Serghei Lavrov, condițiile de pace inacceptabile ale Moscovei: NEUTRALITATEA PERMANENTĂ a Ucrainei, în schimbul „unor garanții de securitate”
Serghei Lavrov, eminența lui Putin, a declarat într-un interviu pentru NBC News, că un grup format din mai multe state, din care să facă parte și membri ai Consiliului de Securitate al ONU, ar trebui să garanteze securitatea Ucrainei. Potrivit acestuia, din grup ar putea face parte și Germania, Turcia și alte țări, potrivit Reuters. Reamintim, cancelariile europene atenționează că Rusia nu face nimic altceva decât să tragă de timp, impunând deliberat condiții inacceptabile pentru Kiev. Lavrov a declarat, în emisiunea „Meet the Press” de la NBC News, că Vladimir Putin și președintele american Donald Trump au discutat despre o posibilă garanție de securitate pentru Ucraina și că liderul rus a readus în discuție negocierile eșuate de la Istanbul din 2022. La acele negocieri, Rusia și Ucraina au discutat despre neutralitatea permanentă a Ucrainei, în schimbul unor garanții de securitate oferite de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, anume Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite, precum și de alte țări, potrivit unei copii a unui proiect de acord consultat de Reuters în 2022. „Garanții ar urma să garanteze securitatea Ucrainei, care trebuie să fie neutră, să nu fie aliniată niciunui bloc militar și să fie non-nucleară”, a spus Lavrov, potrivit transcrierii interviului. Lavrov a precizat, de asemenea, că aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Rusia, că Moscova dorește protecție pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina și că trebuie purtată o discuție teritorială cu Kievul. Tot duminică, șeful diplomației ruse a acuzat țările occidentale că vor să „împiedice” negocierile de pace pentru Ucraina. „Ei nu fac decât să caute un pretext pentru a împiedica negocierile”, a susținut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică Rossia, difuzat duminică pe Telegram. Lavrov l-a atacat, de asemenea, pe Volodimir Zelenski, spunând că acesta „se încăpățânează, pune condiții, cere, cu orice preț, o întrevedere imediată” cu Vladimir Putin, scrie AFP. În vreme ce Moscova și Kievul se acuză reciproc că blochează organizarea unei eventuale întâlniri între liderii lor, Donald Trump a anunțat, vineri, că își acordă „două săptămâni” ca să decidă poziția sa privitoare la acest conflict. Recomandarea autorului: Serghei Lavrov a acuzat ţările occidentale că încearcă să „împiedice” negocierile de pace privind Ucraina: „Ei caută doar un pretext”
Războiul din Ucraina, ziua 1.276. Șeful serviciilor secrete ale lui Trump a ordonat încetarea schimbului de informații privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina
Întâlnire la nivel înalt între Rubio și Yermak pentru securitatea Ucrainei Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, și Șeful Cancelariei Prezidențiale, Andry Yermak, s-au întâlnit pe 22 august pentru a discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, a raportat publicația Suspilne, citând surse din Cancelaria Prezidențială. Întâlnirea are loc în contextul eforturilor aliaților Ucrainei de a stabili garanții de securitate postbelice pentru Kiev, după o întâlnire la nivel înalt la Washington cu președintele Volodimir Zelenski, președintele SUA, Donald Trump, și partenerii europeni. Rubio a condus delegația americană, care a inclus generali de rang înalt din Statele Unite, iar Yermak a condus echipa ucraineană, a relatat Suspilne, citând surse din Cancelaria Prezidențială și pe consilierul lui Yermak, Oleksandr Bevz. La discuții au participat și consilieri de securitate națională din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Finlanda, împreună cu reprezentanți NATO și ai Comisiei Europene. Ucraina doboară pentru prima dată drona „mamă” Orlan a Rusiei cu drone FPV Gărzile antiaeriene ucrainene au doborât o dronă rusă Orlan care transporta două drone FPV sub aripile sale, a raportat Brigada Mecanizată Separată 118 pe 22 august. Potrivit brigăzii, aceasta este prima dată când armata ucraineană doboară o dronă „mamă” care transportă alte UAV-uri. „Artileriștii antiaerieni din Brigada 118 Mecanizată Separată au distrus o dronă Orlan inamică care transporta două drone FPV sub aripi”, a declarat unitatea într-o postare pe Facebook. „Înainte de aceasta, piloții plutonului de urmărire doborâseră deja zeci de drone de recunoaștere inamice – Orlan, Zala și Supercam – dar aceasta a fost prima dată când au reușit să distrugă o dronă mamă.” Orlan este o dronă de recunoaștere dezvoltată în Rusia și utilizată pe scară largă de armata rusă în Ucraina. Temută de soldații ucraineni, drona servește adesea pentru a ghida atacurile artileriei ruse. Are o rază de acțiune de 600 de kilometri și poate urca până la 5.000 de metri. Translated with DeepL.com (free version) Lavrov: Nu este planificată nicio întâlnire între Putin și Zelenski Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că nu este planificată nicio întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, potrivit NBC News. „Putin este gata să se întâlnească cu Zelenski când agenda summitului va fi gata, iar această agendă nu este deloc gata”, a declarat ministrul de externe Serghei Lavrov într-un interviu exclusiv acordat emisiunii „Meet the Press” de la NBC News. „Președintele Putin a spus clar că este gata să se întâlnească, cu condiția ca această întâlnire să aibă într-adevăr o agendă, o agendă prezidențială”, a declarat Lavrov. El a sugerat că Ucraina este cea care împiedică progresul către un acord de pace. Trump, „foarte supărat” din cauza atacurilor cu drone ucrainene asupra conductei de petrol rusești Președintele SUA, Donald Trump, i-a spus prim-ministrului ungar Viktor Orban că este „foarte supărat” din cauza recentelor atacuri cu drone ucrainene asupra conductei de petrol Druzhba din Rusia, potrivit unei note publicate pe 22 august. Forțele ucrainene de sisteme fără pilot au confirmat pe 18 august că au lovit stația de pompare Nikolskoye din regiunea Tambov a Rusiei într-un atac cu drone, ceea ce a dus la suspendarea livrărilor de petrol către Ungaria și Slovacia în aceeași zi. Ungaria și Slovacia și-au exprimat indignarea față de atac și au solicitat sprijinul partenerilor internaționali. Orban i-a scris lui Trump, iar Ministerul Afacerilor Externe slovac a trimis o plângere Comisiei Europene. „Ungaria sprijină Ucraina cu energie electrică și petrol, iar în schimb aceasta bombardează conductele care ne aprovizionează. O mișcare foarte neprietenoasă!”, a scris Orban. În răspunsul său, scris de mână pe scrisoare, Trump afirmă că „Viktor, nu-mi place să aud asta – sunt foarte supărat. Spune Slovaciei că ești prietenul meu bun.” Șeful NATO, Rutte, ajunge la Kiev în contextul cererilor Ucrainei pentru garanții de securitate Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sosit la Kiev într-o vizită surpriză pe 22 august și s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, potrivit lui Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial ucrainean. Vizita lui Rutte vine la câteva zile după o întâlnire la nivel înalt la Washington între Zelenski, președintele american Donald Trump și partenerii europeni, cu scopul de a asigura garanții de securitate pentru Ucraina. „Acum lucrăm împreună – Ucraina, europenii, Statele Unite – pentru a ne asigura că aceste garanții de securitate sunt la un nivel astfel încât Vladimir Vladimirovici Putin, aflat la Moscova, să nu mai încerce niciodată să atace Ucraina”, a declarat Rutte într-o conferință de presă. Potrivit șefului NATO, acordul de garanții de securitate va avea două componente: consolidarea armatei ucrainene și angajamente din partea SUA și Europei de a descuraja Rusia în cazul unei viitoare agresiuni. Bloomberg a raportat pe 19 august că pachetul de garanții de securitate pentru Ucraina ar putea fi finalizat săptămâna aceasta. Oficialii europeni au discutat posibilitatea trimiterii de trupe britanice și franceze în Ucraina, împreună cu contingente din aproximativ 10 alte țări. Rutte a declarat că discuțiile privind desfășurarea de trupe străine în Ucraina ca parte a garanțiilor de securitate sunt în curs, dar „este prea devreme pentru a spune care va fi rezultatul”. Cabinetul de miniștri propune pedepse cu închisoarea pentru trecerea ilegală a frontierei în timp de război Cabinetul de Miniștri a înaintat un proiect de lege către Rada Supremă (Parlamentul ucrainean) care ar introduce răspunderea penală în Ucraina pentru trecerea ilegală a frontierei în timpul stării de urgență. Pedeapsa propusă variază de la o amendă de aproximativ 2.800 de dolari la trei ani de închisoare, notează Ukrainska Pravda. Cabinetul de Miniștri propune, de asemenea, ca persoanele care au părăsit ilegal Ucraina, dar s-au întors în termen de trei luni și s-au predat autorităților, să fie scutite de răspundere penală, cu condiția să fi făcut acest lucru înainte de a li se înmâna o notificare de suspiciune. Atac ucrainean asupra unei baze de drone rusești din Crimeea Marina ucraineană a atacat, vineri, o bază de drone rusești din Crimeea, potrivit The Kyiv Independent. Ucraina a distrus trei drone Mohajer-6 și două drone Forpost pe aerodromul Hersones, aflat în peninsula ocupată. Rusia folosește aceste drone pentru a monitoriza
Papa Leon cheamă la o zi de post și rugăciune pentru pace în Ucraina și în lume
Papa Leon al XIV-lea a făcut un apel emoționant la credincioși să dedice ziua de vineri, 22 august, postului și rugăciunii pentru pace, în special în Ucraina și în alte regiuni afectate de războaie. În audiența generală de miercuri, de la Vatican, Suveranul Pontif a subliniat nevoia urgentă de solidaritate spirituală: „Pe măsură ce Pământul nostru continuă să fie rănit de războaie în Țara Sfântă, în Ucraina și în multe alte regiuni, îi invit pe toți credincioșii să trăiască ziua de vineri, 22 august, în post și rugăciune”, a spus Papa Leon, adresându-se celor prezenți în Piața Sfântul Petru, potrivit Reuters. Apel dincolo de confesiuni Liderul bisericii catolice a încurajat oamenii să se roage pentru „pace și dreptate” și pentru „ștergerea lacrimilor celor care suferă din cauza conflictelor armate aflate în desfășurare”. Deși adresat în primul rând catolicilor, mesajul Papei Leon a fost formulat ca un apel universal, deschis tuturor credincioșilor, indiferent de confesiune sau tradiție religioasă. Vaticanul a precizat că ziua de rugăciune nu are doar o dimensiune spirituală, ci și una comunitară, încurajând parohiile, grupurile de tineri și organizațiile creștine să organizeze momente colective de rugăciune și solidaritate. Un mesaj consecvent: pace prin dialog Apelul pentru ziua de vineri se înscrie într-o linie de mesaje consecvente pe care Papa Leon XIV le-a transmis încă de la instalarea sa, atât în privința războiului din Ucraina, cât și a celorlalte conflicte care devastează omenirea. Sărbătorind Adormirea Maicii Domnului la Castel Gandolfo, Suveranul Pontif a amintit și de cuvintele predecesorului său, Papa Pius al XII-lea, care, în timpul celui de-al doilea război mondial, a proclamat dogma Adormirii Maicii Domnului, sperând ca omenirea să fie ferită de tragedia războaielor: „Cât de actuale sunt aceste cuvinte și acum! Din nefericire, și astăzi ne simțim neputincioși în fața răspândirii unei violențe tot mai asurzitoare, insensibilă la orice mișcare de umanitate”. Sărbătoarea a coincis cu ziua în care președintele american Donald Trump s-a întâlnit în Alaska cu omologul său rus pentru negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina. „Există întotdeauna loc pentru pace” „Nu trebuie să ne resemnăm în fața logicii conflictului armat. Există întotdeauna loc pentru dialog, pentru respect reciproc și pentru pace”, a avertizat Papa Leon, care a avut și contacte directe cu liderii implicați în conflicte. Pe 9 iulie, el s-a întâlnit pentru a doua oară cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar pe 4 iunie a vorbit la telefon cu Vladimir Putin, căruia i-a cerut „un gest care să promoveze pacea”, insistând pe „importanța dialogului pentru găsirea de soluții la conflict”. Pontiful a repetat în mai multe rânduri că Biserica trebuie să rămână un spațiu de reconciliere și să încurajeze diplomația, iar oamenii de bună credință pot contribui prin rugăciune și solidaritate cu cei afectați de război.
Zelenski vrea o pace reală de durată, nu o pauză: Securitatea trebuie garantată pe termen lung
Preşedintele ucrainean se aşteaptă la o „întâlnire trilaterală între el şi Vladimir Putin, sub medierea preşedintelui american Trump” pentru o „pace reală, de durată”, nu un armistiţiu care să presupună o altă pauză între „invaziile ruseşti”. „Astăzi, în urma unei conversaţii cu preşedintele Trump, am coordonat în continuare poziţiile cu liderii europeni. Poziţiile sunt clare. Trebuie realizată o pace reală, una care să fie durabilă, nu doar o altă pauză între invaziile ruseşti. Crimele trebuie să înceteze cât mai curând posibil, focul trebuie să înceteze atât pe câmpul de luptă, cât şi în aer, precum şi împotriva infrastructurii noastre portuare”. Zelenski a solicitat presiuni asupra Rusiei pentru a fi eliberaţi prizonierii de război şi civilii ucraineni, inclusiv copiii ucraineni răpiţi, informează Gândul. De asemenea, a lăudat sancţiunile, considerându-le un „instrument eficient”. „Toţi prizonierii de război şi civilii ucraineni trebuie eliberaţi, iar copiii răpiţi de Rusia trebuie returnaţi. Mii de oameni ai noştri rămân în captivitate – toţi trebuie aduşi acasă. Presiunea asupra Rusiei trebuie menţinută în timp ce agresiunea şi ocupaţia continuă. În conversaţia mea cu preşedintele Trump, am spus că sancţiunile ar trebui consolidate dacă nu va exista o întâlnire trilaterală sau dacă Rusia încearcă să evite o încheiere onestă a războiului. Sancţiunile sunt un instrument eficient. Securitatea trebuie garantată în mod fiabil şi pe termen lung, cu implicarea atât a Europei, cât şi a SUA”. Preşedintele ucrainean doreşte ca Ucraina să participe la discuţiile privind „schimbul de teritorii”. „Toate problemele importante pentru Ucraina trebuie discutate cu participarea Ucrainei şi nicio problemă, în special cele teritoriale, nu poate fi decisă fără Ucraina. Le mulţumesc partenerilor noştri care ajută. Astăzi, există o declaraţie importantă din partea liderilor europeni care ne consolidează poziţia. Continuăm să lucrăm împreună – europeni, americani şi toţi cei din lume care îşi doresc pace şi stabilitate în relaţiile internaţionale”.
Riscurile unui acord Trump – Putin cu cedări teritoriale: S-ar putea să ne trezim cu DISPUTE pe tema împărțirii zonelor economice din Marea Neagră
Vineri, 15 august, Alaska nu va fi doar ținutul urșilor polari și al pescuitului la somon. Va fi și locul unde Donald Trump și Vladimir Putin își dau întâlnire pentru a vorbi despre pace în Ucraina. O pace sau un armistițiu cu semne de întrebare, cu potențiale cedări de teritorii și cu ecouri reci până la București. Trump a spus-o direct: „Vor fi schimburi de teritorii”. Simplu, aproape ca o rețetă culinară, doar că ingredientele sunt orașe, sate, oameni și destine. Întâlnirea ar putea rescrie harta politică a regiunii și lasă în urmă o întrebare amară: dacă tot se ajunge la cedări, de ce a fost întreținut războiul? Pentru România, ecuația e complicată. O pace negociată peste capul Kievului poate aduce liniște la graniță, dar și noi riscuri strategice. Cine câștigă, cine pierde și, mai ales, cine decide – asta e miza reală a discuției care, în teorie, ar trebui să oprească focul. În exclusivitate pentru Gândul, expertul în geopolitică Alexandru Georgescu desface scenariile posibile, cu bune, cu rele și cu tot ce ar putea urma după o pace cu cedare de teritorii. „Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare” Gândul: Domnule Georgescu, dacă întâlnirea dintre Trump–Putin ar duce la o pace în Ucraina prin cedări de teritorii, cine ar fi, în realitate, actorii care iau această decizie și cum ar influența acest lucru arhitectura de securitate europeană? Alexandru Geogrescu, expert în geopolitică: În primul rând, să stabilim că un acord de pace va dura o perioadă mai lungă de timp să fie negociat. Mai întâi va veni un acord de încetare a focului. În această fază, nu ar exista schimburi propriu-zise de teritorii, ci eventuale modificări ale liniei frontului pentru ca ambele părți să se considere în situații defensibile. Din Alaska, ar putea cel mult să rezulte o primă propunere de acord care să fie baza negocierilor ulterioare. Dar nu se poate face un acord fără acceptul ucrainenilor și al europenilor. Situația de față este ciudată pentru că strategia Administrației Trump, inclusiv din logica maximizării beneficiului propriu, a fost să se plaseze în centrul procesului de negociere și să fie intermediar în cadrul unor discuții indirecte. Scopul a fost de a controla informația și de a negocia individual cu fiecare parte pentru a identifica oportunitățile de compromis. Inclusiv în Arabia Saudită, leadershipul ucrainean și cel rus (nu vorbim doar de președinți) nu au interacționat aproape deloc. Este o formulă stranie, adecvată poate unui proces preliminar de pace, dar cu siguranță orientat spre a face din echipa Trump un element indispensabil al procesului, inclusiv pentru a exclude partea europeană. Cât despre precedentul schimbărilor de teritorii, aș spune că a existat deja o breșă în cadrul acestui pilon al sistemului de securitate, cel al neschimbării granițelor prin forță, în momentul invaziei și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, care a fost deja integrată în statul rus. Chiar dacă ea nu a fost recunoscută, reacția Vestului și sancțiunile de atunci au fost suportabile pentru Rusia și au setat așteptările pentru fezabilitatea unui nou rapt teritorial. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi oprit extinderea așa-ziselor republici popular sau dacă invazia-fulger din 2022 nu ar fi fost respinsă. Există varianta în care cedarea de teritorii se face de facto, dar fără recunoaștere legală din partea Ucrainei și a restului comunității internaționale, dar s-ar putea ca Rusia să insiste pe recunoașterea Peninsulei Crimeea, ținând cont de rolul său strategic și de rezervele de hidrocarburi din zona sa economică exclusivă. Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare către un nou nivel de echilibru bazat pe alocări mai mari de resurse, investiții mai mari în tehnică militare și cooperare mai mare la nivel industrial și operațional. Rolul american în această arhitectură, reliefat și de rolul lor în Ucraina, inclusiv pe partea de informații militare, nu a fost nicicând mai important, ceea ce îi oferă lui Donald Trump anumite pârghii asupra europenilor și ucrainenilor. În schimb, conceptul clasic al unei arhitecturi de securitate europene trebuia să implice și Rusia, prin formule de cooperare baltică și la Marea Neagră, prin Consiliul NATO-Rusia, prin diferitele tratate de limitare a forțelor convenționale, a rachetelor nucleare cu rază intermediară și a testelor nucleare (văzând inclusiv anunțurile legate de posibila testare a unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară). Acest concept a dispărut cu totul cel puțin pentru o generație, însă, în cadrul unei păci, Rusia va face tot posibilul să revină la status quo ante, prin eliminarea sancțiunilor, reluarea rolului de furnizor de gaze către Europa (și de resurse, în general, către Germania) și dezvoltarea unor noi roluri, cum ar fi cel de furnizor major de hidrogen. „Beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv” Gândul: De ce credeți că războiul din Ucraina a fost întreținut atât de mult timp, dacă scenariul final ar putea presupune oricum cedări teritoriale? Alexandru Georgescu: Să nu uităm că războiul din Ucraina este o mare necunoscută pentru noi. Este prima oară în perioada contemporană în care avem o putere de talie globală care se luptă cu un adversar cu tehnologie echivalentă, în contextul paradigmei armelor inteligente și a utilizării spațiului, atacurilor cibernetice etc. Ultimele două mari războaie convenționale au fost între Iran și Irak și între Etiopia și Eritreea, dar cu un nivel tehnologic mult mai redus. Toate prezumțiile fundamentale ale comunității vestice (și ale lumii în general) cu privire la un asemenea război au fost testate și s-au dovedit neadecvate. Faptul că s-a ajuns la război de uzură, consumul extraordinar de mare de muniții, letalitatea acestui război, rolul dronelor, relevanța continuă a tancurilor și altor mijloace de luptă care au fost neglijate de europeni mai ales, toate acestea indică faptul că războiul din Ucraina este un pas în necunoscut și este, de fapt, laboratorul pentru războiul de secolul XXI între puteri convenționale. În acest sens, neavând o formulă pentru a estima rezultatul final, beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv dacă erau dispuși să parieze. Ucraina nu ar fi pasibilă de un
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Wall Street Journal: Ucraina și Europa resping planul Putin-Trump din Alaska, cedarea de teritorii contra pace
Ucraina și Europa resping sâmbătă târgul de pace Putin-Trump, care prevede cedarea de teritorii contra încetării războiului. Puteri europene și Kievul au prezentat propriul plan pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după ce Putin a cerut concesii teritoriale și Trump a declarat că se va întâlni cu liderul rus săptămâna viitoare în Alaska, publică Wall Street Journal. Răspunsul european a fost prezentat sâmbătă, în cadrul unei întâlniri cu înalți oficiali americani în Anglia. Donal Trump a sugerat în preambulul întâlnirii de grad Zero că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii pentru a putea pune capăt războiului. Europa și Ucraina au răspuns la planul de încetare a focului al lui Vladimir Putin cu o contrapropunere care, potrivit oficialilor europeni familiarizați cu discuțiile, trebuie să servească drept cadru pentru ca viitoarele discuții dintre președintele Trump și liderul rus să poată avansa, conform acelorași susrse. Planul european a respins propunerea Rusiei de a lua părțile din regiunea Donețk controlate de Ucraina și păstra Crimeea în schimbul încetării focului. Răspunsul european a fost prezentat sâmbătă, în cadrul unei întâlniri cu înalți oficiali americani în Anglia. Pacea din Alaska Donald Trump, şi preşedintele rus, Vladimir Putin se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta despre viitorul războiului din Ucraina. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a statului Alaska față de Rusia, stat care a fost cumpărat de americani de la Rusia țaristă. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Recomandarea autorului: E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august. Locul întâlnirii, un fost teritoriu rusesc cumpărat de americani
Oana Țoiu a afirmat ferm că este foarte important să participe și Ucraina la negocierile de pace în Europa
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat sâmbătă la Digi24 că în discuțiile pe care le-a purtat în această săptămână cu reprezentanții Ucrainei a primit „semnale de dorință puternică pentru pace”. Oana Țoiu a subliniat că este „foarte important” să participe și Ucraina la negocierile pentru încheierea războiului. Reamintim, Putin și Trump se vor întâlni pe 15 august în Alaska în cadrul unei „negocieri private” privind soarta războiului din Europa, care exclud de la masa tratativelor atât UE cât, mai ales, Ucraina. „Cred că România înțelege foarte bine de ce într-o negociere de armistițiu, într-o negociere de pace este foarte important ca țările afectate să fie prezente și să participe la negocierea respectivă. Din punctul acesta de vedere, cred că e foarte ușor să înțelegem temerea unei țări care este sub asalt, o țară sub un război de agresiune pornit fără motiv de Federația Rusă, o temere față de discuții care o privesc, fără să fie în acest moment garantată participarea lor la discuțiile respective”, a declarat șefa diplomației române. Planul de pace paralel În context, Ucraina și Europa au respins sâmbătă târgul de pace Putin-Trump, care prevede cedarea de teritorii contra încetării războiului. Puterile europene și Kievul au prezentat propriul plan pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după ce Putin a cerut concesii teritoriale și Trump a declarat că se va întâlni cu liderul rus săptămâna viitoare în Alaska, publică Wall Street Journal. Răspunsul european a fost prezentat sâmbătă, în cadrul unei întâlniri cu înalți oficiali americani în Anglia. Speranța este „un cuvânt-cheie”
Oana Țoiu: Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a fost prezentă în platoul Antena 3. Ea a vorbit despre ceea ce înseamnă pentru România apartenența la NATO și la Uniunea Europeană: „Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război”, a declarat aceasta. „Trebuie să clarificăm și că NATO este un proiect care asigură pacea. Este extrem de important și pentru investițiile viitoare, pentru că și un potențial investitor se uită în momentul în care decide dacă investește în România sau dacă investește în altă țară, se uită și la faptul că noi suntem membri ai Uniunii Europene, că suntem parte din alianța NATO, este extrem de important asta și prin urmare, cine vede în spațiul online alerte, informații agitate, mesaje care cresc anxietatea și angoasa, trebuie să se uite cu atenție la acele mesaje. Unele dintre ele pot să fie autentice. Teama de război este o teamă justificată. Cred că o are orice mamă, orice părinte, orice om. Interesul nostru comun este să se oprească războiul din regiune. Interesul nostru comun este ca România să nu ajungă niciodată să fie parte a unui război. Oana Țoiu atrage atenția despre informațiile false cu privire la Guvernul României, în contextul războiului din Ucraina. „Însă nu poate să fie credibil cineva care spune informații false despre Guvernul României, cum că Guvernul României în acest moment ar încuraja România să intre în război prin întărirea prezenței noastre în NATO și UE, din moment ce chiar apartenența noastră la NATO și UE este ceea ce asigură pacea și siguranțape teritoriul României, alături de efortul propriilor noastre instituții. De fiecare dată când cineva în spațiul online spune ferm, cu emoție ridicată, că nu vrea ca România să intre în război, are dreptate. În același timp, dacă acele persoane, acele rețele, în unele cazuri, nu spun nimic despre valoarea apartenenței noastre la NATO, nu spun nimic care să condamne agresiunea nejustificată a Federației Ruse asupra Ucrainei, nu spun nimic despre riscurile indirecte la care este supusă întreaga regiune atâta timp cât conflictul continuă în regiune, dacă aceste lucruri se întâmplă împreună, frica de război, informații false despre faptul că Guvernul României ar trimite românii în război, ceea ce nu facem absolut deloc și nici nu vom face, și faptul că acești oameni uită să menționeze avantajele de a fi parte a UE, de a fi parte a NATO, uită să condamne războiul din regiune, cred că vorbim destul de clar acolo de niște intenții foarte clare de a vulnerabiliza apartenența noastră la UE, la NATO, prin a induce în societate teamă, angoasă. Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război”, a declarat ministrul de Externe, Oana Țoiu, la Antena 3. Autorul recomandă: Oana Țoiu, despre ajutorul dat Ucrainei: „Cred că trebuie să facem trecerea de la a ajuta Ucraina să reziste în a ajuta Ucraina să câştige”
Thailanda și Cambodgia încep negocieri pentru încetarea focului, anunță Trump
Trump a spus că a vorbit cu prim-ministrul cambodgian Hun Manet și cu premierul interimar al Thailandei, Phumtham Wechayachai, avertizându-i că nu va încheia acorduri comerciale cu cele două țări din Asia de Sud-Est dacă războiul va continua, informează Reuters. „Ambele părți caută o încetare imediată a focului și pace”, a scris Trump pe Truth Social. Înainte ca Trump să vorbească cu cei doi lideri, confruntările de la granița thailandezo-cambodgiană au continuat pentru a treia zi consecutiv, iar sâmbătă au apărut noi puncte de conflict, ambele părți afirmând că au acționat în legitimă apărare și cerând celeilalte tabere să înceteze luptele și să înceapă negocierile. Peste 30 de persoane au fost ucise și peste 130.000 au fost strămutate în cel mai grav conflict dintre cele două țări vecine din Asia de Sud-Est din ultimii 13 ani. Thailanda a raportat moartea a șapte soldați și a 13 civili, în timp ce Cambodgia a anunțat că au fost uciși cinci soldați și opt civili. Trump s-a implicat direct În urma apelurilor la reținere din partea consilierilor lui Trump, acesta s-a implicat direct sâmbătă, vorbind cu fiecare dintre lideri și transmițând mesaje între aceștia. „Au fost de acord să se întâlnească imediat și să ajungă rapid la un acord de încetare a focului și, în cele din urmă, la PACE!”, a scris Trump, adăugând că ambele țări doresc să revină la „masa negocierilor comerciale”. „Când totul va fi rezolvat și pacea va fi aproape, aștept cu nerăbdare să închei acordurile comerciale cu ambele!”, a spus Trump. El nu a oferit detalii privind negocierile pentru încetarea focului.