angajament care protejează oamenii și valorile noastre comune, conchide europarlamentarul. Ultimatum pentru Zelenski Președintele american Donald Trump i-a dat un ultimatum lui Zelenski. Liderul ucrainean are șase zile să accepte planul de pace propus de Washington. Termenul limită este joi, 27 noiembrie, de Ziua Recunoștinței americane.
Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1335. Dezvăluiri Financial Times: Trump i-a cerut lui Zelenski să accepte propunerile lui Putin, altfel țara sa va fi distrusă
Războiul din Ucraina a intrat luni, 20 octombrie 2025, în a 1.335-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dezvăluiri incredibile făcute de Financial Times, potrivit cărora președintele american Donald Trump l-a îndemnat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la întâlnirea avută, vineri, la Casa Albă, să accepte termenii propuși de Vladimir Putin pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. În caz contrar, i-a spus Trump, liderul de la Kremlin ar fi amenințat că va „distruge” Ucraina. A doua ceartă teribilă la Casa Albă FT scrie că Putin nu mai are răbdare și a amenințat Ucraina, dacă nu îi acceptă propunerile pentru încheierea războiului. Se întâmplă totul în condițiile în care Rusia și-a diminuat pretențiile față de cele formulate la summitul Trump-Putin, din august, în Alaska, arată sursa citată. Zelenski a venit la Casa Albă mai degrabă pentru a cere noi arme, în special rachete de croazieră Tomahawk, decât pentru a căuta cu Trump o soluție de încheiere a războiului, notează FT. Președintele american i-a refuzat toate cererile și discuția lor s-a transformat „într-o ceartă cu strigăte, în care Trump înjura constant”, scrie Financial Times, citând surse care au cunoștință de modul în care s-a desfășurat întâlnirea. Ultima propunere a lui Putin Trump i-a cerut lui Zelenski să predea Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. Trupele ruse o controlează complet pe cea din urmă și undeva la 85% din prima. La summitul pe care Trump și Putin l-au avut în august, președintele rus ar fi propus ca Ucraina să se retragă complet din Donbas și, în schimb, Rusia să înghețe restul liniei frontului. Dar, în ultima discuție telefonică pe care Trump a avut-o cu Putin, joi, înaintea întâlnirii de vineri cu Zelenski, președintele rus ar fi făcut un pas înapoi și ar fi sugerat să restituie Ucrainei mici porțiuni ocupate de trupele ruse în provinciile sudice Herson și Zaporojie, în schimbul controlului complet rusesc în Donbas, potrivit Financial Times. Din câte se pare, Zelenski ar fi reușit să-l convingă pe Trump să revină la susținerea înghețării actualei linii a frontului, notează aceeași publicație, idee ce pare confirmată de mesajul postat de președintele american pe Truth Social după întâlnire. „Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt. Să-i lăsăm pe amândoi să revendice victoria. Să lăsăm istoria să decidă”, a indicat președintele Trump în mesajul său, în care i-a mai îndemnat pe Putin și pe Zelenski să încheie un acord și să oprească vărsarea de sânge. În spatele ușilor închise, potrivit Financial Times, Trump i-a spus lui Zelenski că „pierde războiul” și că „fie ajunge la un acord, fie se expune distrugerii țării sale. Dacă Putin vrea, te va distruge!”. Zelenski, discurs schimbat după revenirea în Europa Alte trei surse europene informate despre întâlnire au confirmat că Trump a petrecut o mare parte din reuniune „ținându-i prelegeri lui Zelenski, repetând argumentele lui Putin despre conflict și îndemnându-l să accepte propunerea rușilor”. După întâlnirea cu Trump, președintele ucrainean a declarat presei că atât el, cât și omologul său american au fost de acord asupra necesității „diminuării tensiunilor cu Rusia”. Însă, revenit de la Washington, Zelenski și-a schimbat discursul și le-a cerut susținătorilor săi europeni „să ia măsuri decisive împotriva Rusiei”. De asemenea, el a anunțat că diplomația ucraineană lucrează „la pregătirea unei noi reuniuni a Coaliției de Voință”, ce reunește țările europene care ajută militar Ucraina și sunt dispuse să-i ofere garanții de securitate post-război. „În Europa, avem nevoie de poziții comune și ferme. Și le vom avea”, a indicat Zelenski. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Războiul din Ucraina, ziua 1334. Un atac în masă rusesc asupra unei instalații / Trump i-ar fi spus lui Zelenski să accepte condițiile lui Putin
Trump i-ar fi spus lui Zelenski să accepte condițiile lui Putin: Acceptă condițiile Moscovei sau așteaptă-te la distrugere Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-ar fi spus omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de vineri de la Washington, să accepte condițiile Moscovei pentru încheierea războiului sau să fie „distrus” de Rusia, a relatat Financial Times duminică, citând surse, scrie Baha. Întâlnirea dintre cei doi lideri a fost descrisă ca tensionată, Trump „într-un limbaj vulgar continuu”. El ar fi „aruncat la o parte” hărțile cu liniile frontului din Ucraina și i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze regiunea Donbas, din estul țării, susținând ulterior ideea de a încheia conflictul de-a lungul actualelor linii de control. Un atac în masă rusesc asupra unei instalații de cărbune a prins aproape 200 de mineri în subteran Rusia a lansat un atac la scară largă împotriva unei mine de cărbune din regiunea Dnipropetrovsk pe 19 octombrie, blocând 192 de angajați în subteran, a relatat compania energetică ucraineană DTEK. Atacul marchează al patrulea atac la scară largă asupra întreprinderilor de cărbune DTEK în ultimele două luni, a anunțat compania . În momentul grevei, 192 de mineri se aflau în subteranul întreprinderii, a declarat DTEK. A fost efectuată o evacuare pentru a-i aduce pe angajați la suprafață. Compania a anunțat ulterior că toți cei 192 de angajați au fost readuși în siguranță la suprafață. Niciunul dintre mineri nu a fost rănit. „Va lua ceva” – Trump spune că Putin a „câștigat” teritoriu în Ucraina Președintele rus Vladimir Putin a „câștigat anumite proprietăți” în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei și ar trebui să fie de așteptat să preia teritoriul ucrainean ca parte a unui acord de pace, a declarat președintele american Donald Trump într-un interviu acordat Fox News, difuzat pe 19 octombrie. Interviul a fost înregistrat cu câteva zile mai devreme, imediat după conversația telefonică a sa cu Putin, pe 16 octombrie. Apelul a avut loc înainte de întâlnirea lui Trump de la Casa Albă cu președintele Volodimir Zelenski – discuții care s-au încheiat cu dezamăgire pentru delegația ucraineană, fără nicio promisiune privind rachetele Tomahawk . Înainte de apelul cu Putin, Trump adoptase un ton mai dur față de Rusia în comentariile publice. Însă, în comentariile adresate gazdei Fox News, Maria Bartiromo, care a întrebat dacă Putin ar accepta un acord de pace fără concesii teritoriale, Trump a fost nepăsător în ceea ce privește pierderea teritoriilor ucrainene. „Ei bine, o să ia ceva”, a spus Trump. „Adică, s-au luptat și, ăă, are o mulțime de proprietăți. Adică, știi, a câștigat anumite proprietăți, dacă spui asta, a câștigat anumite proprietăți.” UE dorește să-și extindă competențele pentru a aborda navele flotei fantomă a Rusiei, potrivit unui document UE dorește să-și extindă competențele blocului pentru a aborda navele flotei fantomă a Rusiei în scopul efectuării de inspecții, potrivit unui document pregătit pentru reuniunea de luni a miniștrilor de externe ai UE și consultat de POLITICO. Gigantica uzină de gaz din Rusia suspendă aprovizionarea din Kazahstan după atacul cu drone ucrainene Uzina de procesare a gazului din Orenburg, cea mai mare instalație de acest gen din lume, a fost nevoită să suspende aprovizionarea cu gaz din Kazahstan după un atac cu drone ucrainene, a declarat duminică ministerul energiei din Kazahstan. Guvernatorul regional al regiunii Orenburg, Yevgeny Solntsev, a declarat duminică că uzina a fost parțial avariată și că atacul cu drone a provocat un incendiu într-un atelier al uzinei. Incendiul a fost stins ulterior, a raportat mass-media rusă Kommersant, citând operatorul. Dronele ucrainene au lovit peste noapte o importantă uzină de prelucrare a gazelor din sudul Rusiei, provocând un incendiu Uzina din Orenburg, administrată de gigantul gazier de stat Gazprom și situată într-o regiune cu același nume, lângă granița cu Kazahstanul, face parte dintr-un complex de producție și prelucrare care este una dintre cele mai mari instalații de acest gen din lume, cu o capacitate anuală de 45 de miliarde de metri cubi. Oligarhul rus exilat: Putin i-a transmis lui Trump semnalul că este pregătit pentru un acord privind Ucraina Oligarhul rus exilat Mihail Hodorkovski a afirmat că Vladimir Putin îi transmite semnalul că este pregătit să încheie un acord privind Ucraina cu Donald Trump. Soldat ucrainean și mare maestru câștigă medalia de aur la Campionatul European de Șah pe Echipe Soldatul ucrainean și mare maestru de șah Ihor Kovalenko a câștigat medalia de aur individuală la Campionatul European de Șah pe Echipe, a raportat The Guardian pe 18 octombrie, citând organizatorii turneului. Forțele ruse continuă să avanseze pe mai multe linii de front din Ucraina Forțele ruse continuă să avanseze pe mai multe porțiuni ale lungii linii de front din Ucraina, în ciuda unui nou apel al președintelui american Donald Trump pentru încetarea luptelor de-a lungul liniilor existente. Ambele părți „ar trebui să se oprească acolo unde se află”, a declarat Trump vineri pe rețelele de socializare, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky la Washington DC. Ucraina nu poate câștiga războiul cu Rusia și ar trebui să negocieze condițiile de pace Ucraina nu poate câștiga războiul cu Rusia și ar trebui să negocieze condițiile de pace cu Kremlinul, potrivit celui mai înalt ofițer al armatei britanice. Feldmareșalul Lord Richards a declarat că Kievul nu va putea alunga soldații lui Vladimir Putin din Ucraina fără ajutorul forțelor NATO, care nu se vor implica pe teren. A început repararea centralei nucleare de la Zaporojie Lucrările de reparare a liniilor electrice avariate care alimentează centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie au început după o lungă perioadă de întrerupere a alimentării, a anunțat sâmbătă agenția nucleară a ONU. Centrala, ocupată de forțele ruse din martie 2022, a pierdut conexiunea la rețeaua electrică pe 23 septembrie pentru a zecea oară – cea mai lungă întrerupere a alimentării externe a centralei de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Putin subliniază ca vrea controlul deplin asupra regiunii Donețk Putin a subliniat din nou că controlul deplin asupra regiunii Donețk este esențial pentru orice acord, semnalând în același timp posibile compromisuri privind regiunile Zaporojie și Herson în cadrul convorbirii telefonice
Care e condiția lui Putin să oprească războiul. Discuția, în telefonul de peste 2 ore cu Trump
Președintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. El a cerut Kievului să predea controlul deplin asupra Donețkului, o regiune strategic vitală din estul Ucrainei, drept condiție pentru încheierea războiului. Oficialii au spus despre cererea lui Putin că ar dezavantaja semnificativ Ucraina, dar și că ar putea fi un obstacol în calea păcii. Condiția lui Vladimir Putin pentru încetarea războiului din Ucraina Concentrarea lui Putin asupra Donețkului sugerează că acesta nu renunță la cererile anterioare care au lăsat conflictul într-un impas, în ciuda optimismului lui Trump cu privire la obținerea unui acord. Rusia sau separatiștii susținuți de Rusia au revendicat părți din regiune din 2014, dar nu au reușit niciodată să cucerească întreaga regiune prin forță. Donald Trump nu a comentat public cererea lui Vladimir Putin, el intenționează să aibă o întâlnire cu liderul rus în Ungaria în următoarele săptămâni pentru continuarea discuțiilor despre cum să pună capăt războiului. Putin, dispus să cedeze două regiuni ale Ucrainei În apelul telefonic dintre Trump și Putin, liderul rus a sugerat că ar fi dispus să cedeze părți din alte două regiuni ale Ucrainei pe care le-a cucerit parțial, Zaporijia și Herson, în schimbul controlului deplin asupra Donețkului. Unii oficiali ai Casei Albe au prezentat acest lucru ca un progres, potrivit unuia dintre cei doi înalți oficiali, care a fost informat despre apelul telefonic cu Putin. Trump și-a reînnoit atenția asupra încheierii războiului după ce a obținut un armistițiu și un acord de schimb de ostatici și prizonieri în Gaza. Președintele a oscilat între perspectiva rusă și cea ucraineană asupra conflictului timp de luni de zile. Oficialii au declarat că trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a presat delegația ucraineană cu privire la predarea Donețkului în timpul întâlnirii de vineri, menționând că regiunea este în mare parte vorbitoare de limbă rusă, un subiect frecvent de discuție la Kremlin. Mulți ucraineni — inclusiv Zelenski însuși — au crescut vorbind limba rusă ca limbă maternă, iar în societatea ucraineană, vorbirea limbii ruse nu a fost dintotdeauna un semn de simpatie față de Moscova. Ucrainenii au trecut la utilizarea limbii ucrainene în anii de la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.
Consiliul de Securitate al ONU va vota încheierea misiunii de menținere a păcii din Liban în 2026
Conform AP, Națiunile Unite se pregătesc să închidă una dintre cele mai vechi și mai importante misiuni de menținere a păcii. Consiliul de Securitate al ONU va supune la vot, joi, o rezoluție care stabilește încetarea mandatului Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL) pe 31 decembrie 2026. Diplomați citați sub protecția anonimatului au precizat că Statele Unite, care presau pentru încheierea misiunii într-un singur an, nu s-au opus proiectului de rezoluție elaborat de Franța, care prevede o perioadă de 16 luni până la retragere. Nu este clar, însă, dacă Washingtonul va vota în favoarea rezoluției sau se va abține. UNIFIL a fost creată în 1978, pentru a monitoriza retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului, după invazia Israelului. Mandatul său a fost extins după războiul din 2006 dintre Israel și Hezbollah. În prezent, misiunea numără aproximativ 10.800 de militari și civili. Ce prevede proiectul Conform proiectului, procesul de retragere va începe imediat după adoptare, în consultare cu guvernul libanez, și ar urma să fie finalizat în decurs de un an. Rezoluția subliniază că obiectivul este ca statul libanez să devină „unicul furnizor de securitate” în sudul țării, la nord de linia de demarcație stabilită de ONU, cunoscută ca „Blue Line”. Documentul solicită, totodată, retragerea forțelor israeliene din nordul acestei linii. De-a lungul anilor, UNIFIL a jucat un rol crucial în monitorizarea securității în sudul Libanului, inclusiv în timpul conflictului Israel-Hezbollah din 2024. Totuși, misiunea a fost criticată atât de Israel, cât și de Hezbollah, iar administrația Trump a redus semnificativ contribuția SUA, considerând că operațiunea este costisitoare și că întârzie consolidarea controlului forțelor armate libaneze. Franța și Italia, mari contributori la misiune, s-au opus unei retrageri rapide, avertizând că o plecare prematură a forțelor ONU ar lăsa un vid de securitate pe care Hezbollah l-ar putea exploata. În perioada de tranziție, UNIFIL va putea continua să asigure protecția personalului ONU, să ofere sprijin umanitar și să contribuie la siguranța civililor „în limitele capacităților sale”.